1,696 matches
-
stare practică, au trebuință de a trece prin întârzierile unui mecanism complicat, când guvernul stă în față cu atâtea așteptări în trebuințe, și când el are atât de puține mijloace spre a le putea îndestula, numai ușoară, numai demnă de râvnit nu poate fi sarcina ministerială." Reformele cele mai urgente? Să-l ascultăm iarăși pe Kogălniceanu: legea electorală; îmbunătățirea soartei țăranului; răspândirea industriei și comerțului și mai ales înflorirea agriculturii, marea noastră bogăție națională etc. Atâtea din ele ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al Confederației Helvetice, într-o scurtă prefață, al cărei pasaj central motivează cum nu se poate mai bine demersul: "Istoria României e mărturia frapantă a unui popor care, în condițiile cele mai dificile, într-o țară deschisă invaziilor și migrațiilor, râvnită de cuceritorii vecini pentru situația ei și pentru bogățiile solului său, a știut să-și conserve identitatea daco-romană și credința creștină, să-și conserve latinitatea într-o izolare totală, în mijlocul limbilor slave, maghiară, greacă și turcă. Trec goții și hunii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
profesor. Va încerca să-i împlinească visul, recuperând din "caste" "Graalul". Scenă de maxim racord între povestea și semnificația Graalului cu lumea contemporană este aceea în care Jack, asemenea personajelor din povești, încearcă să intre în "castel", de unde recuperează vasul râvnit de Parry. Ineditul momentului și momentul nocturn al "aventurii" îl fac să exclame: "Noroc că nu se mai uita nimeni în sus", ceea ce conferă un plus de siguranță momentului. Se face clar raportarea la societatea contemporană, la lipsa reperelor credinței
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
33. Viața adevărată este altfel, spune Cioran, blândul și mântuitorul Isus sfârșește pe cruce, la fel ca oricare "păcătuitor". Cioran vede în orice formă de optimism o iluzie, iar el nu crede în iluzii: "A crede în istorie înseamnă a râvni după posibil, a postula superioritatea calitativa a iminentului asupra imediatului, a-ți închipui că devenirea este îndeajuns de bogată în sine că veșnicia să fie inutilă"34. Sensul istoriei, spune Cioran, este catastrofă, pentru că "secretul istoriei este refuzul mântuirii"35
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tânăr, a "conviețuit cu moartea", pe timp limitat, la început, adică cei șapte ani de insomnii, pentru a trăi apoi în simbioza, nedespărțit de acest "aperitiv al infernului", așa cum o numește. E convins că nu este absolut nimic demn de râvnit în Univers, dar "simt că singura existența reală este a mea"74. Terapeutică că știința a vindecării bolilor. "Boală" lui Cioran era extremă luciditate de a vedea viața cu ochi de "antreprenor de demolări", cum spune Savater. "Așa am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de metafizica, Nae Ionescu, mai ales cursul despre plictis: spre deosebire de animal, omul are acces la plictis, iar prin acesta, la "filosofare". Cioran este fascinat de "pedagogia negativă" a lui Nae Ionescu, care constă în a prezenta că interzis ceea ce se râvnește, cu scopul de a stimula spiritul de contradicție al elevului. Că și dascălul sau, se arătă interesat de fenomenul Gărzii de Fier și fascinat de figură liderului acesteia, în care vede "un gospodar instalat în absolut", care, "într-o nație
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul alăturat (și cu mirosul puternic al grajdului), strigătul ascuțit al lăstunilor din jurul turlei bisericii: toate lucrurile la care visase, la care râvnise, erau acolo, la fel ca înainte. Copleșit de mângâieri și felicitări însoțite de câteva lacrimi, hrănit pe cinste, se întreba ce făcuse să merite atâtea amabilități, de vreme ce, în fond, totul era la fel ca înainte. Se întorsese, așadar! Viu și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
termenului de "poveste". Iarăși este evocat Creangă, alături de Alecsandri și Eminescu, atunci când Iorga focalizează meritele Junimii și ale autoritarei sale reviste în statornicirea limbii române culte, echivalent "bunului simț în literatură"). Ca amplitudine, studiul dedicat special lui Creangă, marcând debutul râvnit în "Convorbiri literare", poate fi considerat cel mai elaborat, mai ambițios, dar și mai polemic al perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
adaugă consecințelor banalizării. Consecința ei este imanentă pentru că ea înseamnă prăbușirea valorilor-ghid, supravalorificarea bucuriilor materiale și sexuale, depravarea distructivă nu numai a curajului etic, ci și a curajului psihic, făcînd ca indivizii și popoarele să fie neputincioase în fața dușmanului invadator rîvnind la bogățiile adunate în metropole. Este adevărul justiției imanente exemplificat de-a lungul întregii istorii și în Vechiul Testament prin soarta babilonienilor (turnul Babel), a egiptenilor (cele șapte plăgi) prin distrugerea Sodomei și Gomorei și mai ales prin soarta poporului lui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fi editată o lucrare. Diverse experiențe de mediere școlară de către semeni au fost schițate sau vor demara în curând în Elveția occidentală, majoritatea fiind inspirate din modelul de la Sécheron***. Prin urmare, experiența a câștigat statutul public pe care l-a râvnit, fără îndoială, pentru a-si asigura perenitatea. Sécheron si mediatorii săi reprezintă o pedagogie a comunicării care este vizibilă, devenită, într-un fel, domeniu public. Autorul acestor rânduri este deseori invitat să țină prelegeri pentru a vorbi despre violența în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
celebre ale lui Socrate și Aristide el se întreabă dacă ăi este cu putință ca cineva, însuflat de asemenea pilde, să nu-și îmbărbăteze caracterul să nu dorească de a limita pe acești străluciți bărbați făcând abnegație de sine și râvnind numai la folosul obștesc. Din acest punct de vedere istoria îi apare ca o inestimabilă valoare, cunoașterea ei trebuind să constituie o preocupare esențială. Dacă însă, în ansamblul său, istoria are un interes general pentru fiecare popor în parte importanța
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
manierele sale elegante și acea calitate deosebită de a fi "campion", în tot ceea ce întreprinde, au fost motivele pentru care Autorul îl îndeamnă să-și scrie jurnalul. În ipostaza (insolită pentru el) de scriitor, Fred mai deține un avantaj, mult râvnit de Camil Petrescu într-o bună parte a vieții sale: este bogat, nu depinde financiar de nimeni și, ca atare, însemnările sale nu pot fi suspectate de ipocrizie și oportunism. Prin erou, autorul a dorit, pe cât se poate presupune, să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
orice preț că lumea este analogă textului ce l-a zămislit pe el, asemeni adică muntelui de romane de epocă ce zac prăfuite în bibliotecă. Conținutul metafizic al artei nu este, totuși, reductibil la un plus fabricat de către oameni. Transcendența râvnită de orice artist rezidă în elocvența și semnificațiile, adânci, multiple, ale Operei. Criticii spun frecvent despre scriitori ca "pot muri mulțumiți" pentru că, prin operă, realizează ceva ce dăinuie mai mult decât oamenii în general. Pentru creator, a muri nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
altă parte, cu un eventual refuz chiar al celui în cauză, care nu era dornic de mărire și, totodată, se simțea foarte legat de orașul în care s-a născut. În plus, poziția de conducător al Bisericii din Constantinopol era râvnită de mulți, fiecare având o protecție și un sprijin în personalitățile politice sau eclesiastice ale momentului. De aceea, Eutropiu a apelat la o stratagemă, și anume: l-a rugat pe împărat să-i trimită o scrisoare guvernatorului provinciei Antiohia prin
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
decât ei, există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase, În timpul pauzelor, pe scări, pe coridoare, terenul de sport, intrarea și ieșirea din școală, există motivele (dorința de valorizare, statut, de atenție, atât de râvnite la adolescență. Violența instituțională poate contribui la creșterea violenței noninstituționale, cel puțin din două motive . In primul rând, așa cum arăta Debarbieux, toate violențele obiective, vizibile apar ca raspuns la cele subiective; violența instituțională potențează violența non institutională, creând frustrări, pregătind
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Hussein. Partajarea resurselor de apă între Israel și vecinii săi arabi a constituit o permanentă cauză a stărilor tensionale arabo-israeliene, adăugată clasicelor conflicte bilaterale. Arealul de derulare și miza de interes este apa din bazinul râului Iordan, pe care o râvnesc în proporții cât mai mari fiecare din cei cinci actanți limitrofi: Israel, Iordania, Cisiordania, Siria, Liban. La debușeul din Marea Galileii, Iordanul scurge un volum de 500 mld. mc./ an, iar după primirea afluenților (între care Yarmuk - 500 mld. mc.
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
transfere emoții și gînduri teleportante. Un vers din marele poem Troilus și Cresida dă măsura acusmatică a ceea ce poate unifica imaginarul poetic și anume convergența procedeelor stilistice : “ din cuget astfel Își croi oglindă/ În care plăsmuia făptura ei/ și mult rîvnea prilej să prindă/ să-i spună tot aleanul dragostei/ și să-i slujească . Iată versul eminescian „și din oglindă luminiș/ pe trupu-i se revarsă/ pe ochii mari, bătînd Închiși/pe fața ei Întoarsă” Își găsește ca Într un speculum dublul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
noastră dacă nu permanența de a-și dovedi ei Înseși mai Întîi că se prezintă În lume ca pură obiectivitate. Cătălina Își afirmă prezența mai Întîi pentru a fi asumată ca obiectivitate și mai apoi ca pe un model de rîvnit. Este vorba aici de acea capacitate de a rîvni - Begehrungsvermogen de care vorbea Heidegger În ontologia sa din” Sein und Zeit.” Obiectivitatea se constituie ca o terra promessa, pe un tărîm care odată cucerit nu mai lasă Învingătorului decît următoarea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Înseși mai Întîi că se prezintă În lume ca pură obiectivitate. Cătălina Își afirmă prezența mai Întîi pentru a fi asumată ca obiectivitate și mai apoi ca pe un model de rîvnit. Este vorba aici de acea capacitate de a rîvni - Begehrungsvermogen de care vorbea Heidegger În ontologia sa din” Sein und Zeit.” Obiectivitatea se constituie ca o terra promessa, pe un tărîm care odată cucerit nu mai lasă Învingătorului decît următoarea soluție „c-est sur ce terrain que je veux
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
sau oboselii. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Pajul este un mercur etic și practic vorba lui Kerenyi, un Seelenfuhrer. Cătălina este Sophia, este umbra umedă a lui Jung, “alteritatea primară”. Pajul-infans, ocrotitorul dar și clevetitorul, pedagogul dar și cel care rîvnește la modelul paideic, maestrul de ceremonii dar și inhibatorul pulsiunilor fetei de Împărat, thaumaturgul dar și cel care deține secretele alcovului se Înscrie Într-o serie arhetipală celebră, Într-o tipologie fecundă care a marcat imaginarul romantic prin inductori pneumatici
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
nu Cătălina, fata de Împărat a refuzat devenirea ?, oare nu ea a ales să rămînă legată de stricta condiționare pămînteană, oare nu ea a refuzat cerul preferind prăpastia? Oprită de către Cătălin din devenirea sa Cătălina -Catilina va continua doar să rîvnească la Cerul Înstelat și la Domnul acestuia, rămînÎnd o simplă muscă d(in) piața publică. Toată filozofia lui Nietzsche se află În aceste două versuri eminesciene. Cătălina este „omul bolnav de om, obosit și Îmbolnăvit de el Însuși”, sufletul ei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
celebre ale lui Socrate și Aristide el se întreabă dacă ăi este cu putință ca cineva, însuflat de asemenea pilde, să nu-și îmbărbăteze caracterul să nu dorească de a limita pe acești străluciți bărbați făcând abnegație de sine și râvnind numai la folosul obștesc. Din acest punct de vedere istoria îi apare ca o inestimabilă valoare, cunoașterea ei trebuind să constituie o preocupare esențială. Dacă însă, în ansamblul său, istoria are un interes general pentru fiecare popor în parte importanța
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Aflat la antipozii stării de liniște, romanticul trăiește dramă de a fi exclus din universul naturii și al dragostei, ce este reprezentată aici, dar și în alte poezii, că lipsa a somnului: Și când trudit și trist, frânt de suspine / râvneam în somn să mă cufund ca-n ape, / somnul curmat nu se lipea de mine (Prima iubire vv. 22-24).397 În Canturi toate aceste teme și motive se subordonează unui demers filozofic și nu trimit la o realitate corporală. Spre deosebire de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Occident (vezi cazul Mitall Steel), cheltuind 12 miliarde dolari pentru achiziții de companii străine. India s-a integrat într-un mod original pe piața globală, avînd pe lîngă forța sa demografică recunoscută și o forță militară care o face să rîvnească la statutul de mare putere, inclusiv la un mandat permanent în Consiliul de Securitate al O.N.U. Viziunea sa este a unei lumi multipolare, în care încearcă să mențină un echilibru în raporturile cu "cei mari" și să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
care, ori de cîte ori se oprește asupra naratorului, îl îngheață instantaneu, tulburîndu-l emoțional pentru tot restul zilei. Paradoxal rămîne faptul că între cei doi există o relație pozitivă, eroul mărturisind explicit că bătrînul "nu mă jignise niciodată și nu rîvneam la aurul lui" (p.45). Tensiunea psihologică derivă exclusiv din prezența ochiului monstruos, identificat, de altfel, ca "Ochiul cel Rău" și devenit ex abrupto motivul esențial al eliminării fizice a posesorului său. Crima, ca model exemplar de luciditate și prefigurare
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]