1,122 matches
-
viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară ("Salvinia natans"), trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), precum și stuf, papură sau rogozuri. Păsări: erete de stuf ("Circus aeruginosus
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
interes comunitar ("Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), velniș ("Ulmus laevis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre speciile faunistice semnalate în arealul sitului se află mamifere (popândău - "Spermophilus citellus"), amfibieni cu specii de: triton
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
este situat pe Dunăre, la sud de localitatea Moldova Veche și la aproximativ trei kilometri de port. Cu o suprafață de 345 de ha, insula are un sol nisipos-pietros, cu pâlcuri de pădure unde predomină specia arboricolă de răchită albă, Salix alba, cu floră și faună specifică zonelor umede. Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei Ada Kaleh (care se găsea la aproximativ 70
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), plantații cu pin roșu și pin negru, arin ("Alnus glutinosa"), răchită ("Salix alba"), zălog ("Salix cinerea"), porumbar ("Prunus spinosa"), păducel ("Crataegus monogyna"). Stratul ierbos are în componență rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; printre care: joldeală ("Serratula wolffii"), astragalus ("Astragalus exscapus"), zăvăcustă ("Astragalus
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
cervus"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"). Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix L."). La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992)cu specii de: gențiană mov ("Swertia perennis"), churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gușa-porumbelului
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria") și scripcar ("Saperda carcharias"). Specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) semnalate în arealul sitului: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), molid ("Picea abies"), răchită ("Salix pentandra"), anin alb ("Alnus incana"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), afin ("Vaccinium myrtillus"), răchițeauă ("Vaccinium oxycoccos"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), trestioară ("Calamagrostis canescens"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), diadema munților ("Trientalis europaea"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost chemat la București de Constantin Brăiloiu pentru a efectua înregistrări pe discuri de gramofon împreună cu taraful lui Ion Piper. După moartea lui Cotoi, fiul său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
de chilii ale dormitorului, cu planșeu de stejar și plafon în maniera franceză, mobilate sobru cu un pat, o masă cu un covor, un dulap și un scaun de rugăciune cu crucifix și agheazmatar, două taburete și un scaun de răchită. Doamna de Livron „dorea mult ca fetele să adopte același spirit și ca niciuna dintre ele să nu pară deosebită în orice ar fi. Ea a reglementat ceea ce trebuiau să aibă în chiliile lor, vrând ca acestea să fie prevăzute
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
ilumina încăperea. Marele parloar / vorbitor servea de sufragerie: era o încăpere vastă cu lambriuri și vopsită cu un pic de gri cu dulap în perete cu două uși; masă de marmură cu picior de lemn; o duzină de scaune de răchită acoperite și alte două scaune vechi împodobite cu piele; plafonul în maniera franceză și planșeul de stejar, ca peste tot. Doamna de Livron lua în pensionul din abația sa 20 până la 25 de fete din nobilime pentru a le educa
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
4 î.Hr.-65 e.n.). Apoi aceste spectacole (în ) evoluează într-o expunerea abilitaților. Gladiatorii urmează programe extensive de pregătire în diverse stiluri de luptă din cadrul școlilor ("ludus"). Pregătirea constă în practica cu o spadă din lemn și un scut din răchită împotrivă unui stâlp din lemn ("palus"). Loviturile sunt date conform instrucțiunilor ("dictata") sau a „numerelor” ("numeri") ale antrenorului, adică serii de mișcări stabiliți. Aceste "dictata" erau cunoscute și de publicul. Potrivit Tertulian (cca. 150-220 e.n.), spectatorii strigă câteodată de la locul
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
fiind integrate în sistemele de învățământ preșcolar și primar. "Meșteșuguri tradiționale" românești sunt: Olăritul, Țesutul, Cusutul, Pielăria, Cojocăria, Curelăria, Cizmăria, Confecționarea păunilor, Tâmplăria, Sculptura în lemn, Dogăria, Fierăria; Pietrăritul, Fântânăritul, Confecționarea măștilor și păpușilor, Încondeiatul oălelor, Împletiturile din nuiele și răchită, Confecționarea instrumentelor muzicale (fluiere, ocarine, viori). Cele mai întâlnite "tehnici, la nivel global," de realizare a produselor artizanale, repartizate în funcție de materia primă utilizată, ar putea fi grupate astfel: - folosind pielea și firele textile Imprimarea manuală a țesăturilor Shibori Cusutul "Cusături
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
de vijelie, averse de ploaie ce vor cumulă 25 l/mp, descărcări electrice Între orele 19:00 și 20:00 a fost emis COD PORTOCALIU în IAȘI: Andrieșeni, Bivolari; - BOTOȘANI: Ștefănești, Albești, Bălușeni, Blândești, Călărași, Copălău, Durnești, Gorbănești, Hlipiceni, Lunca, Răchiți, Răușeni, Românești, Santa Mare, Stăuceni, Sulița, Todireni, Trușești, Unțeni se vor semnala intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, grindină de dimensiuni medii și mari, frecvente descărcări electrice, averse ce vor depăși izolat 35 l/mp. A fost emis COD
COD PORTOCALIU. Atenționări de VREME SEVERĂ imediată by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101029_a_102321]
-
Piața Constituției. Programul activităților cuprinde: ateliere de face painting, ateliere de povești muzicale interactive, ateliere de creație cu accesorii din fetru, mărgele și paiete colorate, ateliere de colaje, ateliere de construit ouă decorate de Paște, ateliere de realizat coșuri de răchită ornate, baloane din nasturi, cârlige de rufe din lemn ornate sau ateliere de construit copaci din hârtie. De asemenea, în fiecare zi, trenulețul și caruselul îi așteaptă pe copiii dornici de aventuri, în intervalul 10:00 - 22:00. Concerte și
Târgul de Paște – Tradiții și Flori de Sărbători by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105636_a_106928]
-
Conducătorii ultimelor decenii, unul mai tîmpit decît celălalt, au atins pragul de maturitate în persoana piticului cizmar, analfabet și peltic, necharismatic și banal, care a pierit aproape de propria-i mînă în momentul cînd, brusc, plopii s-au transformat în mere, răchitele în micșunele și schijele mămăligii strămoșești au împroșcat țara, iluminînd-o dramatic. Toată lumea credea că după o asemenea explozie, unică pe continent, nimic nu va mai fi cum a fost. în istorie, o astfel de clipă netezește munții, transformă deșerturile în
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
emite o asemenea enormitate. Ne mai amintim cum la noi s-au tăvălit pe jos de râs toți tovii când Ceaușescu a rostit în chip nostim istoricele vorbe că în România va reveni capitalismul "când o face plopul mere și răchita micșunele". Structuri mentale similare emit formule similare. uzind la simpozion formulele propagandistice utilizate în Germania de Est în anii socialismului citindu-le pe cele din materialele puse la dispoziția participanților am realizat cât de similare, de fapt identice, sunt ele
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
crai bătrîn:/ Mai ții tu minte oare?” (Reîntors); „Am venit să-ți spun o vorbă/ Azi, cînd pleci în țări mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar în volumele din ultima fază de creație constatăm sporirea varietății prozodice: endecasilabul, de exemplu, împlinea
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]