2,886 matches
-
-și recunoaște poezia. „Poezia mea străină îmi e. / Sare la mine din gura altuia, / Se altoiește în aer / În fel de fel de chipuri, neștiute.” Tonurile, când înalte, când foarte joase, se înfășoară ca într-un dans melopeic, în pufoasa răcoare a inimii, amplificând sentimentele: „Strigă și se spargte-n ecouri: / Ca un foc de artificii unele, altele peșteri, /Printre stalagmite / Strig eu, eu, eu...se aude / Din adâncuri / Noi, noi, noi...// Străină mi-e poezia mea” (Străină). Trecerea de la „eu” la
RECENZIE LA VOLUMUL: MERG MAI DEPARTE...DE TEO CABEL (CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344699_a_346028]
-
Și ce parfum îmbătător prin aer, Nuntește bucuria printre flori Iar codrul chicotește plin de vaer. Se lasă seara peste văi de foc, Iar luna bearcă varsă în urcioare Tot aurul din lume de noroc Și ne așterne perne de răcoare. Tinerețe dulce, apă călătoare, Cum aș vrea să-ți calc pe urmă iar, Te aud cântând în depărtare, Unde te-ai ascuns, sub ce stejar? miercuri, 7 mai 2014 Referință Bibliografică: feerie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FEERIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350668_a_351997]
-
îl înconjoară. Nemarginea este multiplă, însă singurătatea centrului, oriunde s-ar afla acesta, este copleșitoare ! Ia mai dă-o-ncolo de filosofie de doi bani ! Să iasă din cuvinte întâmplările ce i-au marcat lui Dio întreaga existență, persistență, insistență ! Răcoarea dimineții de septembrie mai întârzie printre lucruri și amintiri. Soarele se mai ascunde undeva dincolo de nori. Dio așteaptă și el ceva care să-i motiveze ridicarea de pe scaun. De pe scaunul singurătății, desigur. Dar nu, sufletul nu vrea să-și scoată
DEŞERTUL , PUR ŞI SIMPLU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350697_a_352026]
-
câteva fete nu le puteam defini profunde, astfel că eu mă consideram la fel de virgin ca și tânăra și neexperimentata mea soție. Hainele noastre au dispărut repede de pe noi, chiar dacă eram puțin peste jumătatea lui octombrie și în cameră se făcuse răcoare, eu rămânând în chiloți, iar Genny în scurta cămășuță de noapte galben-pal, cu un trandafir grena brodat pe sânul stâng, cămașă ce abia îi trecea peste un chiloțel delicat și dantelat pe margini. Pielea mi s-a făcut ca de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
Apoi, o răsfoiesc încet, încet, „Sunt o evidență luminoasă”, Îmi spune cartea-femeie, Cu voce joasă, plăcută, Răsfoiește-mă încet, încet, Uneori să te oprești la un capitol, Ai să observi că la sfârșit Vom fi numai noi, doi. Îmi place răcoarea din livezile de pruni, Nu-mi place frigu-n noi, oameni buni, Nu-mi place gripa, iubesc risipa, Nu vreau refuzul, iubesc abuzul, Dar, Există un dar plin de har, Aș fi fericit să scap de obsesii, De gândul la moarte
DIPTIH CON AMORE de BORIS MEHR în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358879_a_360208]
-
îi bate și gura nu-i tace Plămânii respiră și pielea elimină sare. Îmi spune că via sub soare lenevește, Uitând că seva lucrează la vinul cel tare, Un laborator întreg în frunze pregătește Esența vieții dulci de culoare și răcoare. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Despărțire / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESPĂRŢIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358976_a_360305]
-
Toate Articolele Autorului de noapte. Oasele cuvintelor au început să trosnească și liniștea surdă bea din verdele crud, pe tâmplele munților venit-au cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre se-mpletesc în visele florilor cu gura zdrobită pribegind printr-al lumii desiș. Un înger își fâlfâie inocentele aripi, mesteceni schilozi se apleacă cu fruntea-n pământ, liniștea bea din
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
se află în Phoenix, Arizona, unde slujește și în prezent, ca pastor al bisericii „Elim” (www.elimarizona.com). Printre creațiile sale se numără volumul de versuri „Semnătura iubirii”, precum și “Pași spre lumină”, „Biserica în asediu”, „ Între zâmbet și suspin”, „În răcoarea dimineții”. „Lupta cu somnul” aruncă o privire asupra realităților din lumea creștină, într-o abordare diversă. Se discută de asemenea, noțiuni de dogmatică, probleme privind relațiile interconfesionale, precum și elemente de ecumenism. Cartea se distinge printr-un stil natural, documentat și
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
Drumul ca să i-l arate. Zboară-acum, plăcut fior, Pe deasupra tuturor. Trece câmpuri, râuri trece, Câte-o pasăre-l întrece. Munți și mari, largi depărtări Peste tot bate cărări. Ba nisipuri, ba zăpadă Ochii nu vor ca să creadă. Ba căldura , ba răcoare Ba pustiu, ba numai mare. O muscă din el se-nfruptă Piticul în somn se-ncruntă, Deschide ochii și vai Păpădiile de mai Se porniseră în zbor, Ține-mă, că simt că mor, Fiindcă agățat Ilie E de-un puf
PITICUL ILIE ŞI PĂPĂDIILE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359411_a_360740]
-
erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „... acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
se ridicase câteva clipe mai înainte mama, ocupat acum de jacheta ei ușoară. Gândul a străpuns obiectele acelea familiare- scaunul confortabil, în care dungile albe le inghițeau tacticos pe cele verzi, jacheta aceea cunoscută, cu miros de câmp, îmbrățișând în răcoarea serii umerii mamei. Și-a croit drum către vremurile acelea prea repede uitate, în care nu adormeam de teama că tu ai fi putut adormi pentru ultima dată. Către orele acelea târzii, în care ne strecuram pe străduțele valenciene, ambalate
SCAUNUL TĂU NU E GOL ȘI NU MI-AȘ DORI NIMIC MAI MULT de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359470_a_360799]
-
Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
cântecul privighetorilor și în mirosul florilor, fapt evocat în melodia proprie „Măicuța când m-o făcut”: „Măicuța când m-o făcut/Doamne, bine i-o părut./ Flori de mai mi-o adunat/Și în rouă m-o scăldat./ Dimineața pe răcoare/ În cânt de privighetoare/ M-o adus mama pe lume,/Ană ca a ei mi-o pus nume./ S-o rugat să știu cânta/Să îi stâmpăr inima./ Voie bună ori supărare/ Io să-i fiu de alinare./ Ruga ți
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
în urma lor dezastre precum uraganele sau cutremurele. - Nu fi pesimist. Nu vreau să-ți stric atmosfera de bună dispoziție. Din nou îți mulțumesc și fug la culcare. Mâine vreau să merg la plajă, așa că te las cu pipa ta la răcoarea nopții. Noapte bună! - Noapte bună, fiule ! Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VII la o Bere / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1132, Anul IV, 05 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VII LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360315_a_361644]
-
de curățenie? - Da, mi-am luat zilele de concediu de luni, că vreau să plec în vacanță și apoi la examen, la sfârșitul lunii. - Da? Ce bine că vă distrați și scăpați din căldura asta. - Da, sper să fie mai răcoare acolo unde voi merge. Săndica a mers la culmea cu rufe să vadă dacă razele puternice ale soarelui le zvântaseră. Le-a adunat pe cele mai subțiri, care erau uscate, și a plecat cu ele să bage fierul electric în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
suficienți. Bine că nu a fost nevoită să meargă la C.E.C. să umble la bruma sa de economii. După ce a servit cina, a mers să se spele și, în cămășuța sa de-o șchioapă, cu poponețul descoperit, se băgă sub răcoarea cearșafului, adormind imediat. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
în salonul mare, unde seara concerta o formație de muzică populară. Au evitat bufetul și sala de autoservire. Acolo venea toată lumea prinsă de foame, de sete sau de căldură prin piață. În salon erau doar câteva persoane. Era liniște și răcoare. Cum cei doi aveau nevoie de discreție, acesta era locul ideal pentru scopul întâlnirii lor. Au ales un loc mai retras și au început să studieze meniurile. Săndica a preferat o ciorbă de perișoare dreasă cu smântână, escalop cu ciuperci
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]
-
Ospătarul a luat comanda și a dispărut rapid după ușile batante ale bucătăriei. Ca să alunge tăcerea și jena ce se făcea simțită, fiind prima dată când erau singuri față în față, Viorel o întrebă pe Săndica: - Îți place localul? Este răcoare și nu mai există riscul ca prețiosul tău material să pățească ceva, așa că nu mai ești în pericol să rămâi fără serviciu. - Da, îmi place. Îți creează o stare de intimitate, de visare. Parcă ești la o întâlnire de amor
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]
-
ridice pe un piedestal invizibil, ce numai ochii minții îl poate distinge. Degeaba ai lumânări parfumate, menestreli care să-ți cânte în surdină la ureche și cupa de șampanie din care să picure stelele strălucitoare pe buzele fierbinți, mângâiate de răcoare licorii. Ai nevoie să simți lângă tine acea persoană care tremură de nerăbdarea să te cuprindă în brațe, să-ți invadeze buzele cu sărutări pasionale. Să simți cum ți se pun cârcei la degete când îi mângâi trupul dornic de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. I TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360330_a_361659]
-
ea...uitând că mai există și alte culori... Am mers mereu prin Viață, cu ”ochii închiși”; am avut în fața ochilor numai țelul nostru, neavând ochi pentru zâmbetul catifelat al florilor, pentru culorile petalelor și a curcubeului... Nu am dansat sub răcoarea ploii, ci ne-am ascuns sub umbrele și am grăbit pasul spre... ”Sfârșitul nostru...”. Atunci când soarele ne-a dat binețe, ne-am speriat și am grăbit pasul în căutarea...umbrei. Am ajuns să ne mișcăm și să trăim precum niște
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
Așteptă aproape o săptămână, pândind cel mai bun moment pentru ca invitaîia ei să aibă efectul maxim. Și ziua aceea veni așa cum sperase ea, cu o arșită înnebunitoare, care făcuse să se oprească toate muncile la câmp. Bărbații se adăpostiseră în răcoarea crâșmei, în jurul butoriului cu bere, iar femeile stăteau pe jumătate leșinate în fâșiile de umbră ale frăgarilor de pe marginea drumului. Silvia își alese o basma curată, își dădu jos șorțul și porni în josul satului. Cu fiecare pas pe care îl
VENTILATORUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360497_a_361826]
-
Privește cum viața se scurge prin vene. Un gând ca o drojdie se lasă în cuget - Ce este viața fără iubire și zâmbet, - Dar moartea ? Să fie... mângâiere sau eternitate, Pe lângă iluzie, bătrânețe și dreptate. Și Rinul șoptește... - Coboară în răcoarea mea din ape. Acolo cerul este oglindit peste ale undei șoapte, Ziua și noapte sunt despărțite prin mister Sufletele plutesc peste albastrul din cer. Norii sunt recunoscuți ca viață, Viața-i iubirea, ce topește orice gheață. Vino la mine căci
LORELEY SI RINUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360672_a_362001]
-
studenți veniți la o bere sau la o cafea. La masă nu au vorbit prea multe despre activitatea profesională a lui Mircea. Părinții nu îndrăzneau să-l întrebe, lui parcă îi era teamă să deschidă discuția. Toți așteptau ca, la răcoarea grădinii de acasă, înconjurată de pomi fructiferi și plină cu flori de toate culorile și soiurile, stând în chioșcul de afară la o cafea, vor putea să refacă legătura firului rupt cu ceva timp în urmă, între fiu și părinții
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
să achite nota, îndreptându-se apoi spre casă, în aceeași liniște, apăsătoare, care a domnit și în timpul servirii cinei. În oraș a început să se aprindă iluminatul public. Se lăsase seara parcă mai devreme ca pe litoral. Era și mai răcoare. Cerul era acoperit de nori. Stătea să plouă. Părinții au coborât din mașină și l-au lăsat pe Mircea să bage Fordul în garaj. De când nu a mai condus el bătrâna mașină a tatălui său! Era un model vechi, care
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
Finiș și Maria Vaida din Drăgănești, alături de Petru Șandor din satul Șoimus-Petreasa. În luna octombrie l970 am fost programat să citesc eu. Profesorul mi-a ales două poezii, elegii, scrise în stil clasic, de unde mai rețin încă: „E întunerec și răcoare încă. Plouă./ Respiră tainic, moale, sălbatecul pământ/ Din pânzele moi, cenușii, răzlețite de vânt/ Iarba răsare, lucind stropită cu roua/ Mă întrebasem ieri: ploua-va poate mâine?/ Venise cu arșiță mare vremea sapei/ Și toate cele verzi duceau dorul, apei
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]