1,176 matches
-
colective asupra cărții „Ordinul Șefului este lege pentru subordonați”, a fost prelucrat și un referat despre disciplina militară. Ca rezultat al acestor prelucrări putem spune că atitudinea față de muncă, acolo unde până atunci lăsa de dorit, s-a îmbunătățit simțitor rărindu-se cazurile de indisciplină. Pe lângă toate acestea în scopul dezvoltării cunoștințelor lor, aparatul politic a pus accent deosebit pe vizionarea filmelor de către ostași, după care în majoritatea cazurilor asupra lor (sic!) agitatorul de pluton sau comandantul a organizat convorbiri colective
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
femeile din jurul lui ? i polemiz�nd cu Iorga �n paginile ziarului �Lupta�, el �? i propov? duia deschis sterilul ? i patologicul s? u crez antisemit. Atunci c�nd Caragiale a fost atacat pentru ultima lui pies? , Iorga a s? riț imediat �n ap? rărea lui, stabilind astfel o rela? ie valoroas? 47. Urm�nd cursurile Universit?? îi din Ia? i timp de un an ? i ceva, Iorga ? i?a prezentat teza (sub �ndrumarea lui Xenopol) asupra politicii lui Mihai Viteazul. Doi dintre profesori s? au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
via?? vrem s? ducem noi�63. Mesajul na? ionalist al �semizeului� (Eminescu) ? i? a pus puternic amprenta asupra na? ionalismului ? i a vie? îi lui Iorga. ?elul urm? riț de Eminescu � el �l identific? cu �supremă lege� a lui � era ap? rărea ?? rîi lui ? i a identit?? îi ei etnice. Pentru c? , dac? rom�nii ? i?ar pierde tr? s?turile lor na? ionale unice, ? i?ar pierde totodat? dreptul la supravie? uire. Pentru Eminescu, etnicitatea s? ar afla mai presus de orice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ei etnice. Pentru c? , dac? rom�nii ? i?ar pierde tr? s?turile lor na? ionale unice, ? i?ar pierde totodat? dreptul la supravie? uire. Pentru Eminescu, etnicitatea s? ar afla mai presus de orice. Orice mijloace erau justificate pentru ap? rărea ei; valorile, indivizii � p�n? ? i faptele! � aveau importan?? at�ta vreme c�ț contribuiau la atingerea ? elului fundamental: ap? rărea na? iunii ? i garantarea intereselor na? ionale. Acestea aveau pentru Eminescu o semnifică? ie at�ț de cov�r? itoare �nc�ț trebuiau protejate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pierde totodat? dreptul la supravie? uire. Pentru Eminescu, etnicitatea s? ar afla mai presus de orice. Orice mijloace erau justificate pentru ap? rărea ei; valorile, indivizii � p�n? ? i faptele! � aveau importan?? at�ta vreme c�ț contribuiau la atingerea ? elului fundamental: ap? rărea na? iunii ? i garantarea intereselor na? ionale. Acestea aveau pentru Eminescu o semnifică? ie at�ț de cov�r? itoare �nc�ț trebuiau protejate cu pre? ul apel? rîi la metode duplicitare ? i al sacrific? rîi integrit?? îi sau a calit?? îi de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dragostea fă?? de na? iunea ta mai presus de cea fă?? de orice alt? na? iune. S? iube? ți ceea ce este bun ? i firesc la o na? iune; nu p? cațele ? i relele na? iunii. Patriotismul este dragostea pentru ? i ap? rărea patriei tale; na? ionalistul ? i patriotul �? i iubesc p? m�ntul ? i na? iunea dintr? o datorie moral?. Ei �? i iubesc ? ara a? a cum �? i iubesc p? rin? îi sau copiii. Iubirea fă?? de na? iunea lor este o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost mai mult dec�ț un medievist ? i bizantinolog de renume mondial. Opera să referitoare la Evul Mediu impresiona pentru c? de aici izvora credin? a lui �n evolu? ia organic? a omenirii de? a lungul istoriei. Argumentele lui politice �ntru ap? rărea ? i explicarea continuit?? îi rom�ne? ți au drept surs? convingerile sale asupra dezvolt? rîi organice a societ?? îi rom�ne? ți din Evul mediu timpuriu. Cea mai viguroas? ilustrare a opiniilor sale privind originile ? i continuitatea poporului rom�n este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zi. Drept urmare, a fost �nfiin? at? �Fr?? ia bunilor rom�ni�, �n tradi? ia lui B? lcescu, �că s? dea glas rom�nilor f? r? glas sau drepturi: ??rănii�171. Iorga scotea �n eviden?? c? �Fr?? ia� fusese fondat? �ntru ap? rărea limbii ? i literaturii rom�ne ? i a �naltelor interese ale poporului rom�n, care trebuie considerate că alc? tuind o unic? fiin?? spiritual? �172. �n timpul �ntrunirilor de la Ia? i i? a venit lui Iorga ideea fond? rîi unui ziar care s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ap? r? torul lor �n orice caz de discriminare antisemit?. La 26 februarie 1929, Iorga a f? cut o interpelare �n Camer? �n leg? tur? cu transferul ilegal al unui profesor de matematic? evreu din motive antisemite. Proasp? ț ap? rutul cotidian �Ap? rărea na? ional? � al Ligii Ap? r? rîi Na? ional Cre? ține (LANC) a lui Cuza, nota: �Iorga, ap? r? torul jidanilor�, explic�nd c? �Iorga nu are nimic mai bun de f? cut dec�ț s? investigheze presupusul transfer ilegal al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
permanent al Consiliului de Coroan?. Iorga nu era niciodat? pasiv fă?? de nimic, astfel c? a r? spuns acestor atacuri. Dar lupta f? r? s? vrea �n cadrul structurii ? i totodat? (dup? c�ț se p? rea, din p? cate) �ntru ap? rărea unui rege ? i a unui regim discreditat. Iorga a adoptat o pozi? ie lipsit? de orice echivoc �mpotriva st�ngii, pe care o identifica cu inamicul na? ional num? rul unu. Dar a trebuit s? ia pozi? ie �mpotriva unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inamicul na? ional num? rul unu. Dar a trebuit s? ia pozi? ie �mpotriva unui atac mult mai agresiv din partea dreptei radicale. �n timpul acestui ultim deceniu al vie? îi sale a depus Iorga cele mai supraomene? ți eforturi pentru ap? rărea Rom�niei, lu�nd atitudine �mpotriva nazismului ? i a comunismului. El pre? uia mai presus de orice valorile unei �n? elegeri gen secolul al XIX-lea a lumii occidentale. Tot �n timpul acestui deceniu nefast a comis Iorga cele mai grave erori de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Devenea imperativ pentru Iorga s? contracareze acest torent de noroi dac? voia s? joace un rol politic, ceea ce el a ? i f? cut. �n alegerile urm? toare, Iorga se va alia cu regele, cu liberalii ? i cu cuzi? ții, �ntru ap? rărea regimului atacat de partizanii lui Maniu ? i de Legiune. Acest lucru reprezenta o dilem? pentru Iorga, mai ales �n toamnă lui 1937, dilem? care s? a accentuat �n timpul scurtei guvern? ri Goga? Cuza, �nainte de instaurarea Dictaturii Regale. Un na? ionalist de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? ionalismul lui Iorga ? i �Noul na? ionalism� al nazi? tilor ? i fasci? tilor, atunci el este cel care a f? cut acest lucru. El scotea �n eviden?? faptul c? �s�ntem o na? iune mic? � ? i s? a ridicat �ntru ap? rărea dreptului na? iunilor mici la existen?? �ntr? o epoc? �n care acest lucru devenea tot mai anacronic �n Europa. �Nu na? iuni mici�, scria el, �ci na? iuni sacre ? i civiliza? îi originale! � �Pot oare na? iunile ? i popoarele s? fie distruse
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?? i transforme pe evrei �n rom�ni. A salutat traducerea �n limba rom�n? a �Protocoalelor Superiorilor Sionului�. Uită de necrologul scris chiar de el �n onoarea lui Bjornsterne Bjoerson (un ap? r? tor al rom�nilor), pe care Iorga �l �ndr? gise: �ap? rărea adev? rului este unul dintre cele mai incontestabile drepturi ale unui mare scriitor�17. A fost total de acord p�n? ? i cu �Statutul evreilor�, care limită oarecum drepturile acestora, emis �n grab? de oportunistul rege. C�teva zile mai ț�rziu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inta multor ofense din partea Camarilei de la c? derea lui �n dizgra? ie, �n 1938. Fusese surghiunit la m? n?știrea Bistri? a ? i doar interven? iile conjugate ? i prompte ale ambasadorului german Fabricius ? i ale doctorului Neubacher pe l�ng? Carol (�n ap? rărea lui Antonescu) �i salvaser? via? a. Acum �ns? era eliberat. Carol nu alesese calea luptei, iar retragerea militar? din Transilvania nu era u? or de �nf? ptuit. Era pu? în probabil că ordinele lui Carol s? fie executate, a? a c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc�, 22 februarie 1923 89��Neamul rom�nesc�, 12 iulie 1924 90��Neamul rom�nesc�, 31 octombrie 1922 91��Neamul rom�nesc�, 22 noiembrie 1924 92�Memorii, vol. IV, pp. 68-72 93��Egalitatea�, Bucure? ți, 8 martie 1929; �Ap? rărea na? ional? �, Ia? i, nr. 10, 3 martie 1929 94�BARSR, Coresponden? a lui Iorga, vol. 283 (1919), doc. 340 95�BARSR, Coresponden? a lui Iorga, vol. 313, documentele 508 ? i 509 96�BARSR, Coresponden? a lui Iorga, vol. 289
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt mai puțin vizibile). Asistăm deci la un declin al valorilor colective, ceea ce este oarecum explicabil, în condițiile de incertitudine pe care le determină dinamica socială. Valorile promovate de mijloacele de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt mai puțin vizibile). Asistăm deci la un declin al valorilor colective, ceea ce este oarecum explicabil, în condițiile de incertitudine pe care le determină dinamica socială. Valorile promovate de mijloacele de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teren, din anul 2003, realizată în Rusia, pe un lot de 1.913 persoane de sex feminin, a evidențiat că în timpul sarcinii, la 2,6% dintre femei, violența s-a amplificat; la 9,1% s-a stopat sau a fost rărită (Kuligina et al., 2005). Conform aceluiași studiu, vârstele cele mai expuse la maltratare sunt între 15 și 19 ani, respectiv între 30 și 34 ani, adică în perioade când fertilitatea feminină funcționează la cote ridicate. Fără îndoială aceste cifre sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
darurile. Oamenii sunt leneși și nechibzuiți. Tuturor le place grozav bârfa, ins] unora le lipsea complet discreția, iar lucrurile luau amploare. Morală și etică au avut o mulțime de utiliz]ri publice și private, constituind o referinț] în atacarea, ap]rărea sau judecarea unui anumit comportament. Relațiile s]n]toase ajut] la evitarea multor conflicte; am motive suficiente s] m] aștept că un comportament de un anumit tip s] fie bine primit sau că altul s] provoace antagonism. Ins], aparent, viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adesea, un amestec confuz de exemplu pentru a descuraja alte acțiuni de acest fel, sentinț] de condamnare, ap]rare și respingere a delictului care l-a plasat pe autor în afara societ]ții. Nic]ieri oamenii nu acționeaz] consecvent pentru ap]rărea vieții celorlalți, ci jongleaz] oportunist cu „factori cunoscuți și relevanți” sau cu limitele recunoașterii pentru a decide prelungirea sau neprelungirea unei vieți amenințate. În anii ’30, tribul Nuer din Sudan respectă dușm]nia ancestral], prin care rudele pe linie masculin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din provoc]rile lumești. Nu poate fi negat faptul c] aceast] tendinț] se contureaz] la yoghini și asceți și c] influențeaz] gândirea etic] indian]. Aparent, dharma aproape c] nu mai este necesar]. Așa cum spune virtuosul Yajnavalkya, justificându-și astfel hoț]rărea pripit] de a renunța la averea și la cele dou] soții ale sale: Nu de dragul soțului, soției, copiilor, s]n]ț]ții, zeilor, Vedelor, al st]rii de brahman sau de kshatriya etc. sunt acestea prețioase, ci de dragul Eului, toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din Mah³bh³rata, pare a fi mai decisiv] în afirmațiile ei etice - și, probabil, din acest motiv, a avut un impact atât de extraordinar asupra gândirii hinduso-indiene. Gita se plaseaz] la jum]tatea distanței dintre dou] tradiții opuse: Nivritti (abstinent]), c]rărea auster] a anti-acțiunii (purtând ecourile ascetismului nevedic), si Pavritti (activ]), îndeplinirea îndatoririlor sociale și morale. Fiecare a avut la vremea să ramificații etice, iar codurile și regulile lor se aflau în competiție și conflict. În timp ce Gita este recunoscut] pentru ingeniozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eronat drept „r]zboiul sfânt”, jihadul are o conotație mult mai vast], care include lupta cu mijloace pașnice, cum ar fi predicarea, educarea, iar într-un sens mai personal și interiorizat, lupta pentru purificarea sinelui. Cand se refer] la ap]rărea armat] într-un r]zboi dus în mod corect, Coranul specific] condițiile pentru r]zboi și pace, pentru tratamentul prizonierilor și rezolvarea conflictului, subliniind faptul c] scopul principal al cuvântului lui Dumnezeu este acela de a invita și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din partea marelui teolog musulman Sunni Al-Gazăli (m. 1111). Acesta din urm], prin intermediul operei sale, The Incoherence of the Philosophers [Incoerenta filosofilor], a încercat s] reprezinte filosofii ca fiind contradictorii, antiscripturali și, în unele cazuri, susțin]tori ai ideilor eretice. Ap]rărea lui Ibn Rushd constă în concepția să potrivit c]reia Coranul se bucură de utilizarea reflecției și a rațiunii, iar studiul filosofiei era complementar abord]rilor tradiționaliste ale islamismului. El susținea c] filosofia și Islamul au scopuri comune, dar mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]