2,751 matches
-
sau de ritual care "rămâne deasupra" istoriei, vreme nu de o generație sau două, ci "stă deasupra timpului", ca o normă etern valabilă, ca un Principiu, ca un Simbol 71. Eliade diferențiază superstiția, cu caracter supratemporal și în care se răsfrânge intuiția primordială a normelor, a principiilor fundamentale, metafizice (lumină și întuneric, moarte și înviere, centrul, polul etc.) și servește simbolicii și metafizicii - de conceptul de sopravivenze, care are origine "istorică", reprezintă documente referitoare la viața unui grup uman sau la
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau mai puțin departe în ceea ce se numește, în mod convențional, trecut. Să privim acum din punctul de vedere al indivizilor. Fiecare este membru al mai multor grupuri, participă 144 la mai multe curente de gîndire socială; perspectiva sa se răsfrînge, succesiv, asupra mai multor timpuri colective. Faptul că, în aceeași perioadă, într-o regiune spațială, conștiințele diverșilor oameni nu se împart între aceleași curente colective constituie deja un element de diferențiere individuală. Dar, în afară de asta, gîndirea lor ajunge mai mult
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
deplină consonanță cu particularitățile gândirii creștine, aveau să ofere maselor de credincioși o adevărată învățătură prin imagini, sensibilizându-le prin valoarea înaltelor doctrine pe care le slujeau. Astfel descrisă, arta greco-romană a introdus o viziune artistică nouă, care s-a răsfrânt și asupra imageriei dedicate sacrului. Acestui context cultural-artistic i se datorează primele încercări de redare a unei perspective liniare ce sugerează ideea tridimensionalității, imaginile divinităților reflectând îndeaproape etalonul armoniei anatomice. Apelând la frumusețea organică a formelor fizice, arta greco-romană înfățișează
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
al IV-lea avea să marcheze importantul moment al scindării 379 Imperiului între Răsărit și Apus, iar în plan filosofic între moștenirea ideilor lui Platon, însușită de cultura și civilizația Orientului, respectiv cea a pragmatismului artistotelic, care avea să se răsfrângă asupra Occidentului. În mod evident, aceste modificări ale contextului cultural și istoric aveau să se repercuteze și asupra modului de reprezentare a sacrului, prefigurând conturarea unui stil aparte al artei creștine. Mai târziu, odată cu domnia lui Constantin cel Mare (272-337
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de reprezentare vizuală a sacrului, îmbogățind-o însă cu numeroase elemente inovative, care dau în prezent specificitatea arhitecturală 394 și iconografică a acestuia. În paralel, urbanizarea societății medievale a permis o dezvoltare socio-culturală fără precedent, ale cărei urmări s-au răsfrânt și asupra artelor vizuale. Fig. 23. Grup de apostoli. Portalul central al Catedralei Notre-Dame din Paris Fig. 24. Vedere din interiorul Catedralei Sfântul Ștefan din Viena Acestea au cunoscut o înflorire aparte în special în domeniul arhitecturii, favorizând astfel și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
la polul opus, întâlnim utilizarea tot mai frecventă a carnalului și a volumetriei excesive în locul modelului uman idealizat, specific stilizării bizantine, manieră devenită o adevărată practică în rândul reprezentărilor artistice religioase ale ultimelor decenii. Dincolo de aceste influențe exterioare, care se răsfrâng asupra artei sacre actuale, ne punem de asemenea problema, în ce măsură alte fenomene și practici contemporane precum kitsch-ul, reproducerile comerciale după arta sacră sau religioasă, nerespectarea canoanelor tehnice, etice și estetice, folosirea de materiale de lucru de proastă calitate, și
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ne punem de asemenea problema, în ce măsură alte fenomene și practici contemporane precum kitsch-ul, reproducerile comerciale după arta sacră sau religioasă, nerespectarea canoanelor tehnice, etice și estetice, folosirea de materiale de lucru de proastă calitate, și multe altele asemenea, se răsfrâng asupra caracterului spiritual, și nu în ultimul rând, asupra valorii artistice a acestor lucrări. Luând exemplul unor icoane recente, realizate industrial, fără resimțirea vreunui simțământ religios, încărcate în stridențe cromatice, împodobite sau acoperite cu armături metalice, broboade, mileuri și ștergare
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
bine de patru milenii înaintea lui Hristos, un fapt ce se profila ca fiind un adevăr absolut al credințelor religioase. 341 Franz Cumont, Religiile orientale în păgânismul roman, Editura Herald, București, 2008, p. 80. 342 Canoanele de reprezentare figurativă se răsfrângeau și asupra modului de înfățișare a clasei conducătoare, a divinităților și suveranilor. Aceștia erau redați într-o postură hieratică, figura faraonului considerat zeu fiind surprinsă la vârsta unei "tinereți eterne", nemarcate în nici un fel de factorul timp. (Cf. Kazimierz Michalowski
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
într-o mai mare măsură în mod arbitrar. Insuccesul generează sentimentul de nesatisfacere a trebuinței, adică frustrarea, și, ca o reacție la aceasta, se observă deseori o regresie exprimată prin scăderea randamentului școlar. Mai mult, asupra rezultatelor la învățătură se răsfrâng și alte genuri de reacții la frustrarea generată de insucces (resemnare, agresivitate). Învățarea motivată intrinsec e evidentă în interesul deosebit pe care elevul îl manifestă în activitatea sa școlară care, de cele mai multe ori, este reluată și în timpul liber: lectura, rezolvarea
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
desfășurate de elevi și trebuie să corespundă exigențelor societății în care trăiesc. d) În același timp, pentru că activitatea de bază a școlarului este învățătura, motivele ei constituie sursa de energie pentru întreaga lor activitate psihică, a cărei funcționalitate, apoi, se răsfrânge asupra randamentului școlar. Motivația asigură maximum de activitate mentală (Neacșu, 1980, p. 125). Putem considera aceste câteva funcții ale motivației învățării, prezentate mai sus, că sunt esențiale pentru a demonstra necesitatea ei, ca și condiție a formării unei atitudini active
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
de iepure și să dea semne de frică. Sperietura provocată de țipăt s-a transferat și la iepure. Există și un transfer prin asemănare: dacă un sentiment ne lega de un obiect, o persoană sau o situație, aceasta se va răsfrânge asupra altora similare lor. De exemplu, dacă întâlnim o persoană necunoscută care, înaintea oricărei convorbiri ne face o bună impresie, ne este simpatică. Uneori, ne dăm seama că aceasta seamănă cu un bun prieten din copilărie. Asemănarea poate să fie
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
situația educativă concretă” (Rudică, 2006, p. 135). Privirea aspră, ținuta rigidă sunt de natură să le creeze acestora o stare de panică. În general, elevii, în fața tiraniei cadrului didactic, se simt frustrați și conducerea autoritară a clasei de către dascăl se răsfrânge negativ asupra elevilor. Când acesta propune și ordonă, când cere și dictează, umbrind cu totul elevii, îi conduce spre frustrare și dependență. O astfel de situație poate apărea și din cauza neîncrederii profesorului în capacitatea elevului de a se afirma
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
rămâne elevului după orele de clasă să fie cât mai productiv, elevul trebuie învățat să-l folosească, pentru a-și dezvolta capacitățile și deprinderile de a lucra independent, pentru a-și forma un stil de activitate ordonat, ceea ce se va răsfrânge pozitiv asupra randamentului lui școlar. În cazurile în care elevii ajung la frustrare, fie pentru că nu știu să folosească timpul liber de care dispun, fie că nu știu cum să învețe, este necesară intervenția școlii și conlucrarea ei strânsă cu familia. Copilul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
critice, conflictuale, să găsească soluții noi la probleme noi, să cunoască metode de dezvoltare personală etc. Un profesor care nu poate rezolva situațiile critice ivite, va resimți o stare de disconfort, care va duce la stres. Această stare se poate răsfrânge atât asupra sănătății proprii, dar și asupra persoanelor cu care interacționează: elevii, colegii, autoritățile, familiile elevilor etc. Școala trebuie să asigure elevilor, pe lângă alți factori ai ambianței de învățare și un cadru didactic pregătit să facă față tensiunii, concentrării, responsabilității
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
cu precădere aptitudini motorii și senzoriale. Noua generație crește cu TV și computerul, nu cu cei din jur. Sunt cultivate trăsăturile de serie borderline, antisocială și narcisică și, de asemenea, crește frecvența tulburărilor psihosomatice și somatoforme, pentru că distorsiunile psihologice se răsfrâng asupra corpului. Odată cu vârsta, sentimentele de inferioritate și insecuritate crescută copleșesc personalitatea în formare cu stimuli care îi provoacă mereu flexibilitatea (Pervin, 1996Ă. Cultura este întoarsă spre exteriorul personalității, fiind adeseori o corabie fără pânze și ancoră, creatoare de emoții
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
detalii/stiri/Ecaterina-Andronescu-despre-clasa-pregtitoare-Dup-primulsemestru-facem-o-analiz-i-l-10031.html 471 http://www.edu.ro/index.php/articles/10913 472 Deficit de personal didactic calificat, dotarea mai slabă cu echipamente școlare și materiale didactice; statutul social și nivelul educațional mai scăzut al membrilor comunității, care se răsfrânge asupra gradului de socializare a copiilor, tipului de valori și achiziții cognitive asimilate în familie. 473 Analiza lor sociologică se poate face pe baza unor indicatori: geografici: situareaîn teritoriu a localităților, distanța față de un centru regional dezvoltat, tipul locuințelor, modul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de on sidef scoica de mare, Ce n relief e lucrată, răstignirea lui Hristos. Pe fruntea ei Majestoasă, păru-i negru ncet îl strâng e O coroană prea frumoasă, ce ca mii sori strălucea, Pietrele de diamante, când lumina se răsfrânge Și cu drag a lor mici raze, în lumină se scăldau. Cercei lungi de-ntregi smaralde, l-ambelei urechi i-atârnă Pe-a lor verige de aur, partea ce vine în mijloc Drăgălași se vedea mândru, cum strălucea ca l umina
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
parte în concepția religioasă. Ea iradiază din credință ca văpaia din focul aprins”. (Modul teandric, „Gândirea”, Ianuarie 1940). Din acest motiv este deosebit de greu să urmărești activitatea spirituală a lui Nichifor Crainic pe unul din planurile în care s-a răsfrânt, fără să faci incursiuni și în celelalte. Greutatea nu e totuși atât de mare pentru cel care întreprinde expunerea operei sale teologice. Cu riscul de a da un studiu puțin trunchiat, poți totuși să descrii amănunțit o sursă fără a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
divină, obârșia lui e în transcendent. Revelația e ca o cascadă de lumină ce se varsă din nemărginire în spațiul terestru, din veșnicie în timpul terestru, nu pentru a încremeni aici în forme limitate de legile cronospațiale, ci pentru a se răsfrânge din nou în sus cu puterea torentului, răpind pe om în înălțime, dezrobindu-l din timp și din spațiu pentru a-l mântui. În fond, omul urmărește prin cultură aceeași înfrângere a timpului și a spațiului, cu observația că totuși creațiile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
exclusiv creștină, ne face să înțelegem stimulentul factorului religios asupra ei. Dar religia fiind dogmă, cult și disciplină totalitară cu o finalitate supraterestră, din caracterul acesta al ei decurge puterea ordonatoare și restrictivă asupra formelor și conținutului culturii. Dogma se răsfrânge în cultul care o sensibilizează și faptul acesta are repercusiuni de selectare și stilizare asupra formelor culturii. Cultura egipteană se înfățișează ca un fenomen unitar și organic în care artele, literatura, științele și gândirea, până și semnele alfabetice, se contopesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dintr-o neistovită sete de creație, cultura modernă reprezintă o fază de decadență. Din mijlocul ei se ridică glasurile care proclamă „criza culturii”. Dar această criză nu e altceva decât rezultatul individualizării sau al secularizării ei. Imaginea acestei decadențe o răsfrânge în chip vizibil pictura. În pictură apare plastic concepția dominantă a epocii. Oricâtă deosebire ar fi între pictura bizantină și cea occidentală corespunzătoare și una și cealaltă se colorează de lumina revelației supranaturale. Obiectul acestei picturi e omul, îngerul, și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care ajunge este încă o inovație, adică o nouă amputare și anume: eliminarea frumuseților naturale din domeniul preocupărilor estetice. Pentru teologie însă, natura, adică făptura lui Dumnezeu, e frumoasă în mod real și obiectiv. Ea e oglinda în care se răsfrânge strălucirea de dincolo de lume a Creatorului. Ca atare, ideea ei e strâns legată de ideea frumosului în sine sau a frumosului transcendent. Cu alte cuvinte, ceea ce elimină comod estetica modernă face parte integrantă din dogma creștină. Iată, deci, ce deosebiri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nostru intelectual. După Dionisie Areopagitul, frumusețea e numele lui Dumnezeu, unul din numele lui, înțelegând prin nume atributele divine. Acest nume sau această însușire e strâns legată de calitatea de Creator al lumii. Lumea e oglinda Creatorului ei. Ea îi răsfrânge chipul și însușirile. Chiar numele lumii e frumusețe, fiindcă lumea se numește cosmos, adică ordine sau podoabă. Și dacă lumea e bună, precum Dumnezeu a zis creând-o, ea este expresia în timp și în spațiu a infinitei bunătăți dumnezeiești
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a găsit-o în același timp că e desăvârșit de frumoasă. Am putea zice despre momentul acesta dumnezeiesc că e acela al unui artist care se bucură contemplându-și opera perfectă, pe care a realizat-o și din care se răsfrânge înapoi lumina frumuseții proprii. Și nu greșim când vorbim astfel, pentru că Dumnezeu nu numai a învățat pe om toate artele, dar însuși se compară cu un artist, cu un modelator al materiei pentru a-i da formă ca olarul, când
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar ca îmi apare deodată dedublată. Întâi în aspectul ce real și apoi în imaginea ei oglindită, ce parcă se prelungește în adâncul cerului răsturnat în fundul apei. Aspectul real al lucrurilor îmi apare în contemplația sensibilă, iar prelungirea lor ideală, răsfrântă în cerul spiritual, îmi apare în contemplația imaginativă. Procesul acesta, încă o dată e de ordin afectiv. El reeditează prin participare vie și sufletească ceea ce știm în mod conceptual și anume: că lucrurile există real în timp și în spațiu, iar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]