1,802 matches
-
de lei 2.498, rata Iulie 1877” dar și altele precum: „Moșia Bârzești (datornic Iorgu Vârnav); Moșia Ivănești (datornic Ștefan Ciohodaru); Moșia Săcălușa-Muntenești (datornic Dimitrie Anghel); Moșia Cursești (datornici frații Dimitrie Gheorghe și Ion); Moșia Toporăști (idem); Moșia Olănești (datornici răzeșii din Portari); Moșia Boțoaia (datornici C. Gheorghiu, C. Giugiru, Nicu Racoviță și Iacovache Racoviță)”. Iată cazuri când pentru o sumă foarte mică proprietarii Își puteau pierde pământul cumpărat mai Înainte. a.p. Au dat hușenii flanele groase și ciorapi de lână
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Despărțirea I-a a Întocmit o adresă de răspuns (nr.67/21 ianuarie 1878) În care explica polițaiului eșecul misiei Încredințate: „La ordinul dv. nr.(...) am respectul a vă aduce la cunoștință că reservistul Dima Costache e grădinar la sohatul răzeși, fiind și acum acolo cu vitele. Pândariu Ion este la Iașșy vânzător de carne. În ceea cei privește pe Iosupu Anton, Leondrică Vasile, Romila Dumitru și Pălie Iosupu, vă arăt că cel dintâi e bolnav la pat, cel deal doilea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1915-1957, activist mort Într-un accident de avion la Moscova, n.n.) cu DÎmbovița; Ilie Pintilie (1903-1940, contestat puternic de Gheorghe Gheorghiu Dej În pușcărie, moare la Doftana la 9/10 noiembrie 1940, n.n.) cu Someșului; I.C. Frimu (1871-1919, fiu al răzeșului Costache Frimu din Bârzești - Vaslui, militant socialist dezavuat de propria-i familie, n.n.) cu Fagului; Leonte Filipescu (1895-1922, născut la Bârlad, unul dintre fanaticii care la 8 mai 1921 a cerut partidului socialdemocrat afilierea la Internaționala a III-a comunistă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe aici”. Prinsese ciudă pe fratele ei, Costache și pe cei din familia lui, socotind că a fost nedreptățită de părinții ei la împărțirea averii. Bătrânul Ion Gheorghiu era de loc din satul Cuci, aproape de Băcești, dintr-o familie de răzeși. Aceștia aveau pământ în stăpânire din vremuri străvechi, pământ primit de la domnitorii pe care strămoșii lor îi slujiseră cu credință și pe care îl lăsau moștenire urmașilor lor, drept ce li era statornicit prin poruncă domnească, înscrisă în urice păstrate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. BEJAN, VICTOR (1908-1993ă INGINER CHIMIST S-a născut în satul Balașinești, județul Hotin, tatăl fiind preot și mama învățătoare. Familia sa este originară din comuna Cotigenii Mari, localitate de mazili și răzeși situată în sudul județului Soroca, la o depărtare de 36 km de capitala județului și 17 km de Nistru. Victor Bejan este primul născut din cei 7 copii ai preotului și la vârsta de 7 ani urmează școala primară în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
bibliograf. Considerată în ansamblu, opera lui contribuie la cunoașterea mai îndeaproape a sufletului poporului român din Basarabia. El și-a consacrat întreaga activitate și, în fond, întreaga viață scopului de a argumenta documentar românitatea Basarabiei. Urmaș al unei familii de răzeși și preoți, Paul Mihail s-a născut la 29 iunie 1905, în comuna Cornova din județul Orhei. Rămas orfan la vârsta de 3 ani, a crescut și a urmat școala la Mănăstirea Hârjauca, iar în 1918 a intrat elev la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra în adâncul sufletului său cele mai deosebite considerații pentru truditorii de pe ogoare. Întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
scria el după aproape 200 de ani, inspirat din folclorul boieresc ce-i păstra o amintire de neuitat. Oare era chiar așa "nevinovat" sângele ticăloșilor; al jefuitorilor; al "hiclenilor" ce vindeau țara la Înalta Poartă; al boierilor ce jecmăneau țarina răzeșilor; al celor ce urzeau cu pumnalul, cu otrava să-l trimită cu picioarele înainte la gropnița de la Putna; sângele vrăjmașilor ce-i pârjoleau prin foc și sabie, țara, tot "nevinovat" era? "Să se știe! Moldova nu-i sat fără câini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Capoianu, Toate pânzele sus de Ștefan Lory, Prețioasele ridicole de Vasile Spătărelu, Motanul încălțat de Cornel Trăilescu, Fata moșului cea harnică de Florin Comișel, Punguța cu doi bani de Theodor Bratu sau vodevilurile de succes Piatra din casă și Harță răzeșul de Victor Iusceanu, ori Pescărușul de Roman Vlad (compozitor italian de origine română), Examene, examene de Marius Țeicu, ori Tinerețea unui vis de George Grigoriu ș.a. Iată doar o parte din multele creații (despre unele am mai amintit cu obstinație
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Stara Zagora, în Bulgaria, în anii optzeci, cu monumentala operă a lui Gheorghe Dumitrescu, Răscoala. Păstrând proporțiile, trebuie menționat și succesul de la Chișinău din 1990, cu Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino, ca și cel din 1994 cu Harță Răzeșul de Victor Iusceanu. Să nu uităm însă atenția de care s-a bucurat și succesul repurtat de opera Oedip a marelui Enescu pe atâtea scene din Europa! (Flacăra Iașului, 12 iulie 2003) PRIMA VIOLETA IEȘEANĂ - ELLA URMĂ Nu știu cum s-or
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
rugasem. Veniseră aproape toți bărbații de vârste diferite din acel sat. Cel mai bătrân era moș Conea, care avea aproape o sută de ani și era renumit pentru virtuozitatea dansului. Era înalt, drept și ciolănos, păstrând ceva din măreția țăranului răzeș desăvârșit, așa cum fusese odată. Ițarii de la costumul național îi erau scurți, dar avea ciorapi albi din lână și opinci păstrate din tinerețe. El era cel care îi învățase pe bărbații din sat acest dans tradițional împletit cu teatru popular. Ne-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe Zoița Ienache Gane, căsătorită cu scriitorul cavaler Costache Stamate, și pe Ecaterina. SORIN GOROVEI Goroveii, unul din neamurile mari ale Moldovei, au trăit la Letea Veche (Bacău) unde boierul avea cavou. La Popricani (Iași) există azi o familie de răzeși cu același nume iar, în Fălticeni, sunt trei reprezentanți de seamă. Obârșia lor, se pare, e mai în miazănoapte unde, lângă Dorohoi, există pădurea Gorovei. Întemeietorul revistei „Șezătoarea”, judecătorul, devenit academician, Arthur Gorovei a fost unul dintre primii folcloriști ai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
M. Codreanu. Dorința sa era să devină actor și autor dramatic, dorință care va deveni realitate. Iubea mult satul românesc și dorea ca acesta să se ridice la nivelul satului european vestic. Se mândrea cu neamurile sale dodeștene, urmașe ale răzeșilor lui Ștefan cel Mare și voia ca dodeștenii să fie cunoscuți în lumea românească drept oameni harnici, cinstiți și buni gospodari. Fiind Inspector Șef al Fundației Regale va îndruma munca Echipelor Studențești Regale cu multă dăruire de sine, într-un
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
adăugăm prezența documentelor noastre în arhivele din Rusia, Polonia, Austria, Ungaria, la muntele Atos, etc. Dar nu numai străinii au fost de vină. În vechime, nefiind duplicate, prin distrugerea unui act de proprietate se putea câștiga un proces. De aceea, răzeșii ascundeau documentele cu grijă, numai capul familiei știa locul tainic, iar dacă acesta murea pe neașteptate, documentul era pierdut. Și totuși, măcar o parte dintre mărturiile trecutului s-au păstrat, certificând vechimea unor localități și regimul proprietății acestora. Un astfel
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93462]
-
3 februarie 1495, emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare, conține prima atestare documentară a Dodeștilor. Este vorba de o vânzare - cumpărare între două neamuri răzășești, Buzdă și Pătiul, cu toate rudele lor apropiate. Faptul că este vorba de viitori răzeși - termenul nu s-a folosit în timpul lui Ștefan cel Mare - transpare din împărțirea pe sferturi. Dodeștii existau de mai multă vreme deoarece este vândut unui mai vechi stăpânitor Ștefan - probabil cneaz - și se amintește hotarul “pe unde am folosit de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93462]
-
în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date în stăpânirea și exploatarea boierilor înstrăinați și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care au suferit economicește pe urma acestei noi stări de lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii, ca și procesul de ruinare a răzeșilor, ca și procesul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii, ca și procesul de ruinare a răzeșilor, ca și procesul distrugerii meseriașilor, datorită importului de fabricate străine, este destul de înaintat, ca unii oameni, îndurerați de acest lucru, să dea alarma. Și cei care dau alarma fac parte dintre intelectualii vremii, dintre oameni care, fie din pricina altruismului, fie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
apariția. Iar nemulțumirile acestei clase devin acute la exemplarele ei mai de lux și din cauza invidiei omului subțire, cu necesități multiple, lipsit de mijloacele de a le satisface (de pildă, grupul de scriitori din Dan). Aceste interese - ale țărănimii, ale răzeșilor, ale meseriașilor (foarte puțin ale născândului proletariat intelectual, și deloc invidia) - vorbesc în critica socială a lui Eminescu. "Reacționarismul", ca și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduce! Căutând principiul criticii lui, dezbrăcând această critică de frazeologia filozofiei de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și nici pentru aceasta măcar Eminescu nu le e recunoscător - să facă și ambulanțe. * Așadar, politicește, Eminescu a fost un reacționar ca și junimiștii. Dar în Eminescu nu vorbea interesul vreunei clase diriguitoare, ci al claselor mici, al meseriașilor, al răzeșilor și al țăranilor 1. Din acest punct de vedere a criticat Eminescu formele noi, care sunt rele, pentru că sărăcesc și distrug acele clase. Ca să pricepem și mai bine deosebirea dintre Eminescu și junimiști, să ne gândim la atitudinea câtorva corifei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
începuturile acestei clase, iar cât e vorba de propriile sale nemulțumiri de intelectual, el e prea nobil și dezinteresat ca să le deie vreo importanță în făurirea concepțiilor sale (Eminescu e antipodul lui Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor". Și adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe larg asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl Radu Rosetti.) Iar "desfacerea parțială a latifundiilor", înmulțind nu-mărul clasei feudale, "apăsarea devenind atomistică, țăranul începe a sărăci și a da înapoi", zice Eminescu 2. (Aceasta ar fi adevărat pentru vremurile anterioare, în formele vechi de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aici un partid, care nu a corespuns nici unui interes adevărat. În realitate, ei au plecat de la dureri și interese adevărate, de la aceleași dureri și interese de la care a plecat și Eminescu. În critica socialiștilor de altădată vorbesc interesele țărănimii, ale răzeșilor și ale meseriașilor, și aproape deloc ale născândului proletariat. "Proletarianismul" și 1 Curentul eminescian, în "Scriitori și curente". Voi arăta altă dată cum cauzele sociale, studiate în paginile de față, s-au grefat pe această cauză psihică, pentru a da
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat este, credem, următoarea: în Regat se introduseseră formele noi, care distruseseră ori amenințau clasele vechi, pozitive, boieri, meseriași, țărani, răzeși, din care se recrutează, dezrădăci-nîndu-se, scriitorii. Scriitorii vremii reprezintă durerile mari și ridicolele produse de îmburghezire a țării. În Ardeal însă, poporul român, oprimat de unguri, e tot în situația de mai înainte, - numai cât acum, după 1848, spiritul "revoluționar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]