2,941 matches
-
reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din urmă9, chestiunea privind domeniul de extindere al paradigmei utilitariste poate fi pusă la infinit. Un curent "formalist" (în terminologia inaugurată de Polanyi) păstrează, în studierea societăților non-capitaliste, ipoteza raționalității și teoria rarității 10. Orientarea "substantivistă" este reluată în special de Marshal Sahlins 11 în studiul "societăților primitive", pe care le situează la antipozii sistemelor socioeconomice "capitaliste" și din care face din start emblema "societăților de abundență": schimburile s-ar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în schimburile economice reluând doar incidental ideea de credit ilustrează astfel deficiențele alegoriei pieței concurențiale perfecte. Ea dezvăluie prin contrast exigența recurgerii mitice la o noțiune vagă a sensului comun, chemată să explice niște elemente imposibil de integrat într-o raționalitate economică din care intensitatea legăturilor interpersonale era extirpată. Încrederea dobândește din acest moment în sfera pieței o valoare despre care se crede că poate asigura un mai bun control al schimburilor. În același fel, în câmpul științelor economice se manifestă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
lanțuri de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și a societăților moderne. Dar economia este cea care arată în modul cel mai frapant tocmai pentru că se pretinde integral și exhaustiv rațională dominația imaginarului la toate nivelurile", scria Cornelius Castoriadis 43. Aplicată noilor actualizări ale pieței globalizate, această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a spațiilor sociale disputate la fel de mult ca și ONG-urile, categoriile de consumatori sau de alegători etc. fac din aceasta atât un mit, cât și un creator de mituri, o realitate și o sursă de practici nenumărate, potențial deviante de la raționalitatea ei. Câmpurile muncii întreprinderi fărâmițate, delocalizate, încontinuu restructurate, fie că sunt sau nu inaccesibile sau dominate de acționari și de cota bursieră sunt, după cum am mai subliniat, cel dintâi loc de experimentare al acesteia. Dar, mai ales, sunt un teren
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prizonier înduioșător și totodată tragic devine; directorul întreprinderii ivoriene studiate de L. Bazin 69 ilustrează deosebit de bine acest "revers al decorului", adică efectele internalizării denunțării culturale externe: personajul evoluează într-o tentativă imposibilă de adeziune la o normă imaginară a raționalității economice "occidentale" și depune un efort sortit eșecului pentru a scăpa de închiderea într-o definiție negativă a omului de afaceri țintuit în originea lui "africană". Supus unor injoncțiuni și practici statale contradictorii, el este prins în însuși interiorul uzinei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
privatizarea tendențială a fostelor lor funcții fundamentale, ascensiunea rețelelor transnaționale asociind ideologicul, politicul și economicul în jurul unor matrice primordialiste care își trag energia din cultură, origine, identitate etc. caracterizează în egală măsură dezvoltările politice prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să valorizeze o sferă socială și culturală ruptă de cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai în momentul în care pretind că i se opun, ele participă, sub forma mimului, la extinderea raționalității formale a rentabilității acesteia. Unul dintre fervenții ei partizani poate justifica astfel o "economie solidară", a cărei vocație ar fi de a păstra sau de a reconstrui "legătura socială", invocând o enigmatică "rentabilitate socială"114. Pot fi observate așadar diferitele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
hrană, îmbrăcăminte, locuință) depinde în întregime de activitatea sa: bunăstarea lui fizică este în joc. Dacă are vreo libertate, este aceea de a muri de foame sau de frig. De aceea, baza însăși a activității în țările occidentale este constrângerea: raționalitate înscrisă în lucruri, obligația de a supraviețui. Pe ea și în ea se creează întregul dinamism al muncii, "această muncă dură". De la această bază pornește procesul de depășire a nivelului de trai, determinând o activitate care asistă la sporirea volumului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
face cu schema obligațiilor țăranului occidental. În cursul anului, țăranul smulge ierburile, ceea ce nu necesită nicio tehnică specială și nu are nimic pozitiv pentru actorul ei. Schema impusă (care este o articulare de momente de activitate) posedă în sine o raționalitate pozitivă care permite țăranului să o depășească, să o amelioreze prin căutarea unei productivități tot mai mari. În general, producția de cafea nu este decât o activitate de cules ameliorată; nu există această trecere calitativă la o cultură cu adevărat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Tavistock, Londra, 1967, p. 4). 11 M. Sahlins, Age de pierre, âge d'abondance. L'économie des sociétés primitives, Gallimard, Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
L'économie des sociétés primitives, Gallimard, Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De exemplu, C. Meillassoux, Femmes, greniers et capitaux, Maspéro, Paris
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De exemplu, C. Meillassoux, Femmes, greniers et capitaux, Maspéro, Paris, 1975; Terrains et théories, Anthropos, Paris
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceea de a acționa pe cont propriu, necooperant. Cercetătorul nord-american Harsanyi (1961, apud Boncu, 2006) a observat faptul că interesul personal poate fi susținut și prin răspunsuri cooperative (mai ales atunci când subiecții participă la mai multe jocuri). În ceea ce privește criteriile de raționalitate a cooperării, același cercetător notează: "Urmărirea rațională a interesului propriu de către doi jucători nu impune numai ca ei să-și maximizeze profiturile unul în dauna celuilalt și să opteze pentru strategii individuale eficiente. Este necesar ca ei să aleagă strategii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în confruntarea cu problemele și obiectivele administrative, relațiile pierd (mai întotdeauna). Organizaționalul și instituționalul prevalează asupra relaționalului. Actualmente (și probabil că și în viitor), în cadrul organizațiilor, există încercarea de a ajusta acțiunea umană și relațiile interpersonale la cerințele ideale de raționalitate (Bauman, Mai, 2008, p. 105). Organizațiile înlocuiesc responsabilitatea morală, sentimentele morale (și implicit, prin consecință, motivația morală precum: ajutorul dezinteresat, ajutorul aproapelui aflat la nevoie fără a pretinde, a cere ceva/sau a aștepta ceva în schimb, renunțarea la câștigul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
protestanților au administrat Botezul și pruncilor. footnote> privind botezul nou născutului, în expunerea textului de la Matei 8, 1-13. Pornind de la rațiunea păcătosului care „oferă cea mai mare rezistență în fața credinței și cuvântului lui Dumnezeu”, Luther spune celor care ar transforma raționalitatea adultului într-o premisă necesară a credinței baptismale: „Spune-mi, de ce botezi un om când acesta recurge la rațiune? Tu răspunzi: El aude cuvântul lui Dumnezeu și crede. Dar eu te întreb: De unde știi aceasta? Tu spui: Mărturisește cu gura
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
eternă: un proiect filosofic 1 Cuprins Lista ilustrațiilor / 11 Prefața editorului seriei / 13 Cuvânt înainte / 17 Mulțumiri / 23 Lista abrevierilor / 25 Capitolul 1: Introducere / 27 Cadrul teoretic / 30 Operaționalizarea predicțiilor liberale / 41 Structura capitolelor / 49 Capitolul 2: Reevaluarea logicii anarhiei: raționalitate versus reflexivitate / 55 Modelul neorealist / 57 Modelul instituționalist / 60 Modelul liberal / 63 Către o sinteză generală / 67 Concluzii / 74 Capitolul 3: Politica externă germană după Războiul Rece / 77 Neorealismul / 77 Instituționalismul / 84 Liberalism 1: variația internă / 88 Liberalism 2: opțiunile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
abordarea liberală în centrul oricărei încercări de a teoretiza sistemul internațional. Într-o primă etapă, el folosește dezbaterile din jurul neorealismului lui Waltz ca punct de plecare pentru dezvoltarea acestei teorii sistemice liberale. Contrar interpretărilor dominante, Harrison insistă că neorealismul ocolește raționalitatea bazându-se, în schimb, pe procesele reflexive asociate cu emulația și socializarea. Dar, în timp ce neorealiștii afirmă că aceste procese fac cu necesitate ca statele să adopte strategii de balansare, Harrison acceptă argumentul constructivist al lui Wendt, potrivit căruia o schimbare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
abordări, afirmând că acest consens s-a opus unei noi sinteze între intuițiile lor, potrivită lumii post-Război Rece. Vom dezvolta acest argument în două etape. Mai întâi reevaluăm interpretarea raționalistă convențională a neorealismului. Afirmăm că modelul neorealist nu cere asumpția raționalității actorilor pentru a produce explicații privind comportamentul internațional. În schimb, el poate fi interpretat ca bazându-se pe o logică a selecției, în care unitățile ce nu reacționează la imperativele balanței de putere sunt pedepsite sau eliminate din rândul actorilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
istorice care au avut loc în sistemul internațional în perioada 1989-1999. La rândul lor, aceste informații noi pot influența marile teorii care modelează felul în care înțelegem sistemul internațional emergent (Keohane ș.a., 1993, p. 19). Capitolul 2 Reevaluarea logicii anarhiei Raționalitate versus reflexivitate Pornind de la intuițiile constructivismului și de la încercările recente de a dezvolta un model liberal al relațiilor internaționale, acest capitol compară neorealismul, instituționalismul și liberalismul în termenii modului de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. SE argumentează că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
scopul de a-și dezvolta argumentele împotriva principalelor revendicări neorealiste. Însă, neorealismul adoptă o logică reflexivă care se concentrează asupra proceselor de construcție identitară și socializare ce decurg din consecințele generative ale anarhiei, și nu se bazează pe asumpții privind raționalitatea actorilor. Astfel, în timp ce neorealismul și liberalismul se deosebesc fundamental în termenii evaluării caracterului și consecințelor de lungă durată ale anarhiei, se poate ca, de fapt, aceste două perspective să fie mai apropiate sub aspectul conceptualizării alcătuirii și dinamicii sistemului decât
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că Waltz presupune că statele sunt actori raționali. Keohane, un instituționalist reprezentativ, adoptă această înțelegere a neorealismului (Keohane, 1986b, p. 167). Totuși, susținând acest lucru, Keohane contracarează în mod conștient afirmația lui Waltz, potrivit căreia teoria lui "nu presupune asumpția raționalității ... din partea actorilor. Teoria afirmă pur și simplu că, dacă unii o duc relativ bine, atunci alții îi imită sau ies din discuție" (Waltz, 1979, p. 118; vezi și Keohane, 1986b, p. 201n15). Waltz afirmă, într-adevăr, că teoria lui necesită
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
statele au internalizat o cunoaștere împărtășită (Buzan ș.a., 1993, pp. 107 și 117-118). Dessler susține același lucru când notează că structura imaginată de neorealism generează un comportament de respectare a regulilor, din partea unităților. Astfel, "regulile, care dau contur și sens raționalității făcând, astfel, supraviețuirea posibilă, sunt o componentă necesară (chiar dacă suprimată teoretic) a structurii din modelul neorealist" (Dessler, 1989, p. 461). Este dificil să facem o distincție empirică între acțiunea rațională și auto-reglementarea reflexivă pentru că efectele pot fi identice. Totuși, aceste
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dificil de creat pentru că este dificil ca statele să stabilească obligații legale prin intermediul regimurilor. Totuși, odată create, ele vor fi utile statelor și, în consecință, vor tinde să reziste în timp (Keohane, 1984, pp. 85-109). Keohane explorează și implicațiile asumpției "raționalității mărginite" și a redefinirii limitate a intereselor actorilor, prin îndepărtare de egoism. Dar autorul afirmă clar și că aceste implicații depășesc teoriile funcționale ale regimurilor. Prin urmare, Keohane recunoaște că "teoriile raționaliste nu conțin o dinamică endogenă (pentru că) ... se prezumă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, putem pune la îndoială interpretarea neorealismului în versiunea lui Keohane. Neorealismul poate fi înțeles ca oferind o teorie incipientă a construirii identității și socializării statului, legată de concepția sa asupra consecințelor generative ale anarhiei, în loc să fie înțeles ca prezumând raționalitatea actorilor. Din această perspectivă, neorealismul adoptă o logică reflexivă și este mai apropiat de liberalism decât de cadrul alegerii raționale avansat de instituționalism. În loc să ne imaginăm relația dintre neorealism, instituționalism și liberalism în termenii unei axe liniare, putem conceptualiza relația
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
externe / 49 cadrul teoretic / 30 China / 43, 51, 68, 127-130, 153, 159, 161 definiții / 60 Germania / 32, 34, 51, 68, 77, 84-88, 90, 92-94, 159-162 instituționalismul neoliberal / 61 Japonia / 35, 45, 51, 68, 99, 106-112, 115, 159-160 logica anarhiei /55 raționalitatea / 55, 69 relația "liniară" cu neorealismul și liberalismul / 55, 67-68, 74, 147 relația "triunghiulară" cu neorealismul și liberalismul / 55, 67, 70, 74, 75 schimbarea internațională / 68, 112 sfârșitul Războiului Rece / 27-28, 30-32, 41-43, 47, 50, 53, 68, 74, 76-77, 86
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]