3,475 matches
-
nepoți, ca persoane cicălitoare, pisăloage, „de modă veche”; bunicii nu țin seama și de părerile lor; au mare nevoie de afecțiune parentală, concretizate în: mângâieri; aprecieri; acordare de timp pentru problemele lor. nevoia de securitate într-o familie unită, doresc reîntoarcerea părinților. 6. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE a) Pe chestionar: Confirmarea primei ipoteze evidențiază existența unei diferențe semnificative între bărbați și femei în ceea ce privește eficiența educațională, deoarece femeile sunt mai eficiente. La obținerea acestor diferențe, au contribuit o serie de factori, printre care
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
raportată la sfera pasiunilor, menținându-se prin aceasta, în prim-plan, esența morală a nebuniei. 4) Modelul medico-biologic consideră nebunia ca pe o formă de „degenerescență”, o degradare atavică a individului, contrarie procesului de evoluție a acestuia. Ea reprezintă o „reîntoarcere” către formele primitive, ancestrale ale etapelor de evoluție umană, fiind marcată în cazul bolnavilor psihici prin prezența unor „stigmate” fizice și psihice ale acestora. 5) Modelul conform științelor naturii consideră nebunia ca pe un element din ordinea naturii, definibil, descriptibil
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complexului lui Adam” și îl întâlnim în confruntarea dintre Zeus-fiul și Saturn-tatăl, când fiul revoltat își „castrează tatăl” ca un gest simbolic de preluare a vitalității sau autorității acestuia. În creștinism nebunia este un păcat. Ea poate fi anulată prin reîntoarcerea la tată a fiului, iar Isus este cel care va realiza această legătură ruptă, restaurând omul ca fiu al lui Dumnezeu, redându-i valoarea morală originară. În Evul Mediu creștin, nebunia era considerată ca suferința morală, fiind inclusă în „ierarhia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se pune în cumpănă. Sensurile se pierd. Existența devine inutilă, absurdă. Persoana se dizolvă. Tragicul înseamnă prăbușirea Eului prin pierderea suportului său moral. Disperare. Această situație tragică nu poate fi remediată decât printr-un act de salvare, de reparație, prin reîntoarcerea la valorile morale și redobândirea acestora. Terapia nu poate fi decât psiho-morală. De refacere și regăsire a Eului pierdut. Suferința tragică configurează cea mai profundă prăbușire a Eului personal. Ca suferință și alterare a echilibrului și naturii interioare a persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
valorile socio-culturale și moral-religioase dispar, se produce o criză și la nivelul Supra-Eului colectiv, care nu își mai poate exercita rolul represiv-modelator și normativ asupra inconștientului colectiv. În aceste circumstanțe masele sociale vor suferi un proces de regresiune psihologică, de reîntoarcere la formele primare, ancestrale, de comportament, de manifestare emoțională și de gândire colectivă uniformizante. Este momentul, din punct de vedere social, al reîntoarcerii în trecut la starea de barbarie primară, prin dizolvarea valorilor civilizației. Orice stare de anomie, de criză
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normativ asupra inconștientului colectiv. În aceste circumstanțe masele sociale vor suferi un proces de regresiune psihologică, de reîntoarcere la formele primare, ancestrale, de comportament, de manifestare emoțională și de gândire colectivă uniformizante. Este momentul, din punct de vedere social, al reîntoarcerii în trecut la starea de barbarie primară, prin dizolvarea valorilor civilizației. Orice stare de anomie, de criză a valorilor socio-culturale și moral-spirituale duce la o regresiune psihologică a modelelor de comportament și de gândire a maselor social-umane. Absența acțiunii normative
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
drept consecință și faptul că, în absența sau slăbirea rolului acestuia, masele umane își pierd identitatea. Ele nu se mai recunosc în condițiile sociale schimbate de criză. Din acest motiv starea de regresiune psihologică a maselor nu este numai o reîntoarcere la formele ancestrale, primare, de comportament și de gândire, ci și o formă de apărare în fața condițiilor schimbate ale unui mediu social devalorizat, cu care nu se mai identifică și pe care-l refuză. Dinamica psihopatologică a psihozelor colective La
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acceptat să trăiască în „luxul” lui Ludovic al IV-lea - adică fără lumină electrică, autoturism personal sau cuptor cu microunde. În anii ’70, generația hippy și a „beatnicilor” s-a maturizat, abandonând idealurile „pășuniste” și „neorousseauiste” din adolescență; gustul pentru „reîntoarcerea la natură” a fost înlocuit cu calculatorul electronic, televiziunea prin cablu și internetul. Dar, în acest fel, a început să se constituie the global village. Lumea anilor ’70-’80 a părut, la început, una prietenoasă: o comunitate în care granițele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o schimbare dramatică în sufletul cunoscătorului. El se simte responsabil față de semenii săi rămași în peștera apaideusică. Un imbold puternic îl îndeamnă pe posesorul cunoașterii absolute să se întoarcă în peșteră pentru a-și vindeca semenii de ignoranță speologică. Această reîntoarcere de la Sine la sine este însăși paideia; adică o descensio ad inferos, o coborâre în iadul leneviei și al ignoranței; dar generoasa dăruire de sine a Omului Bun se sfârșește nefericit, însă cât se poate de realist. Generosul posesor al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a mizat totul pe „cartea educației”, avertizând că aceasta este singura alternativă a Europei, prăbușită într-o autoflagelare de proporții fără precedent. A numit această soluție pansophia, „înțelepciune universală”, corelând-o în chip explicit cu antica paideia. Nu era o reîntoarcere la trecut, ci o soluție adaptată vremii și viitorimii în pericol. A fost influențat profund în această trudă de marile mișcări spirituale și politice ale vremii: mișcarea rozicruciană din care, se pare, făcea parte; schisma protestantă împotriva autorității papale; transformarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Soul) 9, care, în concepția lui, erau cele „cinci mari diviziuni ale vieții omului” (five great divisions of the life of man). „Ferestrele sufletului” erau: aritmetica, geografia, istoria, gramatica și literatura. Contemporanii au considerat că teoria lui Harris era o reîntoarcere conservatoristă la scolastică. Impresia a fost accentuată de recomandările metodice ale lui Harris, care considera că tehnici precum recitările și memorările mecanice pot „deschide” și „lărgi” ferestrele sufletului. Mutând accentul pe metode și discipline, Harris abandona direcția psihologizantă anterioară. Rigorismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la curriculumul clasic, singurul apt să confere generațiilor tinere nu numai o cultură temeinică, ci și disciplina necesară studiului profund și perseverent. În lucrarea Educational Wasteland (1953)19, el i-a acuzat de antiintelectualism și pe progresiviști și a cerut reîntoarcerea la studiile clasice și reluarea mișcării de restaurare încercate de Robert Maynard Hutchins din anii ’30. În lucrarea The Higher Learning in America (1936)20, acest președinte al University of Chicago propusese un curriculum bazat pe „marile cărți” ale „marilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formă de „plutire teoretică” este opusă celei precedente. Ea constă într-o „coborâre” (downward) a discursului despre problemele practice ale curriculumului; discursul devine infantilizat, problemele instructive și educative sunt tratate naiv și practicienii le percep ca pe un fel de reîntoarcere la starea de „inocență adamică”. Deși nu-i numește, Schwab îi are în vedere pe „neoumaniști”, precum Maslow (cu teoria sa despre „experiențele cruciale” ale nașterii) sau Carl Rogers (cu teoria „educației creative” și a „educației centrate pe client”). Naivitățile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sui-generis. Idealul acestui cult a fost adoptat aproape în unanimitate de contestatari: formarea personalității umane autentice, neînstrăinate, armonioase. În privința realizării acestui ideal însă, opiniile s-au scindat. Unii au recomandat vechile căi ale „retragerii din lume”, ale sihăstriei și ale reîntoarcerii la valorile tradiționale. Alții au pledat însă pentru metode ofensive - de exemplu, C.A. Reich. În cartea cu titlu sugestiv The Greening of America (Mugurii Americii, 1970)21, acest futurist dezabuzat nu se mulțumea doar să protesteze împotriva „unidimensionalizării omului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
valorilor. „Contracultura” trebuia să detroneze valorile materiale și să acorde prioritate valorilor spirituale. Ar apărea astfel oameni noi, spiritualizați, eliberați de obsesii materialiste, nedemne pentru omul autentic. Această schimbare de mentalitate nu ar antrena renunțarea la știință și tehnică și „reîntoarcerea la natură”, cum propusese cândva Rousseau și încercaseră „nondirectiviștii” la începutul secolului XX; această nouă mentalitate a oamenilor ar putea menține controlul asupra tehnicii, pentru a nu o lăsa să devină „un monstru care nu raționează”. Era un bellicum, un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mâinile unor puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul, superstițiosul, fanaticul, sălbaticul, delirantul. De fapt, sunt variante de imaturitate și nedesăvârșire paideutică. Psihologia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie a „omului irațional” cunoscută de multă vreme: credulul, ignorantul, visătorul, superstițiosul, fanaticul, sălbaticul, delirantul. De fapt, sunt variante de imaturitate și nedesăvârșire paideutică. Psihologia clasică pretinde că toate aceste tipuri își au sorgintea în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
respinse nemilos și supuse oprobriului absolut. Consecințele erau devastatoare. Mai toți profesorii erau dezorientați, îngrijorați și incapabili să-și descrie în termeni raționali responsabilitățile și opțiunile pedagogice. Carlson n-a îndrăznit să opună, ca alternativă la această criză de proporții, reîntoarcerea la tradiții și la principiile curriculumului clasic. A schițat doar câteva sugestii firave pe linia „descentralizării autorității” și a „încurajării diferențelor”. O alternativă mai consistentă a încercat să propună, în 1992, Roger Simon în Teaching Against the Grain. Încă din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
democrația și normalitatea. În cei trei ani dintre 1945 și 1948 s-au produs însă schimbări radicale din punct de vedere politic, social, economic. Schimbările comportamentale nu erau încă esențiale, iar majoritatea grupurilor sociale, deși percepeau cursul defavorabil, așteptau o reîntoarcere la vechile valori și situații - se spera că noile autorități nu vor fi capabile să gestioneze problemele dificile de după război și să inventeze noi practici. Majoritatea populației nu voia să coopereze. Cu timpul însă, s-a constatat că circumstanțele s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fusese învăluită de Securitate și mare parte dintre greviști, deportați; câțiva făcuseră chiar închisoare. În 1987, Valea Jiului devenise, sugera respectiva autoritate a IABv, o fortăreață a Securității, care ar fi fost aptă să-i reeduce și pe protestatarii brașoveni! La reîntoarcerea muncitorilor în Brașov, după decembrie 1989, când este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Acesta fusese, după cum declara, într-atât de maltratat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dragoste și întâia noapte de filosofie (1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental, Excurs în limba povestirilor humuleștene, Reîntoarcerea la soacră (dar și la nurori), Moș Nichifor Perlocuționariul, Al patrulea codoșlâc, Patafizica omenească. Exercițiile de hermeneutică și studiile de „patafizică” ale lui P. pot părea expresia unui răsfăț gratuit și „evazionist”, dar, în pofida aparențelor, ele nu sunt lipsite de
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
porniți de la răsărit: Horea, Cloșca, Crișan, Mihai Întreitul, Psalm, Transilvania, Patria însă, Nicolae Bălcescu, Mihai Eminescu). O încercare de a aborda alte perspective tematice se înregistrează în Pecetea elină (1985) și în Zei în lacrimi (1987), ambele puse sub semnul reîntoarcerii la principiile organizatoare ale universului începuturilor. Nici de această dată autorul nu își poate struni condeiul de la devieri înspre poeme encomiastice de un ridicol sporit de contextul hibrid. După 1989 activitatea literară a lui P. încetează, el dedicându-se în
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
jucat un rol însemnat în viața sentimentală a mentorului junimist - Emilia Maiorescu, Clara Kremnitz, Cleopatra Poenaru-Lecca, enigmatica Olga Neumann. Versurile din Rondeluri (2003), o carte insolită în contextul preocupărilor lui P.-C., se centrează exclusiv pe motivul morții: moartea ca reîntoarcere la ceea ce a fost ființa umană înainte de a se naște, viața ca interstițiu fulgurant care întrerupe pentru o clipă veșnicia. În fața morții totul îi apare poetului derizoriu, iar viața, zbaterile, iubirea sunt văzute ca fiind ilar zadarnice. SCRIERI: Titu Maiorescu
POPESCU-CADEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
arta spectacolului nu numai la arta literară intrinsecă textului de la care se pornește, ci și la domeniile implicite ale viziunii, precum fenomenologia, filosofia culturii, istoria, sociologia și antropologia. Nu e uitată funcția teatrului, privită cu optimism, teoreticianul visând romantic la reîntoarcerea acestuia la rosturile inițiale, ca artă a cetății. Toate aceste chestiuni sunt discutate incitant în Chei pentru labirint (1986) - o incursiune plecând de la analiza operei dramatice a lui Marin Sorescu și D.R. Popescu -, în Teatrul ca literatură (1987) și Drumul
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
rang ale culturii din Transilvania (Timotei Cipariu. Ipostazele enciclopedistului, 1993), de integrare a culturii române în mișcarea literară europeană (Convergențe europene, 1995), de studiere a interferențelor (Apropieri literare și culturale româno-maghiare, 1998) și de scrutare critică a valorilor exilului românesc (Reîntoarcerea la Ithaca, 1998). În plină epocă totalitaristă P. a colaborat la volumul Le Siècle des Lumières et la Bible (Paris, 1986) cu studiul La Bible chez les Roumains. A semnat articole în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și în
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]