5,519 matches
-
Acmeiștii apreciau că atitudinea față de realitate, așa cum a fost promovată de simboliști, dusese la pierderea gustului pentru autenticitate. Cei mai importanți în mișcare rămân Nikolai Gumiliov, Osip Mandelștam și Anna Ahmatova. O altă direcție a teoriei literare acmeiste este propovăduirea receptării telurice, ceea ce a dus la apariția unei noi denumiri - Adamism, programul fiind definit de poezia lui Serghei Gorodețki - Adam. În epoca apariției futurismului, care se revoltă împotriva tradițiilor, acmeismul se pronunță pentru păstrarea valorilor culturale pentru că, pentru reprezentanții lui, cultura
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
Această asociere dintre documentar și filmul lui Puiu, alături de accentul pus de nenumărate ori pe caracterul său de ”oglindă a societății” și pe capacitatea sa de a da seama de o așa-zisă ”natură umană”, sunt elemente cheie în cadrul de receptare a filmului. Cinemaul realist cu aparente intenții documentare pe care îl practică Cristi Puiu se vrea un instrument epistemologic care facilitează obținerea unei cunoașteri universal valabile despre lume și revelarea unor adevăruri altfel greu de identificat în țesutul nediferențiat, ”nefiltrat
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
Ediție îngrijită de Florin Steriade. Prefață de Const. Ciopraga. București, Editura Minerva, 1971, 296 pagini + 1 foto bust Mihail Steriade. (Retrospective lirice). Eseul lui Const. Ciopraga, Un modern de expresie clasică, p. 5-12, se constituie într-un autentic model de receptare critică. 2. Grație reputației și operei sale este numit director al revistei Cronica în perioada 1965-1970. 3. Aici venea în fiecare an cu familia. Se odihnea, medita, scria și făcea adeseori plimbări în împrejurimi. A scris pagini emoționante despre acest
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
a dirijat Orchestra Minnesota, înregistrând simfonia, ca parte a unui ciclu din toate simfoniile lui Beethoven. Lansată pe eticheta BIS, aceasta a inclus soliștii: Helena Juntunen, Katarina Karnéus, Daniel Norman și Neal Davies, precum și Corala Minnesota. Acesta a primit o receptare critică pozitivă, inclusiv o nominalizare la premiul Grammy la categoria Best Performance Orchestral. În timpul divizării Germaniei în timpul Războiului Rece, "Oda Bucuriei", segmentul de simfonie, a fost cântată ca imn la Jocurile Olimpice pentru echipa unită a Germaniei între 1956 și 1968
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
carieră remarcabilă de eseist, de redactor, de profesor. Un anumit echilibru al ființei rămâne constant. Aceasta spun epistolele, martorii. După Petru Ciureanu, cu "La poesia romena contemporanea", Genova, 1944, în anul 1948, spune M.P., "era o situație mai clară pentru receptarea noilor expresii artistice și culturale, pentru aprofundarea altor spații geografice și spirituale"... Dar situația literelor din România e una specială, literatura de aici pare căzută într-un abis, "barartro". Literele sunt "victime și ele ale unei situații care nu a
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
poeziei lirice. Însă versurile lui Michelangelo nu sunt nici armonioase, nici plăcute auzului, în comparație cu versurile poeților care-l imitau pe Petrarca. Opera lirică a lui Michelangelo este marcată de asprime formală și conceptuală, obscuritate și duritate, care au adus la receptarea negativă a operei sale poetice de către critcii și consumatorii de poezie ai vremii. În versurile sale se întâlnesc, deseori, considerații artistice și estetice, referiri la propria sa meserie, pe care o descria ca obositoare și solitară. Totuși, uneori știa să
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
1952, Șoldănești, Botoșani) este un sociolog, jurnalist, scriitor și editor român. Studiază la "Liceul „Mihai Eminescu” din Botoșani", după care urmează cursurile Facultății de Filosofie a Universității din București, obținând licența în Sociologie, 1976. Absolvă facultatea cu o lucrare despre receptarea presei scrise. Debutează în publicistică la revista "Viața studențească". Debutul literar este girat de scriitorul Mircea Sântimbreanu. Încă din studenție este un apropiat al revistelor "Amfiteatru", "Luceafărul" și "România literară". Preocupat de universul țărănesc, se consideră un continuator al tradițiilor
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
în Europa Centrală și de Sud-est, îndeosebi în Bucovina, poetică, teoria literaturii,traductologie, istoria germanisticii și conducere de doctorate. Domeniile de cercetare sunt - istoria literaturii germane; literatură comparată; literaturi de expresie germană din România; inter-referențialitate culturală; imagologie; istoria și estetica receptării; teoria și practica traducerii. a studiat la liceul "Mihail Kogălniceanu" din Galați, având ca limbi străine rusa și germana. În anul 1963 a susținut examenul de bacalaureat și a devenit licențiat la Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
Din 1930 devine profesor titular al Facultății de Litere din București, ocupând chiar catedra magistrului său, Ion Bianu. A fost cel mai aplicat exeget al cărților populare , acoperind în studiile consacrate acestora originile, motivele, temele, filiația, circulația, mediile sociale de receptare în Europa și Peninsula Balcanică. Ca membru al "Comisiei Internaționale de Istorie Literară Modernă" din Paris, a colaborat la realizarea unui "Repertoriu cronologic al literaturilor moderne" (Répertoire chronologique des littératures modernes, 1935), coordonat de Paul van Tieghem .
Nicolae Cartojan () [Corola-website/Science/297752_a_299081]
-
Gazeta de Artă Politică organizează în perioada 11 octombrie - 1 noiembrie un atelier de scriere critică, axat pe dezvoltarea unor metodologii și practici de receptare și de scriitura, care au în centru o abordare socio-politică a artei contemporane. Participarea la atelier este gratuită. În context local, analizele critice se fac, în bună parte, din perspectiva exclusiv estetică, impresionista, non-argumentativă, ambigua sau confuză din punct de
ÎMPREUNĂ SCRIEM POLITIC! - sesiunea a doua () [Corola-website/Science/296109_a_297438]
-
scrisori de dragoste și ce i-ar scrie unui politician. Post Scriptum e performarea unui ritual de relaționare socială pe cale de dispariție. VÂRSTA 4 este un proiect de artă comunitară desfășurat împreună cu rezidenții căminului Moses Rosen. Obiectivele sale sunt schimbarea receptării asupra bătrâneții, stimularea creativității în grup, învățarea împreună, documentarea și arhivarea istoriilor personale și colective. Platforma de Teatru Politic 2015 este un proiect teatral și educațional care își propune să arhiveze, să documenteze și să dezbată, prin intermediul unor spectacole de
Comunicat: Post Scriptum – spectacol al echipei VÂRSTA4 () [Corola-website/Science/295865_a_297194]
-
femeie cîrtitoare cu gură mare și minte puțină, sau lumea pe dos, căci epopeea începe cu defilarea ordonată à țiganilor și sfîrșește cu încăierarea acestora (întîi ordinea, apoi haosul); b) critica povestirii, ale cărei personaje sunt întruchipări ale modalităților de receptare a textului: Onochefalos, care se miră că Romica s-a putut transforma în tufă vorbitoare, reprezintă lectura literală; Idiotiseanu, care afirmă că nu toate cele ce se scriu sunt adevărate, reprezintă lectura naivă; Erudițian, care recunoaște împrumuturile de la alți scriitori
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
din opera lui B.P. Hasdeu. Cercetările îndelungate în biblioteci din țară și din străinătate au demonstrat tenacitatea și capacitatea istoricului literar Stancu Ilin de a contribui la clarificarea existenței unor mărturii spirituale ale românilor în spațiul occidental și, desigur, la receptarea acestora în alte spații literare și culturale. Interesante sunt și epistolele lui Ion Taloș și Mircea Popa, autentici cărturari transilvăneni, care apelează, unul la o colaborare, iar celălalt la unele propuneri și oportunități generos sugerate de Stancu Ilin, intelectual format
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
Spiritul critic, Pro saeculum, Antares, Porto Franco, Suplimentul literar al Scânteii tineretului, Universitas, Săgetătorul, Societatea literară, Criterii literare etc. În antologia de eseuri dedicate operei lui Mihai Eminescu, Chipurile poetului, Editura Carminis, Pitești, 2001, coordonator M.M. Bădescu, a publicat eseul „Receptarea actuală și destinul poeziei lui Mihai Eminescu. Celălalt Eminescu” (pp. 42-49), unde semnează și cuvântul înainte al volumului. A mai publicat poezie în antologia Ultima generație, primul val, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2006, în Pagini literare.ro, Editura Forumului
Virgil Diaconu () [Corola-website/Science/312933_a_314262]
-
volum din "Estetica" sa, în care sunt incluse capitolele " Problemele preliminare ale esteticii", "Valoarea estetică și atitudinea estetică" și "Opera de artă", iar în 1936 va apărea volumul al doilea, care includea alte două părți, "Structura și creația artistică" și "Receptarea operei de artă". În 1934 publică și "Istoria esteticii de la Kant până astăzi" la Institutul de arte grafice Bucovina. În 1937 își adună articolele de estetică publicate până atunci în antologia "Filosofie și poezie", cu precizarea că, în ediția a
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
are doar potențialul suicidal, atacatorul speră să supraviețuiască deși nu se așteaptă la asta. , banzai, gyokusai sau seppuku sunt concepte dificil de înțeles în afara Japoniei. Ele fac parte din cultura poporului japonez, tradiția sinuciderii în locul înfrângerii și capturării - care presupun receptarea rușinii și a umilinței - era adânc înrădăcinată în cultura militară japoneză, viața de samurai și codul Bushido impunând loialitatea și onoarea înaintea vieții. Cuvântul japonez "" se traduce de obicei prin "vânt divin" ("kami" este cuvântul pentru "Dumnezeu", "spirit" sau "divinitate
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
însuflețită a interpretărilor, unificând sau elucidând opinii, propunând puncte de vedere noi, captivante.” • "DESPĂRȚIREA DE EMINESCU?" (Editura "Tibiscus", Uzdin, Serbia, 2012) „Eseurile lui Adrian Dinu Rachieru, polemice în esență, reprezintă de fapt o atentă examinare analitică a comentariilor contradictorii privind receptarea lui Eminescu azi, căutând o linie de mijloc între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Eseurile îndeamnă la cumpătare și deopotrivă la rigoare, la cunoașterea, înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene.” • "LITERATURĂ ȘI IDEOLOGIE" (Editura "Excelsior Art
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
intrarea sa în eternitate. Necrotextele, amintirile, mărturiile și evocările care s-au publicat, la trecerea sa într-o altă lume, constituie, desigur, un moment important, de unde trebuie să înceapă lectura și relectura operei literare și teologice, spre o mai dreaptă receptare critică și estetică, precum și pentru o mai adecvată situare a acesteia în evoluția literaturii naționale. Literatura epistolară a lui Valeriu Anania, bogată și extrem de interesantă, conține știri și precizări de o reală valoare în ceea ce privește itinerariul său literar și teologic în
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
într-o irepresibilă sete de modernitate și, în același timp, dintr-o arzătoare dorință de a riposta stihuitorilor proletcultiști, „ripostă“ cunoscută și prin sintagma „explozia lirică“ din 1964 - 1965, „explozie“ ce reușește să neliniștească / alarmeze chiar și unele spirite deschise receptării critice a valorilor modernismului: Eugeniu Speranția, Vladimir Streinu ș. a.: «Printr-un proces greu de analizat, poezia antirațională, fără a mai fi într-adevăr fructul unei similarități temperamentale, și-a câștigat în ultimul timp adeziunea unui mare număr de tineri autori
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Siècle" (Paris 1986), "Revue de Littérature Comparée" (Paris 1971, 1986), "Études Balkaniques" (Sofia 1991), "Southeastern Europe" (Tempe, Arizona, 1976, 1978), "Kwartalnik Historiczny" (Varșovia 1982), "East European Quarterly" etc. În domeniul literaturii comparate, a început prin a se interesa îndeaproape de receptarea diferitelor tipuri de literatură (de limbă spaniolă) și autori (Shakespeare, Cehov, Dante) în România și s-a aplicat îndeosebi asupra literaturii române vechi, dedicând un volum special „cărților de înțelepciune” care circulau în Țările Române în secolele XVII-XIX. Pe urmele
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
Congresso Internazionale «La Tradizione biblică romena nel contesto europeo» (Venezia, 22 23 aprilie 2010), a cură di Eugen Munteanu, Ana Maria Gînsac, Corina Gabriela Bădeliță, Monica Joița, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2010, 170 p. ISSN: 1583 9397. 8. Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010. Editori: Eugen Munteanu (coord.), Ioan Florin Florescu, Ana Maria Gînsac, Maria Moruz, Sabina Savu Rotenștein, Mădălina Ungureanu, Editura
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
60. 47. Repere ale tradiției biblice romînești (I III), în „Idei în dialog”, anul V. Nr. 4 (55), aprilie 2009, p. 22 24, nr. 5 (56), p. 34 36) și nr. 6 (57), p. 25 27. 48. Câteva reflecții asupra receptării ideilor humboldtiene în opera lui A. Philippide, în „Philologica Jassyensia“, ăn V, nr. 1 (9), 2009, p. 62 68. 49. Leș reflets en roumain du syntagme a!rto" ejpiouvsio" (Matthieu 6:11, Luc 11:13), în „Biblicum Jassyense. Romanian Review
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Română“, nr. 7 8, anul XXI, Chișinău, 2011, p. 38 44. 52. Vigoare și tenacitate, în „Limba Română“, nr. 3 6, anul XXI, Chișinău, 2011, p. 15. 53. Tradiția biblică românească. Coordonate, stadiu al cercetării, potential, în: Eugen Munteanu (coord.), Receptarea Sfintei Scripturi, între filologie, hermeneutica și traductologie. Lucrările Simpozionului Național «Explorări în tradiția biblică românească și Europeană», Iași, 28 29 octombrie 2010, Editura Universității «Alexandru Ioan Cuza», Iași, 2011, p. 11 20. 54. (în colaborare cu Lucia Gabriela Munteanu), Un
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
altul, rămânând nu "un practicant" cât "purtătorul unei conștiințe echinoxiste". Plecarea în provincie, după absolvire, i-a accentuat și mai mult singularitatea (profitabilă în planul evoluției poetice), dar îi amână prima carte de autor până în 1983 ("Borgum centenarium", Ed. Albatros). Receptarea - și evoluția - poeziei sale va cunoaște toate meandrele străbătute de "un poet stabilit în provincie": depărtarea de presa scrisă, de edituri și de cenaclurile care "lansau" autori sub patronajul unor personalități literare [...] Dar, ca și orașul, provincia poate fi aidoma
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
Alighieri"), Barbu Delavrancea ("A doua conștiință", piesă ibseniană, atipică în ansamblul operei scriitorului), Ion Minulescu, Caton Theodorian, Ion Agârbiceanu, Ion Luca, Dan Botta etc. Un loc aparte între scrierile comentatorului îl ocupă cartea "Elemente de caragialeologie", abordare modernă privind diagrama receptării, motivele operei (scrisoarea, semidoctismul, personajul care nu apare), dezbaterile nu o dată polemice pe marginea noilor montări ale pieselor (aparținând lui Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Lucian Giurchescu, Alexa Visarion), dar și cariera internațională a dramaturgului ori receptarea sinuoasă pe care a
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]