1,479 matches
-
dispută acum cu vecina Ucraina. Dar, iată cetățenii fixați pentru predarea vitelor de sacrificare: „8 vite dela Dl. Ivanciu Teodor; 10 dela C. Caloiu și Ștefan Ghenciu; 15 dela Tănase Vortolomei; 8 dela M. Miclea și Gavril Simcu”. Problema acestor rechiziții fusese trecută În sarcina Prefecturii Fălciu deoarece, potrivit documentului, „Imașurile pe care le pasc cei de mai sus aparțin giudeciului Fălciu”. Nu foarte târziu, pe 11 iulie același an, numărul vitelor ce urmau a fi rechiziționate pentru armată s-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
văd niște ofițeri aici? Rezerviștii au rahat pe mână de-ți pute? Sau tu nu știi că războiul nu se duce cu ofițerii activi, soldații activi și cu caii regimentului? Războiul se duce cu ofițerii de rezervă, cu caii de rechiziție și cu rezerva, adică cu soldații concentrați, să știi de la mine. În afară de asta ei, în civilie, au munci de răspundere dar tu, dacă te dă afară din armată, la ce mai ești bun? și se întoarce spre noi, rezerviștii. - Tu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Cârțan și Cotigă, fără să mai stea pe gânduri, au hotărât să ia parte și ei, după puterile lor, la efortul de război al țării. S au prezentat la „Comandamentul etapelor”, aflat la Buzău, și au predat armatei române, în cadrul rechizițiilor, 1200 capete de oi și nutrețul strâns pentru iarnă. Pentru stână au reținut doar doi berbeci și treizeci de oi, un nucleu pentru a porni în toamnă, o nouă turmă. La început de septembrie 1877, Cârțan a luat o hotărâre
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trebuie să credem că situația acelei lumi sărace era într-adevăr mizerabilă. Să nu uităm că Verona, un oraș militar și fortificație a renumitului cvadrilater austriac, nu dispunea de fabrici iar satele dimprejur erau în continuu jefuite și sărăcite de rechizițiile de animale și de furaj pentru armată. În suburbia orașului, unde se găsea parohia Santo Stefano, unicele activități de o anumită relevanță erau magazinul gogoșilor viermilor de mătase, unde lucrau periodic vreo 50 de femei și «Rigatta Zatta», care ocupa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o intensitate mai redusă, precum și faptul că guvernul nu a putut recurge la împrumuturi interne sau externe, au determinat ca unele cheltuieli ale armatei să fie acoperite prin credite suplimentere, votate de Parlament, prin contribuția benevolă a populației și prin rechizițiile efectuate în toată țara și achitate mai târziu, prin „bilete ipotecare”. Concomitent cu măsurile luate de guvern, încă de la început cetățenii țării, bărbați și femei, tineri și bătrâni au sprijinit activ, pe diferite căi, cu toate mijloacele posibile, acțiunile premergătoare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
despăgubite aceste transporturi. O altă direcție importantă de sprijinire a războiului a constituit-o hrana armatei. Lipsindu-i fondurile necesare, guvernul a decis ca atât alimentele necesare trupelor, cât și furajele pentru cai, să fie procurate numai pe bază de rechiziție și să fie achitate ulterior prin bonuri de tezaur. Cele mai multe produse s-au rechiziționat de la țărani. Încă de la începutul lunii aprilie 1877, brutarii din Huși au pus la dispoziția armatei 30.000 ocale de pâine. La 9 aprilie, prefectul județului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hamuri de frânghie și cu care se hrănesc în loc de care cu boi. Rog deslegați-mi dacă se pot rechiziționa asemenea căruțe”. Rapoartele prefectului județului Fălciu adresate Ministerului de Interne au consemnat cantitatea de alimente, numărul cailor și furajelor expediate armatei din rechizițiile făcute. Astfel, dintr-un asemenea raport se poate constata faptul că până la 10 iulie 1877 au fost trimiși armatei 128 de cai, (urmând a fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orz, 1.192.445 kg mălai, 1.383.641 kg alimente diverse (brânză, carne etc.), 66.387 vite, 6.311 hl de fasole și alte legume; 9.527 hl de ovăz, 19.181.274 kg fân etc. Valoarea globală a rechizițiilor este de 11.227.098 de lei, sumă ce reprezenta 82,70% din bugetul Ministerului de Război pe 1877. În virtutea Legii din 24 aprilie 1877, statul trebuia să despăgubească pe cetățenii ale căror obiecte au fost rechiziționate fără plată. Prezentăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu. Rechiziționarea s-a făcut pe anumite termene. În total, s-au rechiziționat 264.394 care țărănești. Ministerul de Război prescrise ca fiecare județ să dea pe cale de rechiziție 150 trăsuri înhămate cu trei cai, ceea ce pe toată țara însemna 4.800 trăsuri și 14.400 de cai. Pentru țărani, contribuția nu era deloc ușoară. Vitele slăbite de corvezi, de lipsa de îngrijire și nutreț, se îmbolnăveau și mureau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și alte furnituri făcute de armata rusă, cu destinație frontul din Balcani. Căile ferate, de pildă, au încasat pentru transporturile oștirii rusești, în mai puțin de două luni, aproape 7.000.000 de lei. Datorită acestor transporturi, cât și a rechizițiilor, a ofrandelor și a contribuțiilor benevole ale populației, tezaurul statului a crescut în decursul anului 1877, ajungând ca bugetul să se soldeze cu un excedent considerabil, deși țara era în război. Persoane particulare, comune rurale și urbane au subscris suma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rechiziționate pentru nevoile armatei, ele nu puteau fi cruțate într-o țară inamică. Insistând totuși, prin adresa nr 7751/9.VI.1917, Administrația Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana a lui Mircea, Sf. Niculae Domnesc din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
obicei, căutai în librării micile calendare de buzunar în care însemnam sărbătorile de familie și le împărțeam la toți. Nu s-au găsit, parcă sărbători nu mai trebuiau să fie. Vrăjmașul însă, drept cadou de Anul Nou, începu mai întâi rechizițiile cu zahărul și urmă cu automobilele, benzina, petrolul, țițeiul, spirtul, sticle goale, butoaie și o listă lungă de alimente. Apoi 20 000 cămăși, izmene, flanele, brâuri, ciorapi, plăpumi, perne, saltele și 1 000 blănuri. Ce blesteme s au ridicat din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la Pitești, numit prefect de germani și se plimba în trăsură cu nevasta alături și soldatul german pe capră. Amândoi tinerii Beldiman rămași dezertori ai armatei române în teritoriul ocupat erau acum servitorii cei mai plecați ai germanilor. Pe lângă perchezițiile, rechizițiile, amenințările, cererea de locuință, mai era și urgia timpului. Cincisprezece zile la rând a viscolit cu zăpadă, [a fost] măzăriche, polei și iar zăpadă, fără ca gerul să scadă sau să se oprească viforul măcar un ceas. Orașul era îngropat în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
facem pace cu învingătorii (copiat textual, chiar cu greșeli).“ [Un exemplar a fost luat de la Ministerul Domeniilor, în ziua ocupării lui de germani, de d. Nicolau, inginer silvic care s-a strecurat acolo.]( Ediția I, 1937, p. 90.) percheziții și rechiziții De la doamna general Robescu se luaseră 3 000 lei amendă pentru puști găsite ascunse în pivniță. Hartenstein ceru doamnei Pherekyde să i împartă la săraci în numele lor. Dânsa însă refuză această ultimă condiție, deși șeful poliției se arătă foarte supărat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am spus-o lui Mackensen, ci numai silită, dar că el poate cerceta ce este la Dărvari și să ne ducă constrânse acolo. Stând de vorbă mai îndelung, ne spuse câteva lucruri caracteristice: 1. cum voise să l silească la rechiziții pentru ei; 2. să-i numească dânșii funcționarii de la poliție; 3. că l au chemat la consiliul de război pentru un conflict cu un funcționar suspect; acolo, Stolzenberg a spus acestuia: „Bagă de seamă de ce acuzi pe d. prefect de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cea dintâi răzvrătire des gemütlichen Volkes(„A oamenilor pașnici“ (germ.).), care de foame erau în stare să devină feroce. Nici cu bani nu mai găseai un bob de fasole sau o lingură de mălai. Ba în ajun se anunță și rechiziția nucilor. Două zile în urmă, altă manifestație a sindicaliștilor cu femeile mobilizaților, cerând pâine și pace. Văzui în capul lor pe d-na Zoe Lupu Costache; lumea era convinsă că erau puși de poliția germană pentru a impresiona guvernul român
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
luat mobile, cearceafuri, pro soape și chiar saltele din patul ei, spunând că poate dormi pe somiere. Când a fost vorba de a ridica și pianul, dânsa a făcut un astfel de scandal, mai ales că nu aveau bon de rechiziție, încât l-au lăsat, arătându-se pungași vulgari. D. Tzigara spusese lui Costache că, ducându-se la Curtea de Argeș cu Mackensen, acesta i-ar fi zis că Bussche s-a mirat mult că nu e arestat Petrescu cel dintâi, ca răspuns
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și pivnițe saltelele, pernele, toate lucrurile mai prețioase, și de atunci casele erau dezbrăcate, cum ziceau ele. Vin însă nu a mai rămas și chiar din vite multe plecaseră când au tras clopotele. De atunci, mănăstirea avea un Ausweiss pentru rechiziții și încartiruire, dar prin satele vecine nu se mai vedea o viețuitoare prin curți, și erau multe înainte. [Cu vremea însă Ausweiss-ul nu mai fu luat în seamă și văzurăm scene tragice cu porcii, arămurile, clopotele etc.](Ibidem, p. 157
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
La Sinaia a dormit tot în vagon; a vizitat salinele de la Slănic și puțurile de petrol din Câmpina, apoi a plecat prin Predeal. Programul era bine alcătuit și complet, dar cam la spartul târgului. Repercusiunea decepțiilor se arătă prin noi rechiziții: de rân dul acesta, arămurile. arama Primarul din Pasărea s-a purtat bine și a prevenit pe maici și pe țărănci. Multe le-au îngropat, dar cele mai sărace nu se puteau lipsi de unicul vas pentru a-și face
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui și care de atâtea ori ne-a însuflețit și dânsul citindu-ne scrisorile de acasă, în care nu se vorbea decât de demoralizarea armatei germane. El prevenea mănăstirea și satul Burdușani de câte ori se anunța pe a doua zi o rechiziție. Astfel au fost scăpați porci și multe arămuri. La fiecare asemenea serviciu primea 6 lei, sumă bună pe acel timp. revenirea în bucurești Plecam deci sigură de bunul sfârșit al războiului, dar îngrijată de soarta alor noștri din Moldova, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trecute. Chiar din punctul de vedere al proviziunilor stam mai bine; toți prietenii și cunoștințele se întrecuseră să ne trimită curcani, porc afumat și proas păt, slănină, saci cu făină, unt, ouă, cașcaval. Te mirai de unde le scoteau după atâtea rechiziții. Era efectul reluării în mână a moșiilor de către proprietari și rezultatul disimulării față de germani. Niciodată nu avusesem atâtea merinde substanțiale. Chiar vărul lui Costache, originalul și bunul Alexandru Cantacuzino, ne aduse un mic cozonac. Eram foarte atinși de acest dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să le vină toate bunurile materiale de care erau lipsiți: d-na C. Arion dădea un ceai somptuos lui Tülff von Tscheppe, care, mirându-se de toate bunătățile ce se mai găseau în casele românești, ordonă a doua zi o rechiziție generală de făină albă, de zahăr, de nuci etc. La Pitești, doamnele elegante au făcut aceeași necuviință cu același rezultat dezastruos pentru populație. La Ploiești, d-na gl C. Candiano(În ediția a II-a, 1996, greșit: „doamna Gigurtu“, p.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
publicară tratatul care indignă pe toți, numai ei și Arion, într-un interviu, după această capitulare, îndrăzneau să vorbească de binele ce va rezulta pentru țară din colaborarea cu Puterile Centrale. Ura toată era rezervată liberalilor, indulgența și amnistia, trădătorilor. Rechizițiile se urmau, lăsaseră țăranilor câte 500 kg porumb de om până la viitoarea recoltă și eram în aprilie! Soseau germanii cu familiile și căutau cartier în oraș. La noi, col. Mircescu ne anunță că ne va da afară din casă pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de această fericită însărcinare și de la gară direct s-a coborât aci ofițerul comandant al telegrafiei fără fir. A dor mit cu gazda lui în camera Adinei; dânsa, gătită cu rochiile stăpânei, prezida prânzurile și îl trimitea la noi pentru rechiziții. Când a simțit sfârșitul, a pornit cu toate lucrurile din casă: serviciile de Copenhaga, cristaluri de Karlsbad, bibelouri, covoare. Singurele lucruri scăpate au fost cele lăsate la d-ra Slătineanu, care a adunat și pe cele din casa d-lui Emil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
boierilor mari, că tot cei de jos plătesc mai mult și cu mai mare abnegație datoria lor către patrie decât cei avuți...Un nenorocit de țăran oferă statului doi boi... pe când un mare proprietar face multă gălăgie când comisia de rechiziții vine să-i ceară două vite...“ Dar la efortul pentru susținerea războiului pentru independența de stat a participat și școala, oferind lumii Întregi o lecție de aur despre patriotismul angajat. Prin slujitorii ei, Învățătorii și profesorii, prin elevi și studenți
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]