3,297 matches
-
atunci când există o anumită armonie și un echilibru psihologic, experiența de Dumnezeu și întreg procesul dialogic nu prezintă motive să fie obstrucționat. Când însă această condiție psihologică este absentă, atunci procesul dialogic riscă să fie deformat. Prin urmare, în celebrarea reconcilierii și în derularea procesului dialogic cu preotul-confesor, penitentul este condiționat de propriile sale trăsături psihologice și de nivelul maturității sale umane. Prin aceasta, înțelegem că nu manifestarea puterii lui Dumnezeu este cea care se lasă determinată de nivelul de maturitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raportul dialogic cu preotul-confesor. Se va lăsa transformat de acesta, va recunoaște adevăratele valori, pe care este chemat să le internalizeze, și se va angaja decis în propriul drum de convertire interioară. El poate afirma cu sinceritate că în celebrarea reconcilierii, trăiește în mod autentic experiența de Dumnezeu. Această experiență este o întâlnire în adevăratul sens al cuvântului, având o anumită specificitate și un mod solemn de comunicare. Este înțeleasă ca o posibilitate pentru persoana umană de a se schimba pe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se schimbă în relație cu Dumnezeu, ci că, dimpotrivă, perpetuează același stil de viață, deseori precară. Cauza nu este de fiecare dată voința malițioasă sau indiferența față de divinitate, ci însăși propria personalitate, structurată imatur, incapabilă să celebreze în mod adecvat reconcilierea. Experiența de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci că, dimpotrivă, perpetuează același stil de viață, deseori precară. Cauza nu este de fiecare dată voința malițioasă sau indiferența față de divinitate, ci însăși propria personalitate, structurată imatur, incapabilă să celebreze în mod adecvat reconcilierea. Experiența de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci însăși propria personalitate, structurată imatur, incapabilă să celebreze în mod adecvat reconcilierea. Experiența de Dumnezeu în spațiul reconcilierii sacramentale este o întâlnire condiționată și mijlocită, în-sensul că ea este comunicată prin subiectivitatea confesorului și interceptată de subiectivitatea penitentului. Celebrarea reconcilierii și structura personalității, sunt, prin urmare, „două variabile interdependente care interacționează în vederea experienței liturgice și religioase de Dumnezeu”. b. Penitentul cu religiozitate imatură Dincolo de fidelitatea față de rit, de credință și spiritualitate, există riscul ca religiozitatea trăită de penitent să nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând, ideologizând, trăind totul doar la un nivel mental exagerat. Rugăciunea sa, celebrarea reconcilierii și mărturisirea păcatelor vor fi puternic marcate de reflecție, meditație intelectuală, riscând să se raporteze la Dumnezeu ca la un „obiect” de studiu. Acest tip de religiozitate se mai numește și „doctrinalistă”, pentru că predomină un tip de itelectualism religios. Este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest nivel, un astfel de penitent se concentrează mai mult asupra a ceea ce face el, a modului în care participă la rugăciune, la sacramente, fiind excesiv de atent la elementele exterioare. Riscă să cadă în ritualism. Exagerează importanța acțiunii, chiar în cadrul reconcilierii sacramentale, ignorând celelalte componente ale personalității și, implicit, ale religiozității sale. Religiozitatea sa se mai numește și „moralistă”, pentru că se axează pe observarea legii în mod legalist, ignorând propriile sale limite. Este carent în a avea simțul gratuității. Privește toate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și acceptate de ceilalți. În aceste condiții, rolul confesorului în cadrul procesului dialogic sacramental devine unul destul de complex. Atent la dinamica și la trăsăturile interne ale penitentului, va încerca să ofere ajutor pentru ca aceasta să beneficieze de o celebrare corectă a reconcilierii și să poată primi roadele acesteia. Acest lucru nu este deloc ușor. Dar, dacă își păstrează convingerea că el se află în confesional „in persona Christi” și că Duhul Sfânt îl conduce și îl luminează în slujirea sa, atunci misiunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Prin aceste obiective, confesorul nu dorește să inaugureze nicidecum un demers psihoterapeutic, nici să lase impresia unei consilieri psihologice, ci își propune doar un ajutor minimal, primar, în a susține penitentul să devină capabil de experiența de Dumnezeu, de trăirea reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu, de trăirea reconcilierii și începerea unei vieți noi. Dacă nu se implică într-un astfel de dialog cu penitentul, acesta riscă să rămână la un nivel de imaturitate religioasă și, implicit, să continue să ia parte eronat la celebrarea reconcilierii sacramentale. c. Penitentul cu personalitate accentuată Penitentul cu personalitate accentuată dezvoltă o manieră patologică de a-și trăi viața și credința, ajungând, implicit, să își structureze un tip de religiozitate patologică. Vorbim de religiozitate patologică atunci când raportul persoanei umane cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dependența afectivă, agresivitatea pasivă, schizoidia și altele. Având un astfel de accent, sau tulburare, un asemenea penitent trăiește o relație eronată cu Dumnezeu. Acest fapt se manifestă atât în viața sa de zi cu zi, cât și ambientul sacramental al reconcilierii. Suntem conștienți în același timp că și confesorul, fiind la rândul său o persoană umană, este susceptibil de aceleași accentuări de personalitate. Totuși, convingerea că pregătirea sa umană, formarea și echilibrul său spiritual îi sunt confirmate de către superiorii competenți, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la rândul său o persoană umană, este susceptibil de aceleași accentuări de personalitate. Totuși, convingerea că pregătirea sa umană, formarea și echilibrul său spiritual îi sunt confirmate de către superiorii competenți, care îi garantează și facultatea sa de a celebra sacramentul reconcilierii, ne face să nu ne oprim cu insistență asupra personalității sale. Nu putem însă nega posibilitatea ca oricând să fie atins de anumite stări de depresie, anxietate sau de alte conflicte interioare, sau chiar de diferite tulburări de personalitate, în funcție de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sale și de întreaga implicare emoțională în slujirea sa. Structurarea diferitelor tipuri de personalitate religioasă, în funcție de tulburările pe care o persoană le poate avea, face să se concretizeze diferite tipuri de penitenți. Raportându-se fiecare în mod diferit față de sacramentul reconcilierii și având posibilități diferite de a intra în atmosfera unui proces dialogic, aceștia îl vor determina pe confesor să se implice cu o atenție deosebită față de situația în care se află, cu intenția de a le oferi sprijinul necesar. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intra în atmosfera unui proces dialogic, aceștia îl vor determina pe confesor să se implice cu o atenție deosebită față de situația în care se află, cu intenția de a le oferi sprijinul necesar. În mod cert, el nu va transforma reconcilierea sacramentală într-o ședință de psihoterapie sau consiliere, însă are datoria de a oferi fiecăruia posibilitatea de a-l întâlni pe Dumnezeu în mod real în acest sacrament și de a-l ajuta pe fiecare să trăiască o relație dialogică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de Dumnezeu, care „vede” în mod obsesiv toate; este înfricoșat de judecata divină și se simte nedemn de a se prezenta înaintea lui Dumnezeu. Acest lucru îl determină să aibă o concepție eronată despre confesional și despre întreaga celebrare a reconcilierii sacramentale. Caracterizat de anxietate, va căuta să se justifice și să se scuze la nesfârșit. Sentimentul de vinovăție îl copleșește adesea și îl face să repete și să reia în mărturisirea sa aceleași păcate. În mod cert, confesorul nu are
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și, într-un fel, îl trădează. Și-l reprezintă pe Dumnezeu ca pe o autoritate supremă, care dă legi în mod arbitrar și care pretinde să fie respectate cu strictețe. Ajutorul pe care i-l poate da confesorul, în cadrul celebrării reconcilierii, în special în timpul dialogului, pleacă de la încercarea de a intra în lumea lui discretă, pentru a-l primi și accepta, valorizându-i existența. Prin aceasta, va încerca să îl ajute să își mărească stima de sine. Apoi, va favoriza percepția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să îl conștientizeze de datoriile la care Dumnezeu îl cheamă. De multe ori, nu este ușor ca acest lucru să se facă în mod direct. Dar poate încuraja diferitele momente în care penitentul reușește să se comporte „normal” în celebrarea reconcilierii. Prin aceasta, el este susținut să privească în mod realist și celelalte provocări ale vieții. d) Penitentul cu tulburare de personalitate obsesivă. Se recunoaște prin faptul că este obsedat să respecte cu rigoare normele, ritul, structura, etc. Poruncile Bisericii, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
societății, îi este greu să ia o decizie, din teama de a le încălca și greși. Dorința exagerată de ordine, de curățenie, de păstrarea posturii corecte, bune maniere, disciplină, de multe ori îl împiedică să se apropie de Dumnezeu, de reconciliere, de purificare. Crede că nu este vrednic și că nici nu se va putea păstra ulterior în perfectă corectitudine, fapt pentru care preferă să amâne momentul reconcilierii. Este mai obsedat de „nevoia de ordine” decât de scopul acesteia, iar pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
maniere, disciplină, de multe ori îl împiedică să se apropie de Dumnezeu, de reconciliere, de purificare. Crede că nu este vrednic și că nici nu se va putea păstra ulterior în perfectă corectitudine, fapt pentru care preferă să amâne momentul reconcilierii. Este mai obsedat de „nevoia de ordine” decât de scopul acesteia, iar pentru mai multă siguranță „are tendința de a păstra totul așa cum este”. Trăiește o religiozitate destul de deformată. Îi este dificil să se încreadă în divinitate, să aibă sensul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de vină nefondat, dar puternic. Simte o nevoie acută de a spune totul, de a mărturisi totul. Caută un punct de sprijin pentru a se asigura că și-a mărturisit păcatele integral, dorind să fie convins că a celebrat sacramentul reconcilierii corespunzător. Ajutorul pe care i-l poate oferi confesorul în celebrarea reconcilierii poate fi orientat spre mai multe obiective. Mai întâi, va încerca să îi recupereze dimensiunea afectivă, să îl facă pe penitent „să simtă” că poate avea încredere în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
totul, de a mărturisi totul. Caută un punct de sprijin pentru a se asigura că și-a mărturisit păcatele integral, dorind să fie convins că a celebrat sacramentul reconcilierii corespunzător. Ajutorul pe care i-l poate oferi confesorul în celebrarea reconcilierii poate fi orientat spre mai multe obiective. Mai întâi, va încerca să îi recupereze dimensiunea afectivă, să îl facă pe penitent „să simtă” că poate avea încredere în Dumnezeu și că se poată abandona. Îi va arăta că și el
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tulburare de personalitate antisocială, etc. Față de toți aceștia, principial, confesorul va încerca să aibă o atitudine prin care să sublinieze imaginea adevărată a lui Dumnezeu și autopercepția adecvată a penitentului însuși, aspecte care vor să determine o celebrare rodnică a reconcilierii, un simț corespunzător de vină și capacitatea de a trăi un raport real cu Dumnezeu, în confesional și în viața sa cotidiană. Acest lucru depinde însă și de obiectivitatea preotului-confesor și de structura personalității sale, elemente implicate în procesul dialogic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raport real cu Dumnezeu, în confesional și în viața sa cotidiană. Acest lucru depinde însă și de obiectivitatea preotului-confesor și de structura personalității sale, elemente implicate în procesul dialogic sacramental. 5.5.2 Personalitatea confesorului și procesul dialogic Calitatea celebrării reconcilierii se lasă influențată, într-o anumită măsură, de personalitatea confesorului. Structura sa psihologică, temperamentul său, capacitatea sa de echilibru, de efort intelectual și energia sa emoțională sunt elemente ce dețin un rol important în relația cu penitentul în spațiul reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii se lasă influențată, într-o anumită măsură, de personalitatea confesorului. Structura sa psihologică, temperamentul său, capacitatea sa de echilibru, de efort intelectual și energia sa emoțională sunt elemente ce dețin un rol important în relația cu penitentul în spațiul reconcilierii. Ele reprezintă elemente de referință ale sistemului său psihic, de care nu se poate „debarasa” în derularea procesului dialogic. Datorită acestui fapt, deși are o formare destul de puternică și deține facultatea de a celebra reconcilierea sacramentală, confesorul riscă, prin structurarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
relația cu penitentul în spațiul reconcilierii. Ele reprezintă elemente de referință ale sistemului său psihic, de care nu se poate „debarasa” în derularea procesului dialogic. Datorită acestui fapt, deși are o formare destul de puternică și deține facultatea de a celebra reconcilierea sacramentală, confesorul riscă, prin structurarea psihicului său, sau prin simpla funcționare de moment a aceluiași psihic, într-o formă sau alta, să se angajeze în procesul dialogic cu penitentul într-o manieră inadecvată. El poate deveni fie prea legalist, fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]