7,235 matches
-
educați în spiritul acesta. Aceste „Istorii” sunt un pericol educațional și social. Operele, ca tendințe pot fi totuși surprinse câteva dintre trăsăturile pe care le dobândesc valorile estetice în present, trăsături pe care, fără îndoială, un istoric le va putea reconstitui mult mai bine în viitor. Opera de artă este - cum scria Tudor Vianu - limitat simbolică și în acest sens nu se poate vorbi niciodată de o semnificație unică, ci dimpotrivă de o mare varietate de interpretări și înțelesuri în funcție de individ
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
de vară din Piață Română. Când ajung acasă mă întâmpină și mă invită să iau loc pe fotoliu și când mă așez arcurile au cedat până la dușumea. Discutăm despre fondul comun indo-european și i-am spus că vorbele ce sunt reconstituite în acest fond comun trebuie să le fi avut și dacii., idee neacceptata, dar spre surprinderea mea acad.Al. Graur mi-a spus că e logică. Eu susțineam că tu, frate, a da, a sta a învârți, vânt sunt vorbe
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
baltice ca material structural primar din i.e. comună: mamă, frate, ochi, inimă etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, noi avem dreptul să examinăm limba română și ca limbă indo-europeană aparte“. Și savantul tracolog I.I. Russu sublinia: „În foarte multe cazuri, după o evoluție de
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
baltice ca material structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173). Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, ... Citește mai mult Va trebui să admitem teza fondului comun indo-european formulată de noi în 1981-1983. Pentru alte limbi actuale se acceptă moștenirea din acest fond
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
baltice ca material structural primar din i.e. comună: mama, frate, ochi, inima etc.“ (A. Vraciu, SLG, p. 173).Învățatul ieșean A. Vraciu scria în SLG, 116: „Sunt sigur autohtone cuvintele care, fără să aibă un corespondent în albaneză, pot fi reconstituite la nivel indo-european. Sprijinindu-ne pe acele cuvinte care fără îndoială, provin din substrat, ... XIII. ORIGINEA LIMBAJULUI.THE ORIGIN OF LANGUAGE.INTRODUCERE, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016. INTRODUCERE The question of the origin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
din 22 ianuarie 2015. Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
fiind ... Citește mai mult Se cunosc relativ puține lucruri despre proveniență numerelor mici. Este știut că ele „au fost cuvinte cu sens concret care, ulterior, prin abstractizarea sensului și schimbarea funcției, au devenit numerale. sensul lor originar nu poate fi reconstituit, deoarece funcționau că numerale cu mult înaintea diversificării limbii-bază“ (L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a devenit în românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă ... Citește mai mult Pe la sfârșitul anilor '60, în timpul uneia din vizitele făcute acasă acad. Al. Graur, a venit vorba despre originea cuvântului câine, care provine din lat. caniș. Acesta, la rândul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
o mai cunoaștem. Nici macar lingviștii nu sunt în stare să spună de ce câinelui i s-a dat în limba indo-europeană numele care a devenit în românește câine“ (Lingvistică pe înțelesul tuturor, B., 1972, p. 161). Dar Merritt Ruhlen din S.U.A. reconstituie etimologia globală *kuan pentru „câine“, existentă într-o limbă ... XXXII. DACO-GEȚII, OAMENII PĂMÂNTULUI, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014. Este firească dorința oricărui om de a ști faptele părinților și a fiecărui popor de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
acesta al meu e că nu am reținut pe ce cale am aflat parabola și că, în consecință, n-o am la îndemână în structura textuală a autorului cărții din care am citit-o. Va trebui, prin urmare, s-o reconstitui (iată, și cu povara că reconstrucția mea i-ar putea știrbi din valoare). Oricum, nădăjduiesc că nu va fi chiar un eșec și că nu săvârșesc un delict, neinserând nota bibliografică privind autorul, de vreme ce nu îmi însușesc aici decât rolul
TRĂIEŞTI CUM GÂNDEŞTI (SAU) OMUL, PRIVIT CA... PAHAR de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370364_a_371693]
-
nici un text olograf). Numeroasele operații, manipulări, influențe ale traducătorilor, multele prefețe, note, glosare, au dus la distanțarea textului final de textul sursă. 2.Parcimonia și relativismul documentelor biografice. Mistificări, legende, interpolări Despre biografia lui Omar Khayyám, studiul profesorului Gheorghe Iorga reconstituie, în lipsa unor surse biografice sigure, un traseu existențial contradictoriu: “Putem intui așadar o viață exterioară aproape de simulare, cu determinări și orientări pe care însuși Khayyám și le-a impus, și una interioară, adevărată, risipită în rubaiate: un portret robot, imaginar
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
dialogul dintre Socrate (470-399 î.de Hr.) și Criton - prietenul lui cel mai vechi. Amintim că opera lui Platon este alcătuită din numeroase dialoguri, treisprezece scrisori și poezii. Socrate nu a lăsat nimic scris, dar ideile lui filozofice au fost reconstituite, în special de genialul său elev Platon și de către Aristotel - elevul lui Platon. Despre triada Socrate - Platon - Aristotel s-a spus că Socrate a fost „sămânța” care a germinat, Platon - „floarea” care a înflorit, iar Aristotel - „fructul” care a rodit
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
unui element într-o altă combinație lasă în urmă un spațiu gol, bântuit, cel puțin o vreme, de dor și regrete. De aceea versurile unui poet sau ale unei poete pot reflecta varii universuri artistice, armonia cuplului constituindu-se și reconstituindu-se în timp de către entități diferite. Poezia „Clipa”, despre care se pot scrie zeci de pagini de felul celor de mai sus, este ecoul modern al Big Bang-ului de formare a cuplului, impecabil surprins literar de Vasilisia Lazăr. Aprecieri
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
ellera i suoi corimbie șu tutto l'abbraccio ... IV. SIMONA PUȘCAȘ - DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE), de Simona Pușcaș, publicat în Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014. DESTINUL Am gravat numele tău în argilă dar marea a învăluit inițialele Am reconstituit urmele tale pe nisip dar vântul a acoperit profilul tău Am scris pe scoarță unui măslin poezia vieții dar furtună a rupt copacul Am construit un zmeu cu firul destinului meu dar puterea iubirii l-a purtat de la mine legându
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
del mio destino mă la forza dell'amore me lo ha sottratto legandone la cima al tuo che ha spiccato îl volo OGLINDĂ Crezi că tăcerea noastră ... Citește mai mult DESTINULAm gravat numele tău în argilădar marea a învăluit inițialeleAm reconstituit urmele tale pe nisipdar vântul a acoperit profilul tăuAm scris pe scoarță unui măslin poezia viețiidar furtună a rupt copaculAm construit un zmeu cu firul destinului meudar puterea iubirii l-a purtat de la minelegându-ne de piscul tăupentru a fi mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368113_a_369442]
-
Național ,,Mihai Eminescu”, că a hotărât punerea în scenă a unor fragmente din dramaturgia eminesciană în perioada directoratului la Teatrul ,Mihai Eminescu” din Botoșani, că a uluit publicul cu vocea sa din CD-urile surpriză totală, unicate, în care a reconstituit (cu sprijinul artistului Ioan Cobâlă) cântecele interpretate în epocă de poet, că nenumăratele conferințe, comunicări științifice, articole despre poetul de pe culme, cum îl numea Perpessicius (susținute în țară sau în orașe importante de pe mapamond, ca New York, Edmonton, Calgary, Montreal, Stuttgart
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
dar mai ales expansiunea otomană care atrăgea pe rând în plasa imperiului statele creștine din Balcani. Ajutat mai puțin de documente istorice atât de rare despre aceste vremi învăluite în negură, despre acest timp dramatic, autorul dă frâu liber imaginației reconstituind fapte de vitejie ale unor bărbați din alte vremi, portrete de domnitori, de căpitani de oști ce descind din baladă, ceremonii de curte, scene bahice ospețe, nunți domnești, înmormântări și procesiuni de înscăunare a voievozilor, incursiuni de pradă ale hoardelor
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
fel ca și în poezie, fluidul acesta creator a strâns în sine toate virtuțile, și ale solului, și ale soarelui și ale întâmplătoarelor accidente ale istoriei. Foiletonism, folclor, nuvelă romantică, nuvelă filosofică, roman social și politic, povestiri în care se reconstituie imaginea societății de altădată, bună dispoziție și umor, paralel cu meditația cea mai gravă și totul altoit pe trunchiul propriei sale biografii - iată tot atâtea aspecte ale prozei literare eminesciene.” (D.P.Perpessicius, Eminesciana). Și astfel, cu o bucățică din iubirea
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
Coloratura optimistă a cărții, pitorescul imaginilor, exuberanța și verva narațiunii reprezintă amprenta specifică a autorului. Obiceiurile, concepțiile din acele părți ale lumii vizitate de scriitor, dar și descrierile, care sugerează coloritul și climatul local, portretele ,detaliile, așa cum sunt ele prezentate, reconstituie și pun în lumină un întreg univers, viața în sine, așa cum se desfășoară ea departe de cadrul mioritic. O descriere de natură amintește de romantismul lui Heinrich Heine în “Icoane de călătorie”: “Mă bucur de farmecul mediteranean: soarele lenevos din
DINCOLO DE EUROPA”, UN SPECTACULOS JURNAL DE CĂLĂTORIE ILUSTRAT, SEMNAT DE DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354459_a_355788]
-
mult despre locuri, oameni, fapte, dublată de șansa de a „pipăi” cu ochiul minții dovezile reale a existenței unei civilizații, m-au stimulat, stârnindu-mi interesul față de legendarul oraș, răsfoind cu migală pagini prăfuite ale istoriei și încercând apoi să reconstitui parte din ele, de fiecare dată când am ocazia să le vizitez. În vremurile străvechi, numele orașului Limassol de astăzi era Neapolis (de la numele unuia din episcopii greci - Leontios de Neapolis). Atestările documentare relevă însă faptul că orașul s-a
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
drăgălașul meu pechinez,bodyguardul meu ,Tigrut,’’suflețelul meu’’, cum îl alint, care nu concepe să se ușureze în curte, ci numai pe ulița...pe ulița satului...satul meu natal... Și, pentru că ne-a intrat în rutină , chiar dacă era foarte devreme, reconstituiam traseul până la vârstnicii mei părinți...Nici țipenie de om nu își simțea prezenta, nici pe șerpuitoarele poteci, nici prin curțile bogate în tulpini de falnici pomi fructiferi , de legume care de care mai îmbietoare și flori frumos colorate, cu mirosuri
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
drăgălașul meu pechinez,bodyguardul meu ,Tigrut,’’suflețelul meu’’, cum îl alint, care nu concepe să se ușureze în curte, ci numai pe ulița...pe ulița satului...satul meu natal... Și, pentru că ne-a intrat în rutină , chiar dacă era foarte devreme, reconstituiam traseul până la vârstnicii mei părinți...Nici țipenie de om nu își simțea prezenta, nici pe șerpuitoarele poteci, nici prin curțile bogate în tulpini de falnici pomi fructiferi , de legume care de care mai îmbietoare și flori frumos colorate, cu mirosuri
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port în mine carapace verzuie / Și durută cerneală, și cerneală cam șuie. Parcurgând cele două cărți, cititorul va constata că adorabila fiară îl seduce, îl sfâșie fără milă și, în același timp, îi reconstituie parametri arhetipali ai binelui și frumosului. Îmblânzită sau nu, poezia Cristinei Emanuela Dascălu comunică și cuminecă, iar autoarea cu siguranță încă ne rezervă alte întâlniri de taină pe tărâmul privilegiat al creației. Mihaela Grădinaru Referință Bibliografică: Născută în anotimpul Poeziei
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
La fel magh. juh are originea necunoscută. Îl comparăm cu ebr. šehu „oaie“, cu jahi „soare“ în resigaro, la granița dintre Peru și Columbia, cu jah „luna“ în egipt. și cu (i)yah „cer“ în protohitită. Pentru indo-europeană s-a reconstituit *owi exact ca și forma owi „soare“ în limba guang (niger-congo) cf. și ravi „soare“ (skr.). Berbecul se numește englezește ram că și în alte limbi germanice, având originea necunoscută. Se mai găsește cu aceeași formă în skr. hindi etc.
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
Coregrafie „Floria Capsali” București, clasele profesoarelor Doina Georgescu și Simona Paraschivu. Pornind de la: - fotografiile realizate și păstrate de Brâncuși; Lizica Codreanu a dansat în atelierul sau într-un costum creat de sculptor (în 1922) - filmul regizorului Cornel Mihalache - care a reconstituit costumul și i-a propus Vavei Ștefănescu primul reenactment al dansului Lizicăi Codreanu (în 1995) - cartea cercetătoarei Doina Lemny - „Lizica Codreanu. O dansatoare româncă în avangardă pariziana”. A propus Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” București un eveniment în care refacem
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]