1,346 matches
-
intoxice la instrucție și avea și o casetă-suvenir cu care s-o demonstreze: ieșise împleticindu-se din camera de gazare în care erau testați, târându-se afară din încăperea închisă etanș plină de clorobenzalmalononitril, unde el și alți douăzeci și cinci de recruți primiseră ordinul de a-și scoate măștile de gaze. Duane Cain aruncase o singură privire spre ecran - Rupp „Omul de Fier“ căzând în genunchi în țărână, înecându-se și vomitând - și hotărâse că Garda Națională nu se întrezărea în planurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de veci într-un mormânt vegheat de lumina creștină a unei lumânări. Palidă consolare pentru părinții unui tânăr care avea tot viitorul în față. Aproape de sfârșitul lunii martie 1944, un ordin venit pe neașteptate îl trimitea în țară pentru instruirea recruților din noile unități pregătite pentru front. Revenea acasă, la București. Era ca și cum s-ar fi eliberat dintr-un coșmar permanent, unde chipurile celor din jurul său sfârșeau prin a deveni respingătoare fantome. Cu o ultimă smucitură, trenul lung și supraaglomerat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
peretele din spate, două portrete înrămate sobru. Al Regelui 59, și alături de el, al mareșalului Antonescu 60. Așezat la masa de lucru plină cu documente rânduite cu pedanterie, colonelul studiază concentrat ultimul raport privind dotarea și echiparea noilor subunități de recruți din componența regimentului. Pe măsură ce parcurge datele prezentate în maniera lucidă și realistă proprie șefului său de stat major, maiorul Moga, chipul său exprimă foarte clar îngrijorare extremă. Sunetul dogit specific unui telefon militar de campanie, îi întrerupe lectura atentă. Ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
într-un bombardament aerian. Nu te voi întreba despre cauzele acestui comportament. Sincer să fiu, nici nu mă interesează. În ceea ce mă privește, sunt foarte satisfăcut că un combatant cu experiența bogată a frontului a fost detașat aici pentru pregătirea recruților. Cunosc potențialul trupelor române care luptă în Crimeea, formate în majoritate covârșitoare din soldați extrem de bine antrenați. Am convingerea că vei reuși să imprimi cât mai mult din cunoștințele tale acestor tineri, făcând din ei adevărați luptători bine pregătiți pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
veseli suntem noi/ Când mergem la război, Victoria-i cu noi/ Și gloria-i cu noi Ce veseli suntem noi..." În fruntea coloanei, Marius meditează la stupiditatea versurilor. Este oare cineva bucuros că merge la război? Câți din acești proaspeți recruți știu cu adevărat ce înseamnă războiul? Curând, în locul cântecelor vor auzi urlete de agonie, iar florile dăruite la gară se vor transforma în șrapnele fierbinți cu margini tăioase ce vor sfâșia mușchi și tăia viscere. Plutonul execută o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nepăsătoare același curs, să spunem "normal", astfel că, din păcate, bufeul lui protestatar nu va schimba absolut nimic. Un soldat agață cu bocancul patul unei arme și puștile puse în piramidă se prăbușesc cu zgomot metalic, înfundat. Caporalul urlă către recrutul ghinionist: Grijania mătii de răcan împuțit, nu vezi unde calci? Ostașul se oprește și în timp ce încasează stoic înjurăturile și afuriseniile pline de năduf ale gradatului, continuă cu un aer tâmp să mănânce din gamela plină pe jumătate cu fasole. Căprarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
comandantul nici nu-i dăduse voie să treacă de santinela aflată la intrare. Sergent, bagă răcanul în rând! Douăzeci de centuri la cur să învețe cadența! Asist personal la pedeapsă, încheie Guriță zâmbind leneș, în timp ce arată cu degetul spre un recrut ghinionist. În urma lor, cam la cinzeci de metri depărate, printre tufele mărunte ale vegetației pârjolite, se văd țintele. Trei coli cartonate care închipuie inamicii. Pe una dintre ele câteva păsări își găsesc loc pentru odihnă. Liniștea înaripatelor nu va dura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Plutonul lui Felix terminase instrucția. Un simulacru de instrucție cu muniție insuficientă, desfășurat la comandă, care nu aduce nici pe departe cu ceea ce se întâmplă pe un câmp de luptă. "Cui dracu folosesc rahaturile astea regulamentare, care mai mult prostesc recrutul? Nimeni și nimic nu te poate pregăti să ucizi alți oameni decât frontul." Un gradat vârstnic își face gâfâind apariția lângă el. Salută și înțepenește în poziția drepți. Să trăiți! Ordin de la dom' maior Moga. Într-un sfert de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
hispanicului în vinele căruia se pompase cu foarte multă vreme în urmă sânge anglo-saxon, îl măsoară fără să-și ascundă curiozitatea în timp ce se leagănă pe picioarele din spate ale scaunului. Celălalt, cu părul blond tăiat scurt, conform tunsorii regulamentare de recrut, își face de lucru cu o țigară scoasă dintr-unul din nenumăratele buzunare ale salopetei de zbor. Amândoi arborează zâmbete reținute. Lângă ei, pe o masă pătrată, obișnuită, acoperită cu un ștergar alb, un fund uriaș de lemn susține o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
trenuri. Cât despre posibilitatea de a pleca din capitală acest lucru devenise aproape imposibil datorită nenumăratelor lui responsabilități. Toate diminețile săptămânii erau consacrate instrucției de front a plutonului, iar de după amiaza până seara târziu făcea nenumărate aplicații pe teren cu recruții. De multe ori, orele târzii ale nopții îl găseau la regiment în plină activitate, iar atunci când ajungea acasă abia mai reușea să-și descalțe cizmele ca imediat să cadă într-un somn adânc, fără vise. Și a doua zi programul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
oraș. Până atunci trei sferturi din Whipie ar cădea în ruină, ceea ce ar produce mai multă mizerie decât un conflict deschis. Pe de altă parte, când fiecare bandă trage profit din schimburile comerciale cu lumea liberă, există fonduri pentru antrenarea recruților și achiziționarea de arme, deci pentru perpetuarea violențelor. Hameiul e hrănitor și otrăvitor în egală măsură; în orice caz, berea obținută din el nu are un gust prea bun. Whipie se află la poalele unui deal înalt și pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
posibil, însă doar printr-un miracol nu au fost atinse de o bombă atâția ani de zile. În prezent inevitabilul s-a produs. Ce va urma? Încă o bombă, și încă una - și gata, s-a zis cu fondurile pentru recruți, arme și muniții. Rămâne alternativa bâtelor sau a cuțitelor - și foamea, să nu uităm foamea. Nimeni nu va ridica totuși problema fundamentală: „de ce ne luptăm?”. O astfel de gândire au doar cei din afară; ei pun o întrebare fără sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un prieten, dar n-am avut parte de prietenia lui, pentru că și el s-a dus dincolo de neguri. Aveam optsprezece ani și trebuia să plec în armată. Mă aflam pe stradela Albă, unde autoritatea militară ne adunase pe toți, tineri recruți, veniți din Iași și din toate colțurile județului. Eram ca într-un țarc mare, împrejmuit de garduri și clădiri înalte, și cu o poartă de fier, bine închuiată, prin grilajul căreia ne priveau ochii triști ai rubedeniilor și prietenilor veniți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu burniță și vânt rece, care punea capac peste pesimismul nostru. Și zic spre necunoscut, pentru că nu știam nici unde vom pleca și nici pentru cât timp. Uitându-mă mai atent de-a lungul cozii, am observat că toți tinerii recruți nu aveau mai puțin de 1,80 m. înălțime. „Ciudat”, mi-am zis, și am căzut pe gânduri. Ceva mai târziu aveam să aflu încă două chestiuni: că majoritatea dintre ei aveau ca studii numai patru clase primare și cam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Caporalul Olteanu a venit, și pentru că ne uitam amândoi rugător la el, ne-a făcut un semn abia vizibil. Atunci eu și Rică am luat-o agale spre capătul vagonului; chiar caporalul Olteanu ne-a deschis ușa, ne-a șoptit “recrut, trei minute marș”, am sărit pe peron și am țâșnit ca săgeata spre restaurantul gării, căci pe atunci gările, și cele mai amărâte, d-apoi Bârladul, aveau restaurantele deschise până în ziuă, pline cu de toate. Cât ne-am străduit noi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de aristocrați sută în sută, ne-am retras spre culcușurile noastre. Până la București, căci acolo mergeam, n-au mai fost isprăvi prea de soi făcute de-alde noi, ba, pe la întorsura Buzăului, toți gradații s-au retras pe banchete, pe lângă recruți, matoli, căutându-și vreun consătean sau măcar vreun suflet mai duios care să le mai îmblânzească aspra cătănie. Auzeai acum: - Băi, răcane, care ești de la Sârca? - Eu. - Atunci de ce stai cu limba-n gură, dumnescrisul măsii, adă balerca la mine
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
A gâlgâit îndelung din ea și ne-a spus să-l trezim când vedem luminile Bucureștiului. Nu mai era nimic serios de semnalat, vestea noastră sa dus, nu știu cum, în toată garnitura compusă din vreo cincisprezece vagoane și bineînțeles, bucuria tuturor recruților nu a fost mică. Când am văzut luminile capitalei, când în valize mai rămăseseră doar niște capete de salam, bucățele de pastramă și ghiudem, ici, colo câte un pui fript pricăjit, alături de ciorapi și vreun pulover de lână, căci știam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
grei, căci dragilor, am făcut armată grea, pe atunci se mai făcea și “căprăreală”, un fel de mari torturi la care eram supuși, fiind practic la cheremul gradaților, care-și răzbunau propriile chinuri îndurate în școala regimentară pe spinarea bieților recruți - măsurarea dormitorului cu bățul de chibrit, spălarea veceurilor de zeci de ori, chiar dacă erau curate ca în farmacie, șmotru pe săli și în dormitoare până-și vedeau gradații musteața în luciul parchetului sau cimentului, instrucție până la epuizare cu tot armamentul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mă Îndreptam către orașul Satu Mare, pentru a mă pregăti și Însuși instrucția militară. Lăsasem În Capitală prietena mea pe care o iubeam dar lucru curios: nu eram necăjit, din contră, cu ceva timp În urmă văzusem un film american unde recruții se instruiau făcând exerciții la diferite aparate sportive Într-o veselie generală și, chiar simțem nevoia unei deconectări fizice, fiind extrem de optimist. La câteva zile Însă, sufeream o amară decepție. Hainele militare erau rupte, cârpite, unsuroase și extrem de murdare iar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
adăugat, nimic mai mult. Din Întâmplare, o singură dată am descoperit În tocana de cartofi unele rămășițe de carne de porc...Această constatare Îmi Întemeie prezumția, confirmată câteva zile mai târziu: depozitul central de alimente, trimetea produse animalice și pentru recruți Însă, totul mergea la popota ofițerilor pentru a fi bine hrăniți și a avea forța necesară să ne tăvălescă prin teren accidentat, baltoace și noroi iar restul produselor carnivore era distribuit nevestelor de ofițeri...! După aceea intram În dormitor unde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
trecea prin memorie să simulez o Înbolnăvire când, ca de fiecare dată norocul Îmi veni repede În ajutor, la timpul prezent benefic Însă cu ramificații ce-mi va marca tot restul vieții În viitorul apropiat. Am fost selectat Împreună cu alți recruți pentru a urma timp de patru luni de zile o școală de sanitari-felceri ce se derula În cadrul unității respective cu practică la spitalul orașului, unde pe lângă unele cunoștințe generale a medicinei am fost introduși În camera mortuară unde participam la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
stabilirea unei accident ori unei crime, practică ce m-a ajutat să privesc evoluția vieții din unghiuri diferite. La câteva zile dela terminarea școlii am primit gradul de fruntaș și am fost repartizat la infirmeria centrului de instrucție a-l recruților din orașul Odorhei. Cu doctorul acelei infermerii, un Lct.Maj. promovat cu puțin timp În urmă din băncile facultății de medicină, m-am Îprietenit destul de repede. Tânăr, vesel, suficient de glumeț și asociabil la scurt timp infermeria a rămas În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
infermerii, un Lct.Maj. promovat cu puțin timp În urmă din băncile facultății de medicină, m-am Îprietenit destul de repede. Tânăr, vesel, suficient de glumeț și asociabil la scurt timp infermeria a rămas În custodia mea. Doctorul făcea unele consultații recruților, prescria o rețetă după care se făcea nevăzut urmând ca eu și cu un fel de ajutor din rândul recruților să aplicăm tratmentul făcând injecții ori să-i ținem căteva zile la infirmerie. Eram fericit. Este adevărat, puține dureri de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Tânăr, vesel, suficient de glumeț și asociabil la scurt timp infermeria a rămas În custodia mea. Doctorul făcea unele consultații recruților, prescria o rețetă după care se făcea nevăzut urmând ca eu și cu un fel de ajutor din rândul recruților să aplicăm tratmentul făcând injecții ori să-i ținem căteva zile la infirmerie. Eram fericit. Este adevărat, puține dureri de cap Îmi dădea ofițerul politic al unității făcându-mi propuneri de a mă Înscrie În Partidul Comunist Român Însă, de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mult. La poarta cazărmii soldatul de pază Îmi prezentă onorul, ca de fiecare dată fără a pune Întrebări. Eu eram dat În consemn la corpul de pază cu permis de liberă eșire și intrare având În vedere probleme medicale cu recruții la spitalul orașului iar uneori, nevestele ofițerilor fiind răcite la făcem masaje și le aplicam ventuze iar de multe ori plictisit, onoram centrul orașului privind frumoasele dar afurisitele fete ce erau greu abordabile dacă nu vorbeai ungurește...! În a-l
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]