61,325 matches
-
vor fi recunoscute ca atare dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Din interpretarea acestor texte se poate trage concluzia că, fără a fi cerută în mod expres condiția unui control prealabil care ar afecta caracterul de plin drept al recunoașterii, persoana juridică parte în contractul de societate va trebui să facă proba îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege: să fi fost constituită în conformitate cu legea ei națională; să aibă calitatea de subiect de drept potrivit legii sale organice; scopul și activitatea persoanei
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
societăți comerciale. Ca urmare a întocmirii actelor constitutive, în virtutea principiilor generale, viitoarea societate comercială dobândește anticipat o capacitate de folosință restrânsă. Potrivit art. 33 alin.3 din Decretul nr. 31/1954 „chiar înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaștere, ori de data îndeplinirii celorlalte cerințe ce- ar fi prevăzute, persoana juridică are capacitate chiar de la data actului de înființare cât privește drepturile constituite în favoarea ei, îndeplinirea obligațiilor și a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai întrucât
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de constituire, dobândește capacitate de folosință; ea privește numai drepturile și obligațiile de care depinde valabila constituire a societății comerciale. Avem în vedere actele referitoare la aporturile asociaților și, implicit, patrimoniul societății comerciale. Existența anticipată a capacității de folosință implică recunoașterea și a unei capacități de exercițiu corespunzătoare. Actele juridice necesare constituirii valabile a societății sunt exercitate de către persoanele desemnate în actele constitutive în calitate de administratori ai societății. În absența desemnării administratorilor societății actele juridice pot fi exercitate de oricare dintre asociați
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
pur și simplu. Unii din comoditate, alții pentru că se cred prea deștepți și nu mai vor să accepte altceva decât ceea ce cunosc (dacă cunosc cu adevărat ceva, e alt aspect ), iar alții dintr-un fals sentiment de rușine în fața aceste recunoașteri. Eu le-aș recomanda tuturor să lase la o parte acest sentiment de automulțumire și măcar să încerce să înțeleagă că mai există și altceva decât materialitatea din noi și din jurul nostru, că există spiritualitate înaltă în toată materialitatea și că
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
încalce drepturi subiective ale unor persoane fizice sau juridice. Prin urmare pot apare litigii, iar persoanele vătămate în drepturile lor trebuie sa aibă posibilitatea de a se adresa unor organe specializate prevăzute de lege, pentru a obține anularea actului nelegal, recunoașterea dreptului lezat și repararea pagubei cauzate. Legea nr. 29 / 1990 26 stabilește condițiile în care o persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de lege, printr-un act administrativ, sau prin refuzul nejustificat al unei
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
vătămată în drepturile sale prevăzute de lege, printr-un act administrativ, sau prin refuzul nejustificat al unei autorități publice de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței judecătorești competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Potrivit legislației, s-a instituit un contencios de plină jurisdicție în sensul că instanțele de contencios administrativ au dreptul de a anula actul administrativ atacat, de a obliga autoritatea publică
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități publice de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanței judecătorești competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată“. Se consideră refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege inclusiv faptul de a nu se răspunde petiționarului în termen de 30 de zile de la
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
înduioșător de candid, nefiresc de singur. Aceștia doi se caută, dar nu se găsesc niciodată pentru că starea lor androginală nu le permite să se regăsească în altă parte decât în ei înșiși. Dar își trimit irizările reciproce, ca semnal de recunoaștere, pentru că altfel nu ar putea supraviețui. Poetul și iubita lui sunt ca și actorul și proiecția pe sticlă. Cei doi protagoniști dublează viziunea, deci sentimentul însuși este dublat. Și jocul este dublu. Pe de o parte, nevoia de a rosti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în teatrul măștilor, nu numai pentru că l-ar submina din interior, dar poate, mai mult decât atât, pentru că și-ar descoperi propria lui fragilitate, propriul efemer. A nu apărea este o măsură elementară de protecție, care funcționează de ambele părți. Recunoașterea acestui fapt devine o valoare, e marele Adevăr al poetului. Din păcate, se precipită să-l rostească, uneori cu mijloace inadecvate, transformându-l în artificial și neverosimil, în capcană pentru adevăr și pentru iluzie, deopotrivă. Totul sfârșește prin a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
identificate de Ostrom și descrise, între altele, în lucrarea Guvernarea bunurilor comune (2007). În România, înainte de pătrunderea capitalismului și apoi a comunismului, forma cea mai răspândită de guvernare a resurselor era cea în comun. Având în vedere acest fapt, precum și recunoașterea de care se bucură cercetările lui Ostrom în gestionarea bunurilor comune, putem oare concluziona că aceasta este soluția pentru salvarea bunurilor comune în România? Rezultatele unei astfel de analize ar putea fi concludente pentru o eventuală încercare de revitalizare a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte în instanță și participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această recunoaștere nu era însă deplină, ci mai mult de facto, întrucât nu se dorea, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 80 89), o recunoaștere a personalității juridice a obștilor. Astfel, deși în practică se constată o oarecare independență de organizare, ea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
participă la procesul de stabilire a hotarelor, fiindu-le astfel recunoscut dreptul de a se autoorganiza. Această recunoaștere nu era însă deplină, ci mai mult de facto, întrucât nu se dorea, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 80 89), o recunoaștere a personalității juridice a obștilor. Astfel, deși în practică se constată o oarecare independență de organizare, ea nu este recunoscută legal de către stat, fapt care face ca realitățile satului românesc să nu corespundă cu „exemplele de succes” prezentate de Ostrom
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
a nu-i fi recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, p. 30), obștile din satele libere se caracterizau prin faptul că populația avea drepturi egale și nu existau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
empirice culese de Stahl putem identifica în principal reguli de autoritate și mai puțin reguli de poziționare. Este interesant faptul că, atunci când putem identifica o regulă de poziționare, ea este de obicei construită în raport cu nivelul constituțional, mai concret în raport cu problematica recunoașterii funcționarilor sătești de către stat. Putem concluziona astfel că funcțiile specializate au apărut ca urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o regulă de poziționare, ea este de obicei construită în raport cu nivelul constituțional, mai concret în raport cu problematica recunoașterii funcționarilor sătești de către stat. Putem concluziona astfel că funcțiile specializate au apărut ca urmare a presiunii statului, și nu ca urmare a unei recunoașteri locale a necesității lor. Prin „presiunea statului” nu vreau să sugerez neapărat o condiționare directă, deși sunt și astfel de cazuri; este vorba mai degrabă de o constatare, de către obște, a necesității creării unor astfel de structuri generate de interacțiunea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
moșnenilor cu prețuri foarte mici, aproape pe nimic, în comparație cu valoarea lor. Moșnenii sau răzeșii fruntași au încasat cea mai mare parte din preț, dând celorlalți devălmași sume cu totul neînsemnate”. Odată cu această expunere de motive se destramă orice urmă a recunoașterii de către stat a drepturilor obștilor de a se autoorganiza. Prin urmare, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 194 196), Codul silvic încearcă să creeze un sistem în care drepturile pe care le are fiecare țăran în parte sunt definite exact
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
analizei am identificat doar tipuri de pedepse în funcție de tipurile de acțiuni, nu și pedepse proporționale cu fapta. f) „Mecanismele de aplanare a conflictelor nu sunt costisitoare.” Am argumentat pe parcursul analizei că acest principiu era respectat și în satele devălmașe. g) „Recunoașterea dreptului localnicilor de a se autoorganiza nu este chestionată de autoritățile externe comunității.” Într-o primă etapă, acest principiu este valabil și în satele devălmașe, după care statul începe să intervină din ce în ce mai mult. Se trece printr o perioadă în care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de Est, ci și cu acelea din țările membre ale Uniunii Europene și chiar din alte continente. În acest sens, în luna aprilie 2003, CREDITCOOP Casa Centrală a devenit membră al Asociației Europene a Băncilor Cooperatiste, ceea ce reprezintă o recunoaștere la nivel european a ceea ce înseamnă cooperația de credit din România, precum și o recompensă a tuturor eforturilor depuse de cooperativele de credit afiliate, dându-ne încredere că vom putea reuși în tot ceea ce ne-am propus. 2.2.1
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
chiar dacă nu aveți un cont deschis, puteți primi banii într-una din unitățile noastre. - Sigură: transferul are un număr de referință pe care îl cunoaște numai persoana care trebuie să primească banii și expeditorul. Acest număr va fi folosit la recunoașterea lui. Modul de derulare a operatiunilor Western Union, a transferurilor primite (IMBOUND) Pentru eliberarea sumelor transferate, clientul va completa formularul “Pentru primit banii” și se va prezenta la ghișeu cu un act de identitate valabil, cu fotografie și anume: - pentru
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de plată - constă în primirea și verificarea acestuia la ghișeu în ce privește mențiunile obligatorii și dacă clientul dispune în contul său de 61 disponibilul necesar efectuând în prezența acestuia operațiunile de autentificare și acceptare. 18) Autentificarea - este procedura de recunoaștere a persoanelor autorizate să semneze autentic ordinul de plată, prin confruntarea semnăturilor înscrise cu cele din fișa specimenelor de semnătură. 19) Acceptarea - este procedura prin care organizația cooperatistă de credit recunoaște ca valabil un ordin de plată în vederea executării, obligându
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
chiar dacă nu aveți un cont deschis, puteți primi banii într-una din unitățile noastre. - Sigură: transferul are un număr de referință pe care îl cunoaște numai persoana care trebuie să primească banii și expeditorul. Acest număr va fi folosit la recunoașterea lui. Cu toate că aceste produse și tehnologii noi au fost introduse în Cooperativa de Credit „Siretul” Pașcani, drumul spre o unitate bancară competitivă este la început, iar unitățile bancare, în special cele cu capital străin, pe lângă faptul că au un
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
fără mofturi. Cu noi la masă vor mai veni Încă două persoane așa că te rog să te controlezi. Într adevăr nu după mult timp cele două scaune libere au fost ocupate de o familie, mai În vârstă. Vom merge În recunoaștere după masă, mai spusese mama, să știm să ne orientăm și să vedem câte ceva din Împrejurimi. La ora asta nu este bine de mers pe plajă. Ai dreptate, trebuie să vedem exact unde stăm. Pot să sun câteva colege să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
vechea Eladă cu: floare, pietriș și multe vegetale alunecate pe furiș s-a îmbrăcat în zale. Fericirea se măsoară în timp, fără mărturisiri repetate, făptura mică apare și dispare când te refuză, Fericirea -i o muză. * * * Sinceritatea mea a însemnat recunoaștere a tot ce există în jur, în lumea asta tristă în care am trăit decent, într-un veac decadent. L-am chemat pe Dumnezeu lângă piciorul bolnav care făcea piruete în salturi cochete, cândva în copilărie, când Tata-mare ne ducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
fiecare colțișor al sufletului și trupului său în infinitul ipostazelor existente, manifestate sau nemanifestate, expresii cărora le-a dat viață, eliberându-le în personajele sale feminine. Cu siguranță Hortensia Papadat-Bengescu a fost condusă de o luciditate excepțională, ce a salvat recunoașterea reflectării feminității într-o lume a dominării masculinității. “De la iubirea paradisiacă la orgie, de la amorul stare de grație al Biancăi Porporotă și amorul-transă al Manuelei din la Rădăcinile subterane, e o adevărată resurecție de viziune. Până la 1920 romanul românesc nu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
atunci celebrul Eugen Ionescu, floarea literelor române, masculină în esență, a acceptat foarte greu alternativa condeiului feminin. Performanța Hortensiei Papadat-Bengescu nu este aceea de a fi scris și publicat într-o lume a bărbaților, ci de a fi obținut o recunoaștere categorică și de durată. După ce a fost întîmpinată ca "altfel", a fost acceptată ca o egală și uneori respinsă ca o egală, ceea ce e chiar mai greu. în presa anilor '30 ai secolului trecut apar destule nume de scriitoare din
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]