1,376 matches
-
centuri cu catarame la niște blugi care cunoscuseră toate ploile și tot soarele, chiar și obiectele cu care se Înarmaseră la Întâmplare și pe care le țineau mascate cu niște stegulețe Înfășurate pe pumn apăreau ca niște elemente din vreo recuzită, m-am gândit la Dufy și la subiectele lui vesele. Prin asociere, de la Dufy am trecut la Guillaume Dufay. Am avut impresia că mă aflu Într-o miniatură, am zărit În mica mulțime de pe laturile șirurilor câteva doamne, figuri androgine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pietre!) volumului La cea mai înaltă ficțiune. Există români care trăiesc (după) rețeta asta? Destui! Rob Zombie este numele sub care s-a reunit o trupă de rock & shock în jurul artistului complet (& cumplit!) Robert Cummings. Agresiv, acid și antrenant, utilizând recuzita producțiilor horror, decadente și malefice, universul propus de Rob Zombie posedă calitatea - rară într-o lume ghidată din plin de modă, profit și consumabil - numită coerență stilistică, melodică, ritmică pe mai mult de câteva discuri. Viteza, forța, șocul vizual sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Mă privea prostește, de parcă ar fi privit o scenă interzisă. Avea în mână o pușcă, dar nu o pușcă precum a ta - bună pentru ucis oameni sau pentru a te ucide, nici o pușcă de vânătoare, cred. O pușcă ridicolă, de recuzită sau de copil. Părea un bufon dintr-o comedie. În momentul acela, l-am urât mai mult decât orice pe lume. A bălmăjit niște cuvinte pe care nu le-am înțeles. I-am întors spatele. Aș da viața a mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
prag. Prietenia cu băiețelul Eric, dar și împrietenirea cu Henry, care pierde griul și devine tot mai colorat și mai uman, o vor ajuta pe Molly să facă pasul și să se maturizeze. Filmul te cucerește de la primele secvențe prin recuzita bogată și colorată din platoul de peste 2.000 mp unde a fost filmat, dar și prin găselnițe simpatice care apasă pedala bună pentru a trezi copilul din fiecare. O ușă care se deschide tot în altă parte în funcție de cum rotești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
l-a dat pe Ionesco putea fi teatrul unor astfel de întâmplări. Așa că am renunțat; tot ce trebuia spus, a fost spus cu mult înainte. Mâine plec din țară. Iarăși plec. Pe hol mă așteaptă un rucsac și un geamantan, recuzita obișnuită a călătorului de profesie. Cunoști bine starea aceea ciudată, dinaintea marilor plecări; timpul se scurge lent și rapid, în același timp, insomnia atroce etc. Bănuiesc că așa simt timpul și condamnații, dureros și viu, în același timp. Mirel 31
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
melenă, mașinații, micțiuni, manevre, mâncătorii infernale“. Tânărul Daniel are o partitură esențială, ca martor creditabil (singurul) al dezastrului uman din dictatură și potențial fiu („Telemac“) al acestui Ulise de peste țări. Dar nici el nu scapă viziunii ironice a autoarei, prin recuzita adolescentină de epocă și mai ales prin practicarea acelui argou puștesc imposibil, cool al anilor ’80 („boșo“, „babacii“). De o importanță deosebită este constanta raportare mitologică din roman. O raportare, trebuie spus, adesea ironică (vezi atributele homerice „cronicarul Daniel“, „pisăloaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și „patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și o anume incertitudine existențială se revarsă într-o cascadă de metafore, stropite când cu „apă vie”, când cu „apă moartă”, ca să cităm din bogata „recuzită” stilistică a 168 autoarei. Între visul ce nu vindecă (totuși!) și solia trimisă către tărâmuri himerice se află „a treia cale”: tăcerea, „soluție” lirică extremă, avansată odinioară de Mallarmé. Aceasta nu apare însă înainte de epuizarea realului, poezia fiind, în ultimă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și „patimă”, „plâns” și „cântare”, „chemarea” și „tăcerea”, „dragostea” și „moartea” etc. Nostalgia trăirilor paradisiace și o anume incertitudine existențială se revarsă într-o cascadă de metafore, stropite când cu „apă vie”, când cu „apă moartă”, ca să cităm din bogata „recuzită” stilistică a 168 autoarei. Între visul ce nu vindecă (totuși!) și solia trimisă către tărâmuri himerice se află „a treia cale”: tăcerea, „soluție” lirică extremă, avansată odinioară de Mallarmé. Aceasta nu apare însă înainte de epuizarea realului, poezia fiind, în ultimă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
totul dependent de telefonul care Într-un târziu avea să-i comunice unul din cele două rezultate ale acțiunii: un succès d’estime sau cel mai categoric eșec. Cititorul nu ignoră rezultatul. Longuet dăduse o lovitură de moarte teatrului de recuzită și tirade; teatrul nou venise pe lume; cel mai neînzestrat, cel mai ignorant e deja actor, chiar tu Însuți; viața e libretul. Înflorește o artă E incredibil, dar sintagma arhitectură funcțională, pe care oamenii din birou nu o emit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Mihail își potrivi cravata, lăsă să se înțeleagă că-și adună gîndurile, că rostirea lui Cantacuzino îl clătinase totuși în echilibrul pe care îl are orice șef, oricît de neînsemnat ar părea el, tuși să-și dreagă vocea, era o recuzită ieftină, dar în general eficace, și începu cu un ton foarte jos și foarte scăzut, așa încît să-l oblige pe colocutor să fie preocupat de ceea ce spune: "Excelență, evenimentele de care ați pomenit îmi sînt parțial cunoscute. Așa cum ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
întâmple asta! În concluzie, ca actriță, artist în devenire, sunt extrem de fericită ca m-am lăsat pe mâna starețului și-a maicilor colegi, c-am fost judecată după legile naturii de la Plopi, că mi-am improvizat costumele și obiectele din recuzita/garderoba doamnei Mili, gazda noastră. Mi-am purtat crucea până la... Un Sfârșit“. Cristian Grosu: „Poate că da. Nu întotdeauna înțelegeam rostul și însemnătatea exercițiilor pe care le primeam. Asta pentru că experiența noastră a fost una în lanț. Noile exerciții le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
să se audă un sforăit de toată frumusețea. Intrăm și, spre mirarea noastră, facem prima “constatare”: pe canapeaua din sufragerie dormea profund un tip, cu țigara, fumegând alene, între degete , cu “sonorul”dat la maxim, iar în jur o adevărată recuzită: o sticlă de Metaxa, bine văduvită de conținut, niște resturi de pastramă, frumos rânduite pe un platou, pachetul de kent, din care fusese extrasă țigara care fumega, iar lângă masă, doua genți dolofane, pregătite de plecare Contemplam scena și mă
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
îi va duce de nas pe Caliban, Trinculo și Stephano: e relatarea unei înșelătorii (trumpery) și încă a uneia de mâna a doua, destinată să-i ademenească pe cei trei fraieri cu câteva haine vechi, dar strălucitoare, cu o ieftină recuzită teatrală. În schimb, pentru atragerea în cursă a lui Alonso, capcana folosită fusese de un alt calibru: ea avusese efectul înfricoșător al apariției unui spectru. Într-adevăr, scena a treia din actul al treilea este, pentru Alonso, o veritabilă scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
o carte. Când se va întâlni cu George data viitoare, o să-i spună să-i aducă una. Îi mai rămăsese probabil vreo carte din zilele de dinainte de a părăsi liceul. Lanei îi luase ceva timp adunarea micii ei colecții de recuzită. Când polițiștii în haine civile începuseră să vină noaptea la bar, fusese prea îngrijorată și preocupată ca să aibă grijă de ceea ce discutase cu George. Problema cea mai importantă era atunci Darlene, punctul vulnerabil în zidul de protecție ridicat de Lana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
oaie. Un ochi părea mai mare decît celălalt și asta Îi dădea chipului o expresie batjocoritoare. De urechea stîngă atîrna un cercel de aur: un șarpe Înghițindu-și coada. Încins cu o chingă de in, care-i servea și ca recuzită de saltimbanc; Într-o clipită, Împletitura se bățoșa brusc și, sub privirile uluite ale spectatorilor, el se cocoța pe ea ca pe-un par. Alteori și-o anina de gît, părînd o vită căreia i se tăiase căpățîna dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Dumézil (15, pp. 17-33), René Guénon (16, pp. 178-188), Mircea Eliade (14, pp. 120- 163) și alții. închizând această paranteză, să revin la solomonar cu observația că gesturile acestuia nu sunt totuși exclusiv (ci doar predilect) magice. Câteva arme din recuzita sa (topor, bâtă, bici), precum și unele gesturi aparent minore ni-l prezintă pe solomonar ca fiind un erou care uzează nu numai de mijloace magice, dar și de cele războinice. „Când vreau să porniască în văzduh, [solomonarii] stau la marginea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și „adevărat” („Solomonarii sunt adevărați vrăjitori sau fermecători” ; cf. 50, p. 75). El este predestinat, este supus unei severe și prodigioase inițieri, locuiește în afara colectivității, acțiunile sale sunt doar cele dictate de statutul său, duce o viață ascetică, are costumație, recuzită, înfățișare și comportament specifice etc. b) Atributele cele mai spectaculoase ale legendarului Solomon, care au impresionat probabil în mod deosebit imaginația populară (putința de a lega demonii, de a zbura prin văzduh, de a stăpâni fenomenele atmosferice etc.), sunt tocmai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colporteze nimicurile celorlalți, ca să ascundă adevărurile dureroase din propria ogradă. Oricum, poezia fără mistică e ca orizontul fără iluzia nesfârșitului, e ca apa curgătoare fără susur, fără matcă... Metafora, epitetul, alegoria, adică tot ce înfrumusețează textul, fac parte dintr-o recuzită a misticului, a transcendentului. Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile. Toți am fost pe drumul Damascului, toți am avut posibilitatea întâlnirii cu Dumnezeu, numai că nu toți am fost atenți, nu toți am știut cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
oikonomia apare peste tot în scrierile patristice. Prevestită de un typos (sau de o figura, după termenul forjat de Tertulian), Biserica există dintotdeauna. Primele mărturii 253 o socotesc cea dintâi dintre creaturi. Tema, înrădăcinată în apocaliptica iudaică, trece ulterior în recuzita creștină, găsind expresia cea mai pură în faimosul Păstor al lui Hermas: „Lumea a fost creată pentru Biserică” (8,1,2). Așadar Conciliul va fi reprezentat o victorie a Tradiției, a adevăratei Tradiții patristice, împotriva rigidei pseudo-tradiții scolastice, dar această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
învățat că viața parcurge drumul de la biserică la cârciumă fără să le confunde, însă. Dacă aș fi sănătos, bănuiesc că nu m-ar deranja prea tare condiția de strigoi. Cea de „faimos scriitor român“ vă propun s-o lăsăm la recuzita dialogului nostru. Sunt mult prea lucid, ca s-o car cu mine. Volumul Convorbiri cu Octavian Paler este în curs de apariție la Editura Corint. Scrisoare pentru melomani: „Muzica nu trebuie înțeleasă, ea trebuie ascultată“ (Hermann Scherchenă Festivalul Primăverii la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Pâine și sare al talentatului poet Ion Gheorghe a fost un eșec. În naiva sa versificare de peste o sută de pagini - Crăișorul, Amurg sentimental, București, 2007 -, Mihai Istudor povestește tacticos, în mereu același ritm, folosind metafore simpliste, preluate dintr-o recuzită poetică demodată, cum a plecat Horia la Viena să se plângă împăratului Franz Josef de persecuțiile la care sunt supuși românii în Transilvania, cum s-a întors acasă și a organizat răscoala împreună cu Cloșca și Crișan, cum a fost trădat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
însă ne purtam ca niște copii nereușiți ai restaurației. Cortină și schimbare de decor într-un teatru în care personajele, în funcție de amintire, apar costumate când așa, când așa, se servindu-se fără jenă, ca și când ar fi inventate, din camera de recuzită. Căci, din cauză că în preajma și pe teritoriul de protecție al acestui bărbat cumsecade cu barba încrețită expresiv, posibilul și imposibilul deveneau imaginabile și reprezentabile în tablouri, mai târziu, când cerneala nu mai voia să mi se termine odată, un personaj închipuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
scaun cu tot, prins cu zgarda de gât. "FRAȚII MORITZ Pictori și fotografi ambulanți" cum sta scris pe rulota cu cai cu care peregrinau dintr-un târg în altul și în care se producea alchimia revelării fotografiei mai aveau în recuzita lor un panou de mucava cu două tălpici de lemn. Pe el erau pictate în mărime naturală trupul unui boier în caftan vișiniu cu guler de blană, cu cheutori și nasturi din fir de mătase, cu brâu scump țesut cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
în piuneze o factură de la "Antrepriza de Pompe Funebre", cu antet și un blazon figurând o ancoră și o inimă cu aripioare, încadrate de doi îngerași. Chitanța era o "Notă provizorie pentru furnizarea următoarelor obiecte la înmormântarea defunctului". Urma înșiruirea recuzitei și a tuturor serviciilor pe care le putea asigura antrepriza, iar în dreptul fiecărui articol cel care plătise înmormântarea gornistului trecuse cu creionul "DA" sau "NU". 1. înmormântarea cu dricul tras de patru cai mascați DA 2. Coșciug din lemn de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ani [la începutul anilor '80 n.ed.]. Cele două narațiuni, purtând titluri scurte, generice, ghiftuite de sensuri, prelungesc cu mijloacele ficțiunii artistice universul erudiției savantului. Mai cu seamă în Arhivarul, unde hobby-ul protagonistului este colecționar de obiecte stranii aglutinează o recuzită magic alchimică de mituri, eresuri, ritualuri păgâne, istorii vânătorești cu animale populând bestiarii medievale, bijuterii diavolești, mașinării fabuloase, unelte arhaice, orori greu de mistuit și imaginat revărsate ca dintr-o cutie a Pandorei în existența ternă a bătrânului, care caută
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]