7,010 matches
-
aceste mici stăpâniri, mai puțin Bozieștii de Jos, ajung stăpâniri ale lui Manolache Costache, iar după moartea sa trec la moștenitori, respectiv Măriuța Costache. Imediat după ce se reglementează treburile cu moștenirea marelui logofăt Manolache, prin actul de învoire și de redistribuire a părților între clironomi, reglementare consfințită și prin hrisovul domnitorului Grigore al III-lea Ghica, din 2 ianuarie 1777, în sensul că întărește „atât scrisoarea de învoială, cât și izvoadele de împărțire”, Măriuța s-a căsătorit cu fiul mai mic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
internaționale. Dacă organizațiile politice nu sînt considerate a fi asemănătoare statelor, atunci trebuie cercetată organizarea internă și modul în care influențează ea politica internațională. Dacă politica nu se referă doar la securitate (militară), atunci revin în atenție acțiunile inter-naționale în vederea redistribuirii avuției sau a drepturilor, întreprinse fie de state, fie de alți actori. Pe scurt, cartea Theory of International Politics a lui Waltz, care operează o restrîngere a temei generale la domenii bine delimitate ale studiilor tradiționale asupra securității, sfîrșește cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
industria de automobile), el trebuie să își lase deschise piețele respective. Cînd investițiile se diminuează, el ar trebui să încurajeze un flux neîntrerupt de capital, dacă nu chiar unul contraciclic. În al treilea rînd, o ordine liberală se bazează pe redistribuirea capitalului prin ajutor extern. În fine, ordinea, dar mai ales statul hegemonic, trebuie să aibă un mecanism de sancționare a celor care abuzează de sistem. O altă orientare vede ordinea/securitatea internațională însăși ca pe un bun public (Gilpin 1981
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de supraviețuire la nivel internațional." (Gilpin 1987: 63) Rezultatul este un sistem în care statele concurează pentru diviziunea la nivel internațional a activităților econo-mice, folosind și creînd avantaje comparative și atrăgînd producția pe teritoriul lor. Legitimitatea internă a sistemului de redistribuire, specific statului bunăstării, face ca statele să fie mai naționaliste decît înainte. După părerea lui Gilpin, doar un stat hegemonic poate impune o ordine liberală în acest mediu concurențial. Numai statul hegemonic poate oferi bunurile publice necesare pentru a face
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
central-locale din timpul perioadei statului bunăstării sociale au fost caracterizate ca fiind un model "șef-agent". Acest lucru a fost schimbat în anii 1980 când guvernele centrale fie și-au redus serviciile de bunăstare, fie și-au terminat câteva programe de redistribuire a resurselor.49 Ca răspuns la aceste provocări multe autorități locale și regionale au transformat necesitatea într-o virtute și au început să-și mobilizeze resursele și să formeze alianțe cu alte autorități locale atât înăuntru cât și înafara statelor
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
argumente contradictorii în literatura academică cu privire la descentralizarea controlului asupra fondurilor locale. Primul a fost formulat în anii 1950 într-o situație a economiei bunăstării (naționale) și susține că "numai guvernele centrale ar putea obține eficiență economică locală prin politici de redistribuire și egalizare fiscală."55 Contra-argumentul, cunoscut ca federalism fiscal sau descentralizare fiscală, accentuează faptul că autonomia fiscală este necesară ca o modalitate de creștere a responsabilității și sensibilității guvernelor subnaționale. Federalismul fiscal a reprezentat aplicarea acestei noțiuni la autoritățile locale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
situația politică națională. Cu alte cuvinte, acesta ar putea fi privit ca o consecință și ca o prelungire a cetățeniei naționale, după cum a argumentat T. H. Marshall la începutul anului 1950.19 Indiferent de mecanismele actuale folosite în colectarea și redistribuirea resurselor, și de statutul lor, federal, unitar sau descentralizat, statele bunăstării sociale erau similare în ceea ce privește tipul de procese instituționale pe care le încurajau și, în particular, în efectele acestora asupra organizării teritoriale. De fapt, acestea încurajau un grad mare de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fie cu o orientare predominant iacobină sau centralizatoare sau, în mod contrar, cu o orientare descentralizatoare girondină. Astfel, stânga a încercat să favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci. După cum am văzut în ultimul capitol, reprezentanții stângii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, erau asociate cu reacția și regresul. Ei se considerau moștenitorii facțiunii iacobine a Revoluției
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a distruge complet aspectele familiare ale statului respectiv. În această privință, Franța nu constituie o excepție. Note 1 ,,Stânga a încercat să favorizeze centralizarea și standardizarea ca modalitate în care își putea cel mai bine implementa obiectivele de egalitate și redistribuire a averii de la bogați la săraci; stângiștii priveau cu suspiciune mișcări precum regionalismul și federalismul care, în concepția lor, însemnau reacție și regres". 2 Capitolul V. * mid-century consensus în original (n.r.) * comunități autonome (n.r.) a ,,să apere regatul și patria
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ca Statele Unite și țările din Europa Occidentală deoarece noile locuri de muncă creează posibilitatea ca oamenii să-și îmbunătățească nivelul de viață, iar bogăția mai mare a industrialismului asigură mai multe resurse disponibile pentru oameni. În plus, intervin politicile de redistribuire a veniturilor: sume de bani pentru neangajați și taxe fiscale progresive. Abordările teoretice majore arată suficient de clar că stratificarea este un fenomen complex care poate fi înțeleasă numai prin analiza acesteia din mai multe perspective. Din conținutul lor putem
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
războiul civil din fosta Iugoslavie a dus la apariția unor state noi în Europa. Schimbările care rezultă din război sunt dramatice. Războaiele redefinesc granițele; ele aduc multe descoperiri tehnologice și invenții; determină apariția unor noi forme de guvernare; contribuie la redistribuirea bogăției și forțează milioane de oameni să își schimbe locurile unde trăiesc. Printre consecințele celui de-al doilea război mondial, de exemplu, a fost moartea a zeci de milioane de oameni, divizarea politică a Germaniei, dominația sovietică asupra centrului și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu care se confruntă grupurile sociale ale femeilor. Discuția asupra posibilității realizării acțiunii colective este relevantă deoarece reprezintă un model teoretic de analiză a diferențelor de rezultate apărute în disputa socială între grupuri, în ceea ce privește adoptarea unor politici publice și echitatea redistribuirii resurselor publice. Competiția între grupurile de interese din cadrul societății, în special cele existente în contextul tranziției, se centrează asupra disputei dintre grupurile producătoare și cele consumatoare de venit 2. Datorită capacității mai mari de organizare, unele grupuri influențează procesul de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sunt influențate de grupuri de interese speciale 1, care se manifestă sub forma coalițiilor de redistribuție. Aceste grupuri afectează performanța economică și libertatea actorilor de a acționa liber pe piață 2. Influența grupurilor de interese speciale asupra guvernului face ca redistribuirea produsului social să se facă în așa fel încât membrii lor să obțină o parte cât mai mare din acesta. Existența unor astfel de grupuri de presiune în economie are repercusiuni importante atât asupra gradului de dezvoltare economică, precum și asupra
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și continuă să fie urmarea atât a măsurilor reparatorii, cât și a politicilor tranziției la nivelul ramurilor funcționale. Majoritatea femeilor din România sunt angajate în sectorul bugetar, în acele tipuri de activități care nu primesc o atenție deosebită în momentul redistribuirii bugetului 1. În timp ce ramurile industriale, puternic sindicalizate, consumă o parte importantă a resurselor de la bugetul public, sectoarele slab sindicalizate se confruntă deseori cu crize financiare grave. Marile monopoluri și industria grea, consumatoare de venituri, au fost scutite deseori de achitarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
la un singur exemplu autohton: discriminarea pozitivă a bărbaților pe parcursul tranziției, prin salariile compensatorii pe care le-au primit pentru a-și părăsi locurile de muncă, avantaj de care nu au beneficiat și femeile, ele fiind doar disponibilizate. Politicile de redistribuire au redus din fondurile destinate domeniilor în care lucrează preponderent femeile și au favorizat bărbații 2. Așadar, se pot identifica o serie de probleme care le afectează preponderent pe femei. Însă acestea nu sunt percepute ca dificultăți pe care le
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
geografice cu forță de muncă ieftină. Laboratoarele de cercetare - dezvoltare sunt construite în apropierea marilor universități din țările cu un potențial științific și tehnologic ridicat. În felul acesta, marile firme au intrat într-un nou stadiu al multinaționalizării - cel al redistribuirii globale a factorilor de producție. Globalizarea a depășit paradigma tradițională a utilizării și combinării factorilor de producție clasici doar la scară națională. Marile corporații ale lumii caută să obțină avantaje în producție, marketing sau cercetare prin combinarea tuturor factorilor de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
făcut multe țări membre ezitante în a accepta transferuri semnificative de resurse financiare la nivelul UE. Extinderile din anii 2004 și 2007 au intensificat această tendință. În UE28 diversitatea economică a statelor membre a sporit semnificativ. Cu toate acestea, expansiunea redistribuirii de fonduri la nivelul Uniunii este puternic contestată de statele membre mai bogate. Deși acordul privind perspectiva financiară 2007 2013 nu a alterat structura stabilită a bugetului UE, două evenimente au anunțat apariția unui nou stil de politică bugetară. În
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
instituțională cu obiectivele majore de politică și în al doilea rând pentru că inițiativa pieței unice a fost încorporată într-un ansamblu mai larg de acorduri. Toate acestea au fost concepute în contextul adaptării la creșterea numărului de membri și la redistribuirea bugetară corespunzătoare, dar au fost în același timp incluse o serie de politici aferente (ca de exemplu politica de mediu și cea în domeniul tehnologiei) pentru a răspunde preocupărilor anumitor guverne privind dinamica de liberalizare a programului pieței unice. 2
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
boală, concediile de maternitate și reglementarea orelor de lucru) sunt mai generoase în țările europene decât în SUA. Trăsătura caracteristică a modelului social european este prosperitatea pe fondul pieței libere, combinată cu egalitarismul în oportunitățile sociale și beneficiile obținute prin redistribuire. O politică socială comună a fost îngreunată și de diversitatea submodelelor sociale europene (vezi Caseta 12.2). Caseta 12.2. Submodelele sociale europene În cadrul „Europei sociale” au fost identificate patru submodele ce acoperă patru arii geografice diferite: modelul nordic social-democrat
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
arii geografice diferite: modelul nordic social-democrat, modelul liberal anglo-saxon, modelul continental (corporatist) și modelul mediteranean. Țările nordice (Danemarca, Finlanda și Suedia plus Olanda) înregistrează cele mai ridicate niveluri ale cheltuielilor de protecție socială și furnizare universală a bunăstării. Accentul asupra redistribuirii sociale este ilustrat de ponderea taxelor în PIB, care depășește 45%. Există o intervenție fiscală extensivă pe piața muncii, bazată pe o varietate de instrumente „active” de politică. Sindicate puternice asigură structuri salariale foarte condensate. Modelului nordic îi este caracteristică
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale; cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii, aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale/județene. Astfel, prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedură anume și, apoi, utilizate potrivit altei proceduri. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a funcționa instituțiile și autoritățile publice, de a fi îndeplinite activitățile de interes public date acestora: de ordin social, economic
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
nici „femeile” sau falsa suroritate 29 O tipologie a intereselor 33 Nevoi, nu interese 39 Critica feministă a conceptului de interese 40 Redefinirea conceptului de interese 42 Interese politice de gen/sex în România 45 Cercetare și viață cotidiană 57 Redistribuirea impozitelor 59 Agenda cetățenilor: probleme 62 O problemă mai ales de pe agenda femeilor: violența domestică 65 Concluzii 70 Bibliografie 77 Preferințe și mecanisme pe piața muncii - o abordare de gen sau cum „aleg” femeile performanțe profesionale mai scăzute și bani
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
atât care sunt interesele femeilor și ale bărbaților, dacă există diferențe de gen, cât și dacă diversitatea femeilor face sau nu imposibilă conturarea, coalizarea unor interese comune ale femeilor. Direcțiile de analiză vor fi concentrate asupra a două teme majore: redistribuirea impozitelor și probleme de pe agenda cetățenilor. Viața cotidiană este cea pe care o trăim ca femei și ca bărbați, cu lucruri „mărunte”, cu împliniri, dezamăgiri și așteptări. Împlinirile, dezamăgirile nu sunt doar consecințele acțiunilor pe care noi le-am întreprins
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]