17,529 matches
-
studii superioare În orice domeniu de activitate De specialitate: marketing Cursuri speciale: marketing bancar, psihologia muncii și organizațională, financiar-bancar, legislație bancară, psihologia reclamei, operarea pe calculator (editoare de text, baze de date), limbi străine. VI. Experiența (natura/durata) Postul de referent marketing poate fi ocupat de orice persoană care manifestă interes și are aptitudini pentru această profesie. După 1-2 ani de experiență În domeniul bancar și al marketingului, se pot obține performanțe superioare. VII. Acomodarea cu cerințele postului de muncă 1
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
atât individuală, cât și În grup. 3. Deplasări: obișnuit, deplasările privesc aria de acoperire a sucursalei. Unele acțiuni organizate de Centrală presupun deplasări la distanțe mai mari. XI. Salarizare Salarizarea este În conformitate cu normele interne ale băncii. XII. Posibilitățile de promovare Referentul de marketing din cadrul sucursalei beneficiază de transferări la cerere În alte sucursale (dacă există posibilități) sau de promovări În funcție de dezvoltarea sectorului respectiv ori de trecerea În alte funcții, conform pregătirii și disponibilităților existente. Sursa: Horia D. Pitariu, Proiectarea fișelor de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
trierea Analiza C.V.-urilor și a scrisorilor de motivație Candidați admiși Parcurgerea probelor de selecție a candidaților (interviuri, teste etc.) Candidați admiși Interviul final Examenul medical Decizii de angajare Angajați (instalare pe post) Candidați respinși Alcătuirea dosarelor de candidatură Verificarea referenților Candidați respinși Perioada de probă Candidați respinși Organizarea bazelor de date pentru candidați Coeficientul de localizare a grevei Coeficientul de importanță a grevei Numărul de zile de grevă Număr de greve Rezerve legate de factori biologici, psihologici și sociali Timpul
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
baza sistemului. Acrobațiile editoriale decid consacrările și declasările Într-un sistem care eludează prin litera sa cererea pieței. Drumul pe care trebuie să Îl parcurgă orice manuscris Își are odiseea lui dramatică dincolo de spațiul public, pe mesele redactorilor și ale referenților de specialitate ce Îl trimit la Direcția Presei și la Centrala Editorială, unde i se fac alte referate, În funcție de care ciclul perindărilor ia sfârșit sau continuă 44. Cazurile mai grave se soldează cu implicarea potentaților din Comitetul Central, ce, pe lângă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comunicare (scris sau oral, direct sau mediat prin telefon, radio, computer etc.), cod (simbolurile și regulile de combinare a simbolurilor, în mod particular limba în care are loc comunicarea - vezi supra, 1.1), context (situația largă în care intervine comunicarea), referent (starea de fapte din lumea reală la care se referă comunicarea). Fiecare dintre aceste elemente influențează felul în care comunicăm. Datele psiho-fizice ale emițătorului se reflectă în temele abordate, concepțiile pe care le expune, atitudinea față de interlocutor, interesul pentru comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre ei) la vecinătățile strict lingvistice ale mesajului, de la determinările pasagere, tranzitorii ale mesajului la elemente constante, cum ar fi cultura, ca ansamblu al tuturor modurilor de viață, al reprezentărilor și formelor de simbolizare specifice unei comunități (vezi capitolul I); referentul este identificat global cu tema de discuție (se vorbește diferit despre gravitație, despre cogniție, despre rețete de bucătărie, despre farduri, despre cărțile de poezie, despre votul uninominal etc.). Celor șase elemente componente ale procesului de comunicare li se adaugă „zgomotul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sociale specifice unei societăți date: este de 110 km/h în Finlanda, 120 km/h în Suedia, 130 km/h în Italia și România, nelimitată în Germania; în diverse momente istorice, sintagma vecinii de la Nord ai țării noastre a avut referenți diferiți - Polonia, Uniunea Sovietică, Ucraina; cuvântul rugăciune își asociază practici și semnificații diferite în religia creștină, în cea iudaică, în cea musulmană. Zonele de semnificație admit partiții diferite de la o limbă-cultură la alta. De pildă, faptul că în limba eschimoșilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
răspunsuri) și indivizi care adoptă perspectiva întrebării (cer informații, opinii, sugestii). Se spune că un individ A are putere asupra lui B atunci când A poate să influențeze și să determine comportamentele lui B. Există mai multe forme de putere: puterea referentului se exercită datorită dorinței membrilor grupului de a se identifica cu deținătorul puterii; puterea legitimă se manifestă atunci când indivizii consideră că poziția îi conferă unei persoane putere și dreptul de a o exercita; puterea recompensei se manifestă atunci când deținătorul puterii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de încercarea de evadare din problemele realității cotidiene, de iresponsabilitate și de utopie, de imposibilitate de luare a deciziilor și de instabilitate în valori și în etică. Adesea, aceste teorii uită că avatarurile online ale cyberspațiului sunt „proiecții electronice ale referentului lor material” (vezi Horner, 2001Ă, astfel că primatul naturii corporeale se menține în contextele virtualității. Credința în libertatea nemărginită a eului online este iluzorie și, la limită, capătă un aspect amoral prin frizarea iresponsabilității și a neîngrijirii față de celălalt. Omiterea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau „online” euri înseamnă a construi suflete sau minți ca și când ele ar avea o existență separată de corp (...Ă. Identitățile virtuale nu pot fi separate de persoanele corporeale. Cum pot fi identificate «persoanele virtuale» în cyberspațiu în afara proiecțiilor electronice ale referentului lor material? (...Ă Există o aparentă suspendare a eului real, fizic. Comportamentul „online” nu poate fi decât dependent de prezența materială „offline”. Nu există de fapt o astfel de suspendare a eului real și fizic. Comportamentul în cyberspațiu este contingent
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se transgresează limitele normalității, în care grotescul este norma și monstruozitatea este firescul, „arta carnală” desființează barierele dintre frumos și urât, real și fantastic, identitate șialteritate. În același timp, identitatea avatarică își relevă aspectul fantomatic, de pendulare între imagine și referent sau între imaterial și tangențial. Pe când Donna Haraway este cunoscută prin teoriile-manifest ale cyborgului, Orlan este renumită prin imaginile corporale avatarice. De asemenea, Catherine Ikam realizează, la Muzeul Viitorului din Linz, chipuri tridimensionale în suportul computerului, care interacționează cu vizitatorii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectivă se prezintă în relație deopotrivă cu cadrul înconjurător natural și cu cel computațional, care tind să coincidă și să se infinitizeze în procesualizarea realității virtuale. Mutațiile subiective „procesate” de computere în mod autosuficient creează singularități care-și poartă propriul referent procesual ca pe o marcă a emancipării. În terminologia lui Deleuze și Guattari, pretențiile inteligenței artificiale presupun „dorința” mașinilor de a se insera în uman, „inconștientul” lor fiind cuplat binar, însă „tânjind” după deteritorializare mașinistă. În congruență cu această a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu gândesc etc. - nu poate fi nici subiect al contestării, nici subiect al erorii. Posibilitatea de a ne Înșela Începe odată cu judecata, iar aceasta intervine atunci când Încercăm să exprimăm corespondența dintre ideile noastre și obiecte, când trecem de la referință la referent. Dacă o gândire pură ar fi posibilă, eroarea nu și-ar avea locul În cuprinsul ei, decât cel mult invaliditatea. Din cele ce am arătat până aici, se poate vedea prea bine, sperăm, că sum nu ajunge totuși să fie
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu erau Încă și cunoștințe certe. Acest statut urmează a le fi conferit de către cogito. Res cogitans / Res extensa După ce a ajuns În posesia celei mai sigure și adevărate cunoștințe, după ce și-a demonstrat propria existență, spiritul trece la căutarea referentului acestei idei, care trebuie să fie distinct de altele și caracterizat din plin de ceea ce s-a dovedit a-i fi nota esențială - gândirea - și care să se delimiteze totodată de acel domeniu În care acțiunea Îndoielii era neîngrădită și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA REFERENȚI ȘTIINȚIFICI: Dr. filolog LUCIA CIREȘ, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC ACADEMIA ROMÂNĂ filiala IAȘI Prof. univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și a SOCIETĂȚII DE CULTURĂ "DIMITRIE GUSTI", FUNDU
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al percepției la inter-comunicare gnoseologică. "Reprezentare mediană și mediatoare, care colaborează atât la cunoașterea realului, cât și la dizolvarea sa în real" 39, imaginea este, în același timp, "o reprezentare concretă sensibilă (ca reproducere sau copie) a unui obiect (model, referent), fie el material (scaun) sau ideal (un număr abstract), prezent sau absent..." 40. Descriind o adevărată "familie a imaginilor", Jean-Jacques Wunenburger extinde triada primitivă (imaginea perceptivă, imaginea mnezică și imaginea anticipatoare), propunând o sinteză a tipurilor de imagine: imaginea inconștientă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dinamica imaginilor. c. Codul gnoseologic prezintă drumul imaginii de la gestualitatea originară la cuvântul primenit semantic. Predicația discursivă vizează un dublu aspect, al mărcilor semantice care generează matricea textuală/metatextuală, dar și referențială, păstrând legăturile gnoseologice cu memoria imaginilor. Pactul semantic referent 0/referent imaginar reface drumul cunoașterii, de la arhetip la meta-imagine, interrelațional, configurând funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
c. Codul gnoseologic prezintă drumul imaginii de la gestualitatea originară la cuvântul primenit semantic. Predicația discursivă vizează un dublu aspect, al mărcilor semantice care generează matricea textuală/metatextuală, dar și referențială, păstrând legăturile gnoseologice cu memoria imaginilor. Pactul semantic referent 0/referent imaginar reface drumul cunoașterii, de la arhetip la meta-imagine, interrelațional, configurând funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un dublu aspect, al mărcilor semantice care generează matricea textuală/metatextuală, dar și referențială, păstrând legăturile gnoseologice cu memoria imaginilor. Pactul semantic referent 0/referent imaginar reface drumul cunoașterii, de la arhetip la meta-imagine, interrelațional, configurând funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt tip de referent, complementar referentului 0, un referent imaginar, numit "referent intern, de gradul II".42
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drumul cunoașterii, de la arhetip la meta-imagine, interrelațional, configurând funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt tip de referent, complementar referentului 0, un referent imaginar, numit "referent intern, de gradul II".42 Inițial extratextual, referentul 0 imagofor, purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la arhetip la meta-imagine, interrelațional, configurând funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt tip de referent, complementar referentului 0, un referent imaginar, numit "referent intern, de gradul II".42 Inițial extratextual, referentul 0 imagofor, purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite la o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
meta-imagine, interrelațional, configurând funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt tip de referent, complementar referentului 0, un referent imaginar, numit "referent intern, de gradul II".42 Inițial extratextual, referentul 0 imagofor, purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite la o realitate i-mediată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
funcționalitatea sistemului de semne poetice. Referentul 0 păstrează legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt tip de referent, complementar referentului 0, un referent imaginar, numit "referent intern, de gradul II".42 Inițial extratextual, referentul 0 imagofor, purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite la o realitate i-mediată, perceptibilă și rațională
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
legăturile arhetipale ale semnului poetic, dezvăluind statutul originar, constant, al trans-textualității. Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt tip de referent, complementar referentului 0, un referent imaginar, numit "referent intern, de gradul II".42 Inițial extratextual, referentul 0 imagofor, purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite la o realitate i-mediată, perceptibilă și rațională, semnul poetic atât la imaginarul arhaic, originar, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Punerea în mișcare 41 a semnificațiilor primare generează apariția unui alt tip de referent, complementar referentului 0, un referent imaginar, numit "referent intern, de gradul II".42 Inițial extratextual, referentul 0 imagofor, purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite la o realitate i-mediată, perceptibilă și rațională, semnul poetic atât la imaginarul arhaic, originar, cât și la imaginarul unei realități prezentificate semantic.43Astfel, discursul poetic este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]