5,631 matches
-
După ce i s-a explicat diagnosticul, terapeutul îi propune un contract terapeutic precizând obiectivele care urmează a fi atinse, durata tratamentului, cât și tehnicile cognitive și comportamentale utilizate. Acesta îi explică fiecare element și, după un interval de timp necesar reflectării, pacienta își dă acordul. Sunt prevăzute un număr de douăsprezece până la cincisprezece ședințe, dintre care una împreună cu soțul său pentru a i se explica situația. Este prevăzută și o perioadă de supraveghere pentru evaluarea evoluției pe termen mediu. Obiectivele terapeutice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
activă, pacientul să fie susținut și încurajat, să se facă în mod regulat bilanțul situației clinice. Acest lucru permite terapeutului să fie coerent cu pacientul în legătură cu situația dată, să facă o pauză în timpul convorbirii și să ofere pacientului timpul necesar reflectării. In sfârșit, este important să se evidențieze motivația pentru schimbare. Mai multe studii au demonstrat eficiența convorbirilor motivaționale în problemele legate de dependența de alcool, în situația în care acest lucru nu este necesar în cazul celor legate de consumul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este esența categoriei de câine. Și totuși, orice copil, fără suportul microbiologiei genetice, poate să identifice câinii și să-i deosebească fără greș de pisici, cai, elefanți și iepuri. Explicația, după Platon, este aceea că lumea aparențelor este doar o reflectare imperfectă a formelor ideale. Înțelegerea se produce nu ca rezultat al unei observări empirice insistente, ci prin raționare și filozofare, care sunt criterii interne ale minții umane în forma sa cea mai dezvoltată. Cunoașterea totală este, în consecință, accesibilă doar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
condițiile care produc distorsiunea, ineficiența și neconcordanța estimărilor. Literatura de specialitate din domeniul științelor sociale se află într-un proces de evoluție continuă, elaborând strategii de testare tot mai sofisticate în scopul facilitării evaluării unor modele tot mai complexe de reflectare a societății umane. Sunt rare disputele care privesc domeniul testării semnificației. Acestea apar cu privire la modele de bază, la concepte, la operaționalizarea variabilelor, la selectarea de observații, la tehnicile de măsurare și la gradul de siguranță al datelor. Disputele au în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Chemare și semnat de Al. Ciura, se arată că războiul, cu atâtea victime printre intelectuali, a smuls din mâinile românilor transilvăneni drapelul pe care scria „literatura și cultura poporului român”. Al. Ciura pledează pentru strângerea rândurilor scriitorilor și accentuează intenția reflectării suferințelor românilor transilvăneni, atât ale celor trimiși pe front, cât și ale celor rămași acasă. Capitolul care ilustrează cel mai bine ideile din program este proza, cu deosebire schița, povestirea și nuvela. Contribuția cea mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
curent militant, mesianic, orientat spre social și național, fără a exclude tematica vieții personale, intime, contemplația, cultivarea pitorescului. Dominantele sunt iubirea de popor, adoptarea ca limbă literară a limbii vorbite, valorificarea creației populare, cultivarea tematicii istorice, în scop educativ, patriotic, reflectarea naturii patriei și în genere a realităților autohtone. Evocat anterior doar cu intermitențe și mai mult enunțiativ (bunăoară, de Gh.Asachi, Heliade, Cârlova), trecutul național devine în perioada pașoptistă, cât și după aceea, unul dintre principalele puncte de plecare ale
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
trecut și viitor, subiectiv și obiectiv, personalizare și structură, individualitate și colectivitate etc. Construcția identității este departe de a fi o simplă invenție personală, autonomă, liberă de orice determinare exterioară. Dar tot ea este departe de a fi o simplă reflectare a structurilor, a acelei exteriorități care ne înconjoară, în care trăim și față de care trebuie să dăm seama prin ceea ce întreprindem. Ca atare, construcția identității este o deschidere a căutării, dar și o închidere ce urmează descoperirii și care, odată cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
specifică societății holiste viza mai ales diferențierea structurilor. Astfel, puteam vorbi despre culturi și subculturi, mecanisme și funcționări ale claselor, comunităților, organizațiilor etc. Cu referire la indivizi, personalizarea desigur că se realiza, dar ea era privită mai ales ca o reflectare a structurilor, adică a oportunităților pe care structurile le ofereau. Personalizarea era mai întâi generică, în raport cu structura de apartenență, și abia apoi individuală, în raport cu individul X. Atunci când individul X era considerat, acțiunea primară de caracterizare consta în categorizare, adică în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la scară socială mai extinsă dă seamă de un conflict de lungă durată și de o amploare crescândă care însoțește nașterea acelei noi ordini sociale și a acelei structuri sociale ce corespund modernității actuale. A admite aceste tendințe coincide cu reflectarea asupra a două consecințe. Mai întâi, cred că am ajuns în stadiul în care sociologia familiei din epoca modernității actuale nu se mai poate referi doar la managementul casnic al relațiilor de gen, la armonii și la forme de disarmonie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
într-o lume care se îndreaptă spre modernizare. Am sugerat faptul că în vestul continentului polaritatea rural-urban este deja departe de mai vechiul „industrial versus agricol” care o definea cândva. În România însă această polaritate își găsește în bună măsură reflectarea, fără a rezolva problema orașelor mici, multe dintre ele în principal agricole. Se poate ține cont și de faptul că periferiile marilor orașe mai au și ele un pregnant caracter agricol, cu găina în prim-plan, ca element emblematic. Prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de vedere. Principiul are ca obiective determinante: - conștientizarea de către elevi a principalelor obiective ale instruirii (implicit, înțelegerea principalelor sarcini de învățare); - înțelegerea clară și profundă a noului material predat; - raportarea noilor informații la sistemul informațiilor anterior construite, pentru dezvoltarea unei reflectări active a cunoștințelor la nivelul structurilor cognitive ale elevilor/studenților; - interpretarea critică, prelucrarea personală a materialului de către elevi/studenți, în scopul distanțării de structura și forma materialului inițial; - dezvoltarea limbajului și a gândirii elevilor/studenților prin utilizarea unor sarcini cognitive
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Omului - Drepturi civile și politice. Drepturi sociale și economice Complexitate: nivel 2 Timp: 50 de minute Interacțiuni: propunător-elevi; elevi-propunător; elevi-elevi (muncă în grup) Obiective: - dobândirea unei înțelegeri a diferenței dintre drepturile civile și politice și dintre drepturile sociale și economice; - reflectarea asupra unor aspecte complexe legate de importanța protejării drepturilor omului; - formarea deprinderilor de a discuta și de a argumenta. Prezentarea Este o activitate bazată pe discuții despre: - elementele de bază necesare demnității umane; - importanța drepturilor civile și politice și a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
putere de circulație, pentru a Înjgheba, apoi, un minim vocabular uzual al vremii care, departe de a fi complet (nici măcar la nivelul tipicității) are altă rațiune și intenție: atât de a defini câteva dintre problemele realității cât și gradul de reflectare și transfigurare a acestora În opera de ficțiune; această a doua intenție nu va beneficia acum de o rezolvare expresă, ci va fi o sugestie spre rezultanta finală, ulterioară, pe care cititorul o va obține singur, pe măsura familiarizării cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai „veșnic tânăr și ferice”. Este neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai mult decât vorbele „mari” și gratuite. (Ă). S-a văzut că schematismul rezultă Înainte de toate din reflectarea palidă a realității (Ă). La schematism ajung mai ales poeții tineri, care nu au cultură, nu Învață de la clasici cum să sesizeze mișcarea vieții și cum s-o fixeze În imagini. (Ă). Cunoașterea reală, științifică a realității este posibilă numai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
O sinteză a lipsurilor poeziei electrificării poate fi considerată Balada Bicazului publicată de Ion Istrati În Editura Tineretului. (Ă). Cântând electrificarea În general, unii poeți au repetat expresii sau chiar figuri de stil construite greșit, prin aceea că nu slujesc reflectării veridice a realității. Astfel legenda lui baș Bicaz ne e povestită și de N. Țațomir În Cablul telefonic. Bistrița e aproape Întotdeauna asemuită cu un mânz nărăvaș, căruia i se pune pentru prima oară frâul. În amintita poezie a lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
organizației de partid Neamsărman; țăranii săraci din Îndoiala de Șerban Nedelcu se numesc Rebegitu și Codiriște (coadă de bici slabă, subțire), etc. (Ă). Concluzia care se impune este că și acesta este un procedeu care schematizează, un șablon. (Ă)”. Insuficienta reflectare a eroului pozitiv, cultivarea tipologiei șovăielnicului, alunecarea spre invidualism (a unor personaje) spre formalism ori naturalism (a autorului) ș.a. reies și din primul roman despre hidrocentrale - publicat În serial În Viața românească, iar În volum În 1952 - aflăm dintr-o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doctă, „academică”, când artificial lirică, pe cât de „meșteșugită” pe atât de răsuflată. (Ă). Preferința pentru exprimarea savantă, constând În Întrebuințarea unor fraze lungi, Încărcate, și folosirea neologismului chiar dacă se găsește termenul neaoș corespunzător, se vede În articolul Teoria leninistă a reflectării și spiritul de partid În cultură (Pavel Apostol). Iată câteva fraze culese Întâmplător: «Expluzarea ideilor morale din artă coincide cu momentul primelor manifestări conștiente ale proletariatului român și Își trădează conținutul său de clasă Îndreptat Împotriva mișcării muncitorești, prin postulatul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rămas În acest an doar două reviste lunare: Viața românească și Almanahul literar de la Cluj. Situația nu se va schimba cu mult nici În următorii doi ani; doar că revista Contemporanul se apropie, deși nu În aceeași măsură, de tradiționala reflectare, promptă și eficientă, a fenomenului literar. Și nu se va schimba, pentru că noile reviste care completează peisajul presei literare nu se implică creator În dezbateri, mărginindu-se să completeze, la modul cantitativ, tendințele fenomenului; astfel Tânărul scriitor este, o bună
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
limitează la faptul că același obiect, care acționează în aceleași împrejurări, cere același semn și că deci semne diferite corespund întotdeauna unei acțiuni diferite.” 16 Coordonarea univocă epuizează relația dintre datele senzoriale și construcțiile conceptuale. Relația nu este una de reflectare, de oglindire, și nici una de natură genetică. Ca și conceptul kantian al cunoașterii, acest concept metodologic al cunoașterii orientate spre formă a fost elaborat printr-o distanțare clară de ideea empiristă tradițională a derivării conceptelor din datele primare furnizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a Los Angeles-ului. Nu e greu de înțeles de ce scriitorul nu se poate sustrage tentației de a-l nemuri sub numele Esmeralda. El readucea acțiunea sub propriile priviri, dintr-un Los Angeles isteric și incontrolabil, mizând pe forța artistică a reflectării inspirate de proximitatea plină de sugestii a orașului. De data aceasta, nu mai e vorba de componentele sordide, abjecte ale realismului, ci de un tronson idilic până la naivitate: Locul are o climă pe cinste. Trebuie să treci printr-o iarnă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
facă asta. Se observă o diferență semnificativă în reacțiile părinților mai tineri față de comportamentele lor punitive. Se pare că tinerii din generația actuală sunt mai puțin defensivi (mai puțin tentați să adopte un model educativ dat) și mai înclinați spre reflectarea asupra propriilor lor comportamente, din care trag concluzii și pe care ajung să le corecteze. Diferențe între sat și oraș. Părinții care trăiesc în mediul rural au o mai mare tendință spre pedepsire decât cei care trăiesc la oraș. Vârsta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aș prefera să refulez cât mai mult”. Remarcăm asocierea frecventă între (de)negare și proiecție. Cel care deneagă (în primul sens al cuvântului) atribuie interlocutorului său responsabilitatea interpretării pe care o refuză. Freud (1925a/1987) consideră că acest fenomen este „reflectarea, prin proiecție, a unei idei incidente care tocmai a ieșit la suprafață”, fapt pe care Le Guen et al. (1985) îl exprimă prin următoarea frază: „De altfel, nu-i problema mea, ci a dumneavoastră”. În acest caz, denegarea va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
identifică pe tatăl său în rolul amiralului, fără însă a-l recunoaște prin aspectul său dur, puternic, dar la fel de înspăimântător în vis. Putem recunoaște aici rezultatul unei introiecții reușite a imaginii paterne, care iese la iveală cu ocazia unui vis, reflectare vie a lumii interne a pacientului, ea fiind și la originea unei realizări profesionale pozitive. Dar intensitatea acestei introiecții, care, din punct de vedere moral, apasă realmente greu pe umerii ofițerului, se exprimă prin greutatea acestei piramide resimțite fizic de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Hoboken, NJ 07030, USA, 2006, adaptare și prelucrare din cap. 2 - „Perspectivele guvernanței corporative”, pp. 11-13. footnote>, care identifică tot șapte piloni ai guvernanței corporative, pe care îi prezentăm în continuare: A. acționarii, directorii, managerii, supraveghetorii și personalul operațional; B. reflectarea dimensiunilor de conformare, performanță și responsabilitate; C. legislația, conturile finale și standardele etice; D. auditul extern; E. comitetul de audit; F. auditul intern; G. performanță, angajament și abilități, respectiv: managementul riscurilor, registrele de riscuri, sistemul de control intern, procedurile operaționale
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
și îndeplinirea de către personalul de conducere a obligației de a acționa corectiv, prompt și responsabil ori de câte ori se constată încălcări ale legalității și regularității în efectuarea unor operațiuni sau în realizarea unor activități în mod neeconomic, ineficace sau ineficient; cerințe specifice: reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern, a tuturor operațiunilor instituției și a tuturor evenimentelor semnificative, precum și înregistrarea și păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de cei în drept
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]