1,273 matches
-
problema să devină și mai gravă; - rolul psihoterapeutului este să determine ce interacțiuni mențin problema actuală și ce schimbări ar trebui operate pentru a o elimina; - o cale extrem de eficientă în rezolvarea problemei prezentate de client este ca printr-o reformulare a ei, prin reîncadrarea (reframe) în spațiul conceptual al mediului familial, să se ajungă la o altă perspectivă și înțelegere a clientului față de situația vizată de problemă, astfel încât ea nu va mai fi considerată ca atare. • Terapia strategică, al cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
improviza, după cum nu există alternativă la tentativa laborioasă de a aclimatiza în contextul autohton principiile occidentale. Sincroni zarea este proiectul junimist, cu condiția ca aceasta să treacă de nivelul epidermic pe care îl instituie formele fără fond. De aici, o reformulare a politicii și rezerva față de ela nurile prometeice. Guvernarea se cere adaptată la provocările unei naturi sociale și mentalitare concrete, neputânduse sprijini decât pe un regim al realităților. Inteligența omului politic este de a ști să îmbine gustul pentru inovație
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a corectării. • Manifestarea liberă a educaților, ca stare disciplinară. • Participarea la dezbatere, negociere, generalizare. • Trecerea de la experiența directă la analize critice, ipoteze. Formularea de perspective, soluții multiple, relații, sinteze. • Combaterea procedurilor inadecvate, a formulărilor eronate. • Optimizarea reflecției personale, a unor reformulări. • Utilizarea succesului în noua învățare, abilitare. Antrenează, animă • Angajarea în căutarea, utilizarea de date prin multiple acțiuni cognitive. • Exersarea explorării, prelucrării, analizei, explicării, aplicării datelor în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și scop al educației, dar și efect al întregului demers pedagogic de învățare activă, de unde educatorul va suplimenta condițiile facilitatoare ale contextului pe care-l proiectează și în acest sens. Unii autori chiar consideră acest aspect ca fiind în centrul reformulării educației (Kleinbaum, 2005, pp. 164-165), unde trei condiții sunt esențiale: a) redefinirea sensului agentului-educat, a activității lui pentru realizarea progresului real după etapa clasică de pasivitate, a concepției despre sine, a găsirii de noi moduri de înțelegere, a afirmării experienței
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi probleme sau experiențe, recombinare. • Prin exprimare proprie, argumentare, exemplificare, interpretare proprie, transformare, clarificare, ilustrare, extrapolare, prevedere de consecințe, explicare variată. • Prin redare verbală a construcțiilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
schemelor mentale, reactualizare a experienței rezolutive și a strategiilor posibile, prevedere și analiză a dificultăților și erorilor, analiză de sarcină și a condițiilor. • Prin formulare de ipoteze de soluționare, aplicare a schemelor mentale adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare a modelelor anterioare, reordonare, prospectare, comparare, integrare și reprezentare mentală a datelor și căilor. • Prin afirmare a unei soluții sau plan construite propriu, verbalizare a căutărilor și a sintezei lor, explicare și apreciere a argumentelor în construcție, întocmirea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
liste cu elemente neînțelese, analize individuale sau în grup ale diferitelor sarcini rezolvate. • Instrumentele utilizate se bazează pe corelare și alternanță (grile de evaluare, matrice, liste de verificare, efectuarea de sarcini variate, lucrări aplicative, chestionare, autoevaluări, schematizări, inventarea unui dialog, reformularea de probleme, explicații). 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații Această nouă (micro)paradigmă a evaluării, pusă în serviciul pedagogiei formării competențelor prin integrarea în practică a achizițiilor învățării, dă un răspuns la o dublă preocupare: o aplicare a modelului CIPP
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aleg guvernele, războaiele devin imposibile" (Doyle 1986: 1151). Temele duale ale legitimității interne și gradului în care statele liberal-democratice au intenții temperate și pacifice în politica lor externă au fost abordate mai recent de Doyle, Russett și alții. Într-o reformulare a argumentului lui Kant că "federația pacifică" (foedus pacificum) poate fi construită prin extinderea numărului de state cu constituții republicane, Doyle afirmă că democrațiile liberale sunt unice în abilitatea lor și în dorința de a stabili relații de pace între
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modificării rapide a mersului gândirii când situațiile noi apărute impun acest lucru. Altfel spus, el așeza la baza capacității reversibilității intelectuale fenomenul mai general al decentrării, care constă, în esență, într-un dublu proces: a) de considerare critică și de reformulare a concepțiilor noastre anterioare, în vederea corectării eventualelor neajunsuri sau greșeli apărute pe parcurs în conținutul lor; b) de ajustare reciprocă a punctelor de vedere între doi sau mai mulți interlocutori, concomitent cu un efort de obiectivare (adică de desubiectivizare) a
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de aspectualizare prin fragmentare sau prin calificare, operația de punere în relație prin contiguitate (situarea obiectului în timp sau în spațiu), operația de punere în relație prin analogie (asimilare comparativă sau metaforică a obiectului cu alte obiecte) și operația de reformulare prin care obiectul de discurs (în întregul său sau în părțile sale) poate fi renumit în cursul sau la capătul secvenței discursive. Partea a treia, în cel mai autentic "spirit de metodă", ne oferă aplicații practice de verificare a gradului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu rol de clarificare: (33) Am observat [...] placenii cu valve mici și inegale [...] căluți de mare zburători, [...] pești-porumbei cu coada acoperită de numeroase inele solzoase. J. Verne, p. 198 adăugarea la nomenclatura indescifrabilă a unui predicat comparativ/metaforic sau de reformulare, considerat ca făcînd parte dintr-un fond de cunoștințe comune: (34) [...] mai erau pești asemănători unui ou de culoare cafenie închisă, dungați cu alb, fără coadă; diodoni, adevărați porci spinoși de mare [...]. J. Verne, p. 198 B. Funcția mimezică [...] a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu are ca parte componentă sau ca proprietate: "fără coadă", sau cum apărea mai sus: "Buretele nu-i un vegetal, după cum afirmă încă vreo cîțiva naturaliști, ci un animal, un polip inferior mărgeanului" (J. Verne). Asimilarea se manifestă adesea prin reformulări 2 locale sau chiar globale, adică, în acest ultim caz, ale înseși temei-titlu. Astfel, în pasajul din La Chasse à l'ours de L. Bodard (Grasset, 1985, p. 50): (34) Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai rău
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de gunoi; pur și simplu o magherniță unde mama ar fi putut foarte bine să pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pară o vagaboandă de pe stradă, regina pubelelor; mai presus de orice este culmea ororii: mizeria decentă transformată în casă, sub mantia peisagistică a visului mediteranean. Reformulările succesive confirmă importanța asimilării și utilitatea de a integra negația în acest tip de reformulare (pentru primele trei): (Izotopia sordidului) Tema-titlu [ASS] PR cal. neg. un coteț (Pensiunea de familie) (nu este nici măcar) (nici măcar) o groapă de gunoi o magherniță PR. cal. mizeria decentă (este) transformată în casă Semantizarea temei-titlu și deci construirea macrostructurii semantice
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fraze din cele două portrete ale lui La Bruyère nu mai trec prin tematizare. Ele trec direct prin anaforicul "El" la cele două teme-titlu pentru a conferi o singură proprietate (aspectualizare) fiecăreia: bogat vs sărac. Această operație este la limita reformulării 2 (operația de asimilare descrisă mai sus) lui Giton în bogat și a lui Phédon în sărac (deci nominalizare implicită). Cele două portrete devin astfel cel al bogatului și cel al săracului (noi teme-titlu ce seman-tizează implicit cele două nume
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în tăcere etc., aplicate indivizilor-argumente de rangul 1 (tema-titlu = Pd. PROPR) sau de rang 2, 3, 4 etc. (Pd. PROPR). Intrarea în relație lasă loc fie ASIMILĂRILOR despre care s-a vorbit mai sus (ASM. Comparație, ASM. metaforă și ASM. reformulare), de rang 1 (Pd. ASM legate de tema-titlu ca individ-argument al macropropoziției), fie o punere în SITUAȚIE care deschide, și ea, obiectul discursului către un ansamblu mai vast. Aceasta se dezvoltă pe baza unei relații metonimice, această propoziție SIT fiind
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
personaj, și nu de părțile corpului său. SIT Tp este locul curent al dezvoltării de micropropoziții narative (fără inserția obligatorie a unei secvențe propriu-zise). Pd. ASM poate fi de tip comparativ (Comp.), fie de tip metaforic (Meta.), fie de tip reformulare (Ref.). Micropropozițiile descriptive (pd) corespund unor niveluri ierarhice de profunzime 2, 3, 4 etc. Individul-argument al propoziției a fost deci prealabil tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rezumat astfel: Acest exemplu prezintă interesul de a dezvolta, concomitent, cele patru macro-propoziții descriptive, despre care s-a vorbit mai sus. Începutul articolului se caracterizează printr-o amplă punere în situație temporală și spațială; pentru a se încheia cu o reformulare a temei-titlu generice, o realizare cataforică de atribuire (aici a unui nume propriu la o temă-titlu rămasă la nivel de proprietăți: "femeie" + "tînără"). Am revenit deja asupra analizei noastre din nr. 34 al Pratiques (1982). Trebuie să adăugăm că de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ceea ce... era" face trimitere la "șapca", apărută în poziție rematică în P1. Prin anaforă și combinarea cu "una din acele", șapca este ridicată la rangul de temă (temă-titlu) a frazei și a paragrafului. Avem de-a face aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
una din acele", șapca este ridicată la rangul de temă (temă-titlu) a frazei și a paragrafului. Avem de-a face aici cu două reformulări: "una din acele pălăriuțe (făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
făcută cu de toate)" și "unul din acele sărmane lucruri". Aceste două reformulări sînt legate între ele printr-o marcă ambiguă "într-un cuvînt" (fr. ENFIN) care semnalează concomitent o enumerare (sfîrșitul enumerării precedente) și mai ales, în acest caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă operația de asimilare finală. Un element evaluativ se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
context metonimic (Pd. SIT), iar în altul, în context analogic (Pd. ASM). În primul caz, nu este necesară nici o interpretare (funcția referențială este suficientă), pe cînd în celălalt caz trebuie refăcut lanțul (două) operațiilor de asimilare și a enunțurilor de reformulare (saturate de evaluări). Dacă ultima frază este subordonată schemelor cele mai simple de predicație descriptivă: "Șapca era nou-nouță; îi lucea cozorocul", este cu siguranță într-un contrast absolut cu P3. Înainte de a ajunge la această frază lungă, reținem faptul că
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
PROPR jur împrejur... de stuc pd (5) SIT.Meto împodobite cu stele pd(6) PROPR de hîrtie pd(7) PROPR aurită; 1. Ch. de Troyes, Yvain, le Chevalier au lion, v. 286-311, Éditions Mario Roques. 2. Despre complexitatea operației de reformulare a se vedea paginile de la 82 la 96 din J.-M. Adam și F. Revaz, 1989, care completează pe larg această prezentare succintă. 3. Această secțiune a fost prepublicată în nr. 55 din Pratiques (septembrie 1987). 4. Despre organizatorii enumerativi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării descriptive: mai întîi modificarea în interiorul fiecărei secvențe, apoi modificarea de la frază-secvență la frază-secvență: Nu am inclus în schemele 34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din acești bărbați redutabili mă incita și mă înspăimînta în același timp". Această concluzie nu este posibilă decît în măsura în care prima descriere (faptul F descris în p) nu a împiedicat-o deloc pe a doua și faptul G subliniat pentru ultima reformulare. Anafora unul din acei bărbați redutabili este posibilă și interpretabilă prin orientarea argumentativă generală. În concluzia acestei scurte analize, se observă care sînt raporturile între structura secvențială (aici descriptivă), stabilirea unei macrostructuri semantice și orientarea argumentativă a textului. Este, cel
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]