2,072 matches
-
spațiul (materia) devine stare de spirit, nonmateria, timpul se spațializează. Meleagurile copilăriei se confundă cu leagănul lumii, „dealul albăstrit de lună” al Floricăi dobândește caractere edenice. Reîntâlnirea Argeșului, a Râului Doamnei, în care „arde sclipind” trecutul, este pentru poet o regăsire de sine. Florica e Olimpul lui. În cercul de vrajă al satului străbunilor, evadând din timpul profan, se intră într-un timp, s-ar putea zice, folosind un cuvânt din Joc secund, „mântuit”. Acolo, integrat rânduielilor statornice, strămoșești, poetul se
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
ca într-o altă patrie a sa. Acest climat va fi al său, la propriu de data aceasta, prin construirea vilei de la Balcic, Dobrogea fiind, în înțelegerea lui, o prelungire a Greciei. Liric, descoperirea „țărmului pierdut” echivalează cu o nouă regăsire. Florica îi restituise sufletul copilăresc; sub cerul Helladei, el dispare ca ins, se metamorfozează în ochiul absolut, vrăjit de splendoarea artei eterne. Vibrația este, comparativ cu aceea din Pe Argeș în sus, incontestabil scăzută, însă armonia versului, transparența imaginii și
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
decisiv cu epoca Luminilor (1779-1829). Aceasta e urmată de etapele 1829-1840 (luminism și romantism), 1840-1867 (romantism „în teorie”) și 1867-1893 (Junimea). În viziunea exegetului evoluția literaturii române moderne e totuna cu istoria eliberării de ceea ce îi era străin și a regăsirii de sine, mai întâi prin conștientizarea apartenenței latine și europene și apoi, prin romantism, a identității naționale în context universal. Mai general, savantul afirmase că „privită din punct de vedere cultural, istoria poporului român este, pentru o durată de secole
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
veac, iar baciul care „culege steaua” - intrarea în atemporal, descifrând sensurile unei viețuiri ritualice. Poetul născocește doine și rugi, căci despărțit de orice putință a comunicării obișnuite, el își apropie înaltul, într-o continuă veghe, dar și cu o stranie regăsire de sine sub „cer albastru de baladă/ Și cuvântul lui Hristos...”. În viziunea lui P., prezentă și în poemul Rumânească, se invocă iarăși un „neam al nevoii” și se preconizează recuperarea unui drum al ispășirii spre țară („Crucea Ta o
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
copilărie -/ existența își lasă uitarea și mâna/ ce ni se subțiază pământie.// Oștile totuși durabil ne intră în lupte,/ rosturile ni se răresc în zadar,/ între înfrângeri bătălii se câștigă/ în amurgul nostru intermediar” (Investiție în alb). Dar în Orizontul regăsirilor (1976), „volum submediocru” (Dana Dumitriu), ideologia național-comunistă se discerne ușor (Munții Apuseni, străbunii, Horea, eroii, lupta pentru patrie etc.), surprinzând însă violența acesteia: „Lumină decisiv de clară-aștept,/ pedepsitoare și înălțătoare,/ spectralul său augur de monument / care ucide spre eternizare” (Vârstă
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
Țară de cântec, București, 1966; Decolare, București, 1967; Zodie milenară, București, 1968; Lacrimi pe spadă, București, 1969; Baba Novac, Cluj, 1971; În constelația Clujului, Cluj, 1971; Imn copilăriei, București, 1973; Rugul palidității, Cluj, 1973; Porți de legendă, București, 1975; Orizontul regăsirilor, Cluj-Napoca, 1976; Drumuri de duminică, București,1979; Râul târziu, Cluj-Napoca, 1981; Spațiu cardinal, București, 1982; Sideralul vis, Timișoara, 1984; Intrarea în memorie, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei poeți tineri, CNT, 1962, 11; Mihai Botez, „Decolare” și „Țară de
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
spadă”, TR, 1969, 20; D. Micu, „Lacrimi pe spadă”, RL, 1969, 25; Daniel Dimitriu, Ion Rahoveanu, CL, 1973, 16; Pamfil Matei, „Imn copilăriei”, T, 1974, 3; Piru, Poezia, II, 151-154; Dana Dumitriu, Confesiuni rimate, RL, 1976, 39; Olimpia Berca, „Orizontul regăsirilor”, O, 1977, 2; Ion Arieșanu, O poezie a seninătății, O, 1982, 48; Ion Arieșanu, Un gen de elegie, O, 1987, 24; Micu, Limbaje, 284-286; Dicț. scriit. rom., IV, 6-8; Radu Săplăcan, Exerciții de balistică, îngr. Ioan Pintea și Sorin Gârjan
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
evenimentele semnificative, și detaliile existenței cotidiene, reface liber pașii apropierii sale de o mare capitală a culturii, dar și de un loc în care își duc viața oameni obișnuiți. Retrăirea experienței vieneze prilejuiește, într-o subtilă orchestrare de planuri temporale, regăsirea de sine a autorului, care își dublează mereu relatarea cu reflecții asupra propriei deveniri. Omul evită cu discreție să-și dezvăluie emoțiile și trăirile intime, în timp ce cărturarul își face mereu simțită prezența în paginile acestui pseudoepistolar, pentru că din perspectiva celui
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
uneia dintre slujbele religioase cardinale, cea a Învierii, sfârșitul acesteia formând al doilea volet, Misteriosul stol, iar ultimul, Din vremea de demult, este repovestirea legendei populare a călătoriei făcute de Dumnezeu și Sfântul Petru pe pământ. Simplitatea mijloacelor artistice utilizate, regăsirea stilizării populare, vibrația afectivă fac din Bisericuța neamului un poem al vechii evlavii țărănești și din M. un autentic poet religios. SCRIERI: Aripi negre, București, 1909; Aripi fantastice, București, 1925; Simfonia vieții, București, 1943; Bisericuța neamului, București, 1943. Repere bibliografice
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
tonul luminos, optimist, trimițând la George Coșbuc, urmat pe alocuri și în versificație. Curând, în Amintiri și în Depărtări, se întrevede și tensiunea dintre satul părăsit, veșnic țintă a dorului și a nostalgiei, potențate tocmai de imposibilitatea întoarcerii și a regăsirii timpului pierdut, copilăria, și orașul ce rămâne mereu străin, sursă de angoase. Voința „modernizării” nu lipsește însă, relevându-se în afișarea identității dintre autor și eul liric, în adoptarea registrului colocvial, în recursul mai frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
chiar și în vremuri de mare tulburare a istoriei. Carte a unei aventuri lăuntrice, Drumul spre Emaus (2002) este „uitare înapoi”, dar și drum înainte. În „prezentul unui ceas trecut care durează”, amintirile se cheamă unele pe altele, pierderile și regăsirile revin obsedant. Mai întâi imaginea tatălui smuls cu brutalitate de acasă într-o sfântă zi de Buna Vestire, apoi, peste ani, în liniștea mănăstirii Văratec, vestea eliberării din închisoare, care redeșteaptă neantul zilei de după arestare, confirmând că „paroxismul bucuriei, ca
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
Doinaș, „Cultura ca interior”, „Curentul”, 2001, 14; Dicț. scriit. rom., III, 750-751; Popa, Ist. lit., II, 565-566; Barbu Cioculescu, Monica Pillat - Creație și meditație asupra creației, „Columna”, 2002, 2; Barbu Cioculescu, Luminile umbrei, „Vremea”, 2002, 7; Roxana Racaru, Drum și regăsire, RL, 2002, 44; Dan Stanca, Jurnalul unei căutări religioase: „Drumul spre Emaus”, RMB, 2002, 3 863; Liviu Grăsoiu, O altă față a memorialisticii, CL, 2002, 12; Alin Croitoru, „Cultura ca interior”, OC, 2003, 170; Ileana Marin, Memoria inimii: „Drumul spre
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
Sekora, Furnicelul Ferda, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Dobrițoiu Alexandru); Maurice Carême, Cheița fermecată - La Clef enchantée, ed. bilingvă, București, 1979 (în colaborare cu Aurel Tita). Repere bibliografice: Omagiu. Tudor Opriș - 50 de ani de activitate didactică și scriitoricească. Regăsiri, București, 1999; Micu, Ist. lit., 747; Dicț. scriit. rom., III, 536-537; Iuliu Rațiu, O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți, București, 2003, passim; Enciclopedia marilor personalități din istoria, cultura românească de-a lungul timpului, V, București, 2003, 172-174. Il
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
o sinergie. Răspunsul complet este obținut după opt pâna la douăsprezece săptămâni, chiar dacă primele beneficii se observă mai devreme (adesea după o săptămână). Tratamentul trebuie continuat timp de șase până la douăsprezece săptămâni după remisia completă, și uneori chiar mai mult. Regăsirea libertății Evitările, disimulările și renunțările pe care le provoacă fobia socială netratată generează adevărate patologii ale libertății. Scopul unei terapii cognitiv-comportamentale a fobiei sociale este acela de a reda libertatea pacientului: libertatea cuvântului, a mișcării, a spontaneității, libertatea de a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
4. Stabilirea unei cogniții pozitive: atunci când anxietatea este scăzută (de la 0 la 30) iar VOC are o valoare ridicată (6-7), terapeutul cere pacientului să asocieze cogniția pozitivă amintirii traumei. 5. Final: dacă pacientul este agitat, relaxarea și mișcările oculare permit regăsirea liniștii. 6. Supraveghere: pacientul ține un jurnal în care descrie ce efect a avut această ședință. Această metodă a suferit numeroase critici deoarece mișcările oculare nu sunt necesare pentru a fi eficientă, așa după cum a demonstrat o meta-analiză care a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe Carolyn, doresc să-mi reiau locul... Sedința 12: rezultat și comentariu privind rezolvarea comportamentului problemă Terapautul - Cum s-au desfășurat aceste două săptămâni? Hubert - In timpul ultimei ședințe, m-am temut că m-am grăbit în legătură cu convingerile mele privind regăsirea erecției fără penetrație... Astăzi, lucrurile sunt în regulă. Cred că mi-am regăsit locul, atât la propriu cât și la figurat... Am încercat de două ori, nu era rău deloc... Terapeutul - Ce ar însemna, mai bine decât „nu este rău
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Efectiv, generația este o totalizare, o Însumare secundară, realizată prea târziu a unei durate concretizate prin evenimente, fapte sociale, realizări, Între care a fost stabilită o continuitate prin discursuri sociale, reprezentări sociale, ideologii. Ca urmare, ea are rezonanțe puternice și regăsiri parțiale În viețile individuale. Generația este simbolizată de grupuri, persoane, reprezentând tot atâtea repere-mediatoare care facilitează corespondentele dintre membrii săi, ca și dintre durata individuală și durata comună, dintre timpul privat și timpul public. Apartenența la o generație nu poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
întoarcere” la mentalitatea și simțirea arhaică, este preponderentă și în romanul Sufletul nostru dintâi (1984), un fel de poem în proză cu alură memorialistică și presărat cu elemente fantastice de coloratură neoromantică, figurând un peisaj état d’âme antropomorfizat. Intenția regăsirii de sine, nutrită și de nevoia confesiunii, trădează propensiunea spre interogație și relativizare a celui care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a textului este susținută de apelul la doi naratori care își descriu dialogic - unul diaristic, iar celălalt prin
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
de fiecare deținut politic au fost mai ușor întinate decât aderența la un concept teoretic sau enunțarea discursivă a unor adevăruri abstracte. Nu fizicienii care studiau legile naturii fuseseră arestați, în primul rând, ci slujitorii „Rugului Aprins”. Această evidență impunea regăsirea unui discernământ spiritual despre care, din nou, școala tranziției, această moștenitoare a sistemului de educație comunist, nu vorbea deloc. Vacanțele pe munte, convorbirile cu călugări, întâlnirea cu Ion Gavrilă Ogoranu și, indirect, descoperirea legendei Elisabeta Rizea- toate acestea nu făceau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bun lucru” consună perfect cu exclamația din epistola către filipeni șFilipeni 1, 21ț: „Pentru mine Hristos e viață, iar moartea un câștig”) exprimă nostalgia contemplativului pentru isihie (die Ruh, s. 38, substantiv tradus de I. Pârvulescu prin pace). În spectrul regăsirii de sine (s. 58), tema nativității mistice apare într-un dublu sens: atât al nașterii sufletului „din apă și din Duh” (Ioan 3, 3), cât și al nașterii lui Dumnezeu în inima botezată prin har. Sfântul află prin dezbrăcarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
schimbării noastre la față este Biserica. Aflat în tinda acestui sanctuar, părintele Teofil a deschis ușa cuvântului „spre a vesti taina lui Hristos” (Coloseni 4, 3) - „taina cea din veci ascunsă neamurilor, iar acum descoperită sfinților Săi” (Coloseni 1, 26). Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianostc "Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianos" Citește continuu și cu nesaț din cărțile învățătorilor despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Isaac Sirul Ereditatea misticii bizantinetc "Ereditatea misticii bizantine" Alături de Iosif
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tinda acestui sanctuar, părintele Teofil a deschis ușa cuvântului „spre a vesti taina lui Hristos” (Coloseni 4, 3) - „taina cea din veci ascunsă neamurilor, iar acum descoperită sfinților Săi” (Coloseni 1, 26). Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianostc "Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianos" Citește continuu și cu nesaț din cărțile învățătorilor despre purtarea de grijă a lui Dumnezeu. Isaac Sirul Ereditatea misticii bizantinetc "Ereditatea misticii bizantine" Alături de Iosif Isihastul, Paisie Aghioritul sau părintele Porfirie sau Teoclit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teologiei metafizice în beneficiul unei interpretări personaliste a divino-umanului reprezintă pentru gândirea creștină o obligație acută. Aproprierea contextului liturgic și eclezial al teologiei reprezintă unica șansă de a evita tentațiile idolatriei intelectuale sau afective în gândirea și trăirea Revelației. Această regăsire a apofatismului personalist nu poate fi completă fără o înțelegere a exigențelor practice - și în primul rând liturgice - ale cunoașterii teologice. Darul Evangheliei făcut acestor timpuri sărace este iubirea, întrupată comunitar și celebrată liturgic în Biserică. Acceptarea revelației trinitare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
avva enciclopedic 269 Exegeza monastică 273 Filologia fără mănuși 275 Situl eclezial al interpretării 279 Limitele pozitivismului 281 Îngerul Silezian 284 Vasul răbdării și chipul blândețelor 290 Taina firescului 293 Amintiri și cumpene 294 Teofil duhovnicul 297 Mesagerul bucuriei 298 Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianos 300 Ereditatea misticii bizantine 300 Renașterea permanentă 302 Asceza deciziei 304 Absență sau retragere? 305 Denunțul mondenității 307 Darurile ascezei 309 Monahismul: de la credință la cunoaștere 311 Nunta filocalică 314 Ascultare, feciorie, sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care i-a înțepat cu ace, dar asta nu le-a fost de folos. I-am ajutat pe amândoi folosindu-mi degetele. Sunt sănătos, dar îmi masez zonele reflexele în fiecare zi ca să fiu în formă. Cu prietenie, Dl E.S.C. Regăsirea tinereții cu ajutorul unui Ponce de Leon contemporan Un articol din ziarul Dispatch din Columbus, Ohio, îl numește pe baronul Andrew von Salza, doctor din San Francisco, acum pensionat, locuind în Santa Barbara, California, un Ponce de Leon contemporan. Doctorul Von
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]