1,139 matches
-
procese infecțioase), Saturn (scăderea vitalității, răceli, probleme articulare), Uranus (accidente, operații), Neptun (alergii, boli greu de diagnosticat, probleme psihice), Pluto (boli cu evoluție subterană, probleme psihosomatice). Luna Nouă progresată Luna Nouă progresată este o metodă previzională pusă la punct de regretatul astrolog Dane Rudhyar, fondatorul „astrologiei umaniste”. Calculul are la bază același principiu ca și direcțiile secundare și tema progresată: o zi = un an de viață. Marele avantaj al Lunii Noi progresate constă În depășirea și lărgirea previziunii tradiționale, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda nr. 27 din 1899; în odăița mică dar caldă, caldă ca inimile fondatorilor, se strânsese mănunchiul cel mai ales de tineri și sub inspirațiunea entuziastă și patriotică a regretatului profesor Ștefan Neagoe s‐au pus bazele unui ziar 112 care să predice adevărul și să distingă abuzul și nedreptatea..” Ziarul respectiv era Paloda. „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda; în localitatea noastră aparițiunea sa a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicat articole - chemare în diferite probleme către foștii luptători de pe front, dar și altele referitoare la agricultură semnate de agronomul D.Curpen, subliniind că „grâul este aurul țării” În comuna Țepu se va înființa căminul cultural Tudor Pamfil, în amintirea regretatului nostru camarad și scriitor, iar în Bârlad va avea loc dezvelirea monumentului l ui Al.Vlahuță - știre comunicată din partea Academiei Bârlădene de către președintele său G. Tutoveanu și Virgil Duicule scu, secretar, și consemnată în pagină. Ziarul a publicat rubrici variate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semnat de Vlad Alexandru Lazanu și profesorul Ioan Adam, “Sistemul solar”, ajuns la episodul 4 și semnat de dr.Cristina Blaga; “Global Flyer sau în jurul lumii 389 fără escală”, de Cătălin Mosora; “Periplu printre inele - misiunea spațială Cassini-Huygens, cu iscălitura regretatului Harald Alexandrescu; “Cometele”, ajuns la secvența nr.4, de Virgil V. Scurtu; “Fizica și astronomia în contextul interdisciplinarității și nu numai..., de prof. Mircea Tănăsescu, cu un mic portret al omului de știință Benoit Madidelbrot, născut în Polonia în 1924
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Rotaru în nr.34/2004 , probează ceea ce spune Theodor Codreanu în “Prutul” nr.30/2003 că revista și redactorii ei se ocupă și de cultura locală. Pentru că am vorbit mai sus de “Prutul” care a dedicat paginile unui număr întreg regretatului poet și om de cultură, profesorul Ion Alexandru Angheluș, reamintind că despre el au scris Ion Gheorghe Pricop, Grigore Ilisei, Cristian Simionescu, Teodor Pracsiu, Theodor Codreanu, prof. Gruia Novac ș.a. nu pot încheia fără a aminti spusele lui Ștefan Oprea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o bună activitate, fiind coordonată de profesor Ștefan Negură (1921 - 1923); 1926 - 1927; 1928 - 1930), N. Martiniuc (1923 - 1924), și N. Gaiu (1925 - 1926; 1927 - 1928) - în toți cei 9 ani de existență societatea având ca președinte de onoare pe regretatul și apreciatul Ștefan Negură. Revista apare lunar, primul număr în februarie 1926, până în 1930. Tipografia, „Tiparul Tutovei”, strada Regală nr. 126 Bârlad. Se menționa: articolele, exercițiile, problemel e de propus și soluțiile lor ce se trimit pe adresa: N. Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un timp pentru a prelua acele informații. Se notează fiecare simptom nou apărut sau dispariția unuia, accentuare sau numai apariția lui sub formă ameliorată. Nu pot să nu închei fara a aminti de unele recomandări privind alimentația date de către mult regretatul inginer VALERIU POPA: ALIMENTE RECOMANDATE: orez, grîu, orz, mei, porumb, supă de fasole, produse lactate exceptînd iaurtul (brînză dulce, smîntîna , unt de țară) supă de fazan sau de iepure, dovlegel, dovleac, sparanghel, castravete, spanac, lăptuca, miere de albine, pepene verde
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
explicit, întreaga sa operă o spune implicit - nu există creație fără uimire, uimirea declanșează creația, face parte din însuși actul creator și, integrată în operă, se comunică receptorului, suscitînd în acesta, prin actul uimirii, dorința, bucuria creativității". Opera lirică a regretatului Dan Laurențiu, prin spunerea de tip oracular, în care "simplitatea", "transparența" enunțurilor sînt permanent "sabotate" de rupturile semantice prezente în text, produc, cum spune eseista, efectul de uimire. Dan Laurențiu este cu adevărat un sacerdot al uimirii lirice. În capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tineri și bătrîni, cum spune poetul bucovinean, cărora le-a deschis paginile, s-au aflat, între alții, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica. Primii doi sînt prezenți și într-un medalion al convorbiriștilor publicat într-un număr din 1938. Pe regretatul profesor Al. Husar l-am aflat semnînd curent în seria Torouțiu, fapt pe care i l-am semnalat. A confirmat și, îmi amintesc cu emoție ce mi-a spus, la observația mea, că prin domnia sa, prezent cu diverse colaborări și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
știu că festivalurile nu prea au fost posibile în urbea noastră în lipsa unor susțineri financiare adecvate. După o tristă tradiție, ideile lansate la Iași, cum a fost cazul fabulosului "Festival Internațional de Dans Contemporan" ("EuroDans" - inițiat și organizat eroic de regretatul coregraf Dan Brezuleanu), care a adus, în anii '90, pe scenele ieșene, mari trupe europene sau a lansat tineri deveniți azi celebritați (Răzvan Mazilu, bunăoară), au murit, sufocate de obtuzitatea autorităților locale care nu au înțeles mizele unor astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
am fost spectator pe stadionul din dealul Copoului, care poartă azi numele unui primar de ispravă post decembrist, prematur dispărut, Emil Alexandrescu. Era, țin perfect minte, într-o duminică, pe 19 iunie 1974, la câteva luni după ce devenisem "ieșean", când regretatul meu unchi Ionel Rășchitor (căruia îi și dedic, în filigran, acest articol!), o replică nu numai fizică - pe stadionul de la Valea Lupului - a celebrului Tamango, mă lua la meci. Era, în sine, o experiență inițiatică pentru un puști de 12
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și are și azi Festivalul Internațional de Teatru organizat de peste două decenii de infatigabilul Constantin Chiriac sau cum Clujul are TIFF-ul organizat de Tudor Giurgiu, cel mai important festival de film din această parte a Europei. La Iași, Eurodans-ul regretatului Dan Brezuleanu a fost lăsat să moară de niște autorități locale nesimțitoare, iar Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret organizat de Teatrul "Luceafărul", singura manifestare de anvergură internațională autentică din orașul nostru, a fost anunțat anul trecut, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
deplin al culturii românești" ar putea fi, în acest context, un volum- relativ proaspăt al Editurii Humanitas dedicat imaginii lui Mihai Eminescu în ochii și în amintirile contemporanilor săi. Coordonat de Cătălin Cioabă, discipol al lui Gabriel Liiceanu și al regretatului Petru Creția, editor și critic împătimit de Eminescu, volumul Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani reprezintă un excepțional instrument de informare și analiză comparată a detaliilor biografice legate de viața și trăsăturile mai puțin știute ale omului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în virtutea faptului că tatăl meu, dispărut prematur, fusese congener și coleg la Școala Normală de la Șendriceni cu marele istoric ieșean. Eram interesat de discursul despre trecut grație unor mari pedagogi pe care avusesem șansa să-i am la această disciplină (regretatul profesor Ioan Manolache, la gimnaziu, și distinsa profesoară Olga Diaconu, la liceul "Oltea Doamna" din Iași) și e lesne de dedus că a fost o întâlnire care mi-a marcat destinul în fascinanta și complicata lume a umanioarelor. Am auzit
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lansîndu-mă pe drumul ce avea să ducă la această carte. Au fost foarte mulți cei care mi-au transmis sugestii și răspunsuri la întrebările mele; dintre ei, sînt cîțiva ale căror nume trebuie menționate: Judith Barbour, Rory Barnes, Michael Black, regretatul Bob Brissenden, John Sutherland și Ian Watt m-au ajutat să evit numeroasele capcane din spațiul, pentru mine nu tocmai familiar, al literaturii engleze; Judith Dunn, Nicholas Mackintosh și Candida Peterson au răspuns, cu amabilitate, întrebărilor mele în domeniul psihologiei
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Sutherland și Ian Watt m-au ajutat să evit numeroasele capcane din spațiul, pentru mine nu tocmai familiar, al literaturii engleze; Judith Dunn, Nicholas Mackintosh și Candida Peterson au răspuns, cu amabilitate, întrebărilor mele în domeniul psihologiei developmentaliste; Rick Bigwood, regretatul Sir Richard Eggleston, Marcia Neave și John Spencer m-au călăuzit în consultarea surselor juridice; Raquel Ackerman, Barbara Bank, Elizabeth Colson, Malcolm Crick, John Dunn, Nicholas Evans, Mariane Ferme, Paula Brown Glick, Esther Goody, Alma Gottlieb, Deborah Kaspin, Al Klovdahl
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
așa fel încît cel care le-a scris să poată susține la nevoie că în principiu sînt perfect adevărate. În război, minciunile sînt luate drept adevăruri; în politică, se știe că minciunile apar frecvent, însă atunci cînd sînt descoperite sînt regretate; în birocrație, minciunile cu scopul de a proteja sînt autorizate, însă nu și cele care au alte scopuri; în mediul academic se presupune că scrisorile de recomandare, favorabile sau nu, au fost scrise cu bună credință, chiar dacă valabilitatea lor este
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
imboldul către artă Încă dinainte de perioada În care lucra la Combinatul de Fibre Sintetice din Iași, unde, În cadrul cenaclului de pictură al Întreprinderii, În dialogul cu mulți artiști prestigioși ai Iașului, a fost remarcat și ulterior Îndrăgit și apreciat de regretatul profesor și critic de artă Radu Negru. Pentru a se ridica, și de ce nu, a depăși nivelul colegilor de cenaclu, Între anii 19751983 urmează cursurile de pictură ale Școlii Populare de Artă și apoi ale Liceului de Artă "Octav Băncilă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
de o remarcabilă ținută literară. Astfel, primele romane, publicate sub pseudonimul Ecaterina Petre, au apărut în 1998, Întîia viață (Iași, Editura Noel), respectiv în 2001, Ucenicia umilinței (Iași, Junimea), volum ce s-a bucurat de o entuziastă primire, îndeosebi din partea regretatului profesor Alexandru Husar, urmate de La nuit des cigales (Grenoble, ed. Thot, 2004), Semper Stare (Paris, L'Harmattan, 2007), Les Ecorces d'orange (Paris, Mon Petit Editeur, 2010) și Cercul lui Simion (Iași, Junimea, 2010). Pe lîngă acestea, autoarea a publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Vladnic - cel mai îndepărtat sat din județ - și în multe alte locuri. Am vorbit sătenilor, muncitorilor, funcționarilor, tratând totdeauna subiecte din viața socială, religioasă și niciodată din politică. Am ținut doi ani cursuri la Universitatea populară de la Ghimeș, întovărășit de regretatul meu coleg N. N. Botez. Timp de patru ani am făcut să apară la Bacău revista literară Ateneul, la care a colaborat tineretul cu bucăți literare. Când revista a încetat să mai apară mi s-a spus că a fost o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să uit niciodată impresia copleșitoare, de încântare și timorare deopotrivă, pe care mi-a creat-o prima întâlnire cu numărul impresionant de cărți dispuse tematic "asemeni unor soldați gata oricând să ia lupta de la capăt", pentru a îl cita pe regretatul profesor Viorel Colțescu. Studenții, cu care am avut la seminarii conversații stimulante și de la care am învățat mai multe decât cred ei, au contribuit la rândul lor, chiar dacă indirect, la conceperea acestei cărți. Profit de ocazie pentru a le mulțumi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
decât considerate fiind în interdependența lor europeană. Marile codificări nu pot fi înțelese, fără apariția statului modern, ca formă politică fundamentală a vieții Europei moderne. Dreptul românesc aparține sistemului de drept romano-germanic, al cărui prim mare pilon astfel cum arăta regretatul profesor Victor Dan Zlătescu 29 îl constituie sistemul juridic francez. Același comparatist român, evidențiind, ca trăsături caracteristice ale sistemului de drept romano-germanic: Descendența sa romană și tendința de codificare, sublinia că, începând cu secolul al VIII-lea, codificările întreprinse în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
înseamn] c], desi morală poate s] nu aib] un caracter obiectiv, în sensul de a face referiri la aspecte „exterioare”, este semnificativ pentru experiență moralei s] credem c] este așa. Fenomenologia să ține de a o considera obiectiv]. În cuvintele regretatului John Mackie, suntem îndemnați s] d]m moralei un caracter obiectiv, considerând c] ea ne este impus] și c] nu ține de liberul arbitru (Mackie, 1979). Astfel, ne supunem regulilor ei. Dac] atunci cand interacționez cu cineva îmi dau seama c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un cal slobod". Îi și place, în zăvoaiele Buciumului, să aibă în preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o fotografie de familie, reprodusă în excepționala monografie, din 1988, a regretatului Mihai Ispir, fotografie care, cu vegetația sălbatică a Buciumului, e parcă replica ironic agrestă la una din scenele burghez-pariziene ale lui Monet. În jurul mesei cu de toate, cei dragi și apropiați, femei și bărbați cu aer prosper, tutelați de un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stînjeni cu casa memorială din... Oltenița. Pe care, fie vorba între noi, tot poporul votant o așteaptă cu sufletul la gură. Și așa mai departe, într-un crescendo ministerial care foarte curînd va atinge, dacă n-a și atins, parametrii regretatului Consiliu al Culturii și Educației Socialiste. În timpul vernisajului expoziției mele Uși ieșene celebre, un ins cărunt s-a apropiat, mi-a căutat conspirativ privirea și m-a întrebat șoptit dacă una din uși nu e cumva ușa casei lui... Ilie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]