1,346 matches
-
incluzivă trebuie să satisfacă o serie de cerințe: să accepte diversitatea elevilor din școală și să aibă o viziune clară asupra educației integrate/incluzive; să dezvolte și să susțină în școală activități educaționale în care elevii, profesorii și părinții să relaționeze de pe poziții egale, după principiul parteneriatului; să susțină și să încurajeze activitățile desfășurate în echipe de specialiști și să participe la activitățile de pregătire profesională în domeniul educației integrate/incluzive; să fie convinși că toate problemele și provocările generate de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
situația, contextul în care se află individul), putem afirma că și situațiile care apar în contextul procesului pedagogic determină un anumit comportament specific fiecărui cadru didactic. Comportamentul pedagogic se concretizează în metodele și mijloacele instructiv-educative utilizate în cadrul lecțiilor. Toate acestea, relaționate și corelate cu trăsăturile de personalitate specifice educatorului și cu atitudinea lui față de procesul de predare-învățare, față de conținuturile ce urmează a fi transmise copiilor și față de copii în general, generează un stil pedagogic individual . întrebarea este: ce anume din contextul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
obișnuită drept o integrare reală; în același timp, practica a demonstrat dificultatea aplicării unui program de integrare după acest model: discrepanța dintre clasele obișnuite și clasa specială se accentuează, timpul efectiv în care elevii normali și cei cu cerințe speciale relaționează direct este destul de redus (în cele mai multe cazuri, acest timp se reduce la durata pauzelor dintre activitățile școlare), iar în condițiile unui colectiv școlar de acest tip se constituie cu ușurință grupuri de elevi între care apar conflicte sau atitudini ce
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
includere a elevilor cu cerințe speciale într-un program de integrare școlară nu este suficientă; cadrele didactice trebuie să se implice în promovarea interacțiunilor dintre elevii clasei și să ofere variate ocazii în care aceștia să comunice între ei, să relaționeze și să coopereze la rezolvarea unor diverse situații de învățare. Astfel, prin procedurile de socializare a grupului, se asigură un proces sistematic de încurajare a interacțiunilor sociale; folosirea unor strategii de grupare diferită de a lungul unei zile de școală
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
necesare evidențierea următoarele caracteristici: anomalii calitative în interacțiunea socială și exprimarea reciprocității emoționale; copilul nu poate și nu știe să utilizeze adecvat expresiile faciale și corporale în exprimarea emoționalității (privirea “ochi în ochi”, gesturile și postura corpului); abilitatea de a relaționa cu cei de aceeași vârstă nu s-a dobândit și nu știe să își exprime interesul, bucuria, să împartă jucăriile; reciprocitatea socio-emoțională este săracă, copilul având răspunsuri bizare sau deviate, modulările vocii sunt neadecvate contextului; integrarea în contextul social se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
în mod special; - nu se joacă cu alți copii; (acest comportament este foarte ușor observat de părinți și care îi îngrijorează obligându-i să se adreseze medicului). Copilul autist preferă jocurile solitare, stereotipe, sărace, neelaborate; - au capacitate profundă de a relaționa empatic cu propria mamă sau cu altă persoană. Când mama pleacă din cameră, copilul nu se îngrijorează, chiar poate să mimeze “sărutul în fugă”, convențional, își ia rămas bun, dar parcă tot “nu o vede”. Alții pot fi anxioși, agitați
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
libertatea umană din natura generală a omului, definită ca fiind înzestrată cu rațiunea capabilă de deliberare. Antropologia filosofică transferă problema libertății în registru ontologic; prin această mutație ideea de libertate nu mai este raportată la necesitatea ontologică. Ideea de a relaționa libertatea umană la rațiune, și nu la necesitate, este esențială la Spinoza, idee preluată de filosofia iluministă. Kant credea că libertatea trebuie să asigure oamenilor condițiile necesare pentru a trăi mai bine. În schimb, Hegel susținea că precum greutatea formează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vorba de o formă sui generis a trupului sfințit care poate intra într-o relație dialogică cu Divinitatea. De fapt, întreaga Tradiție subliniază importanța creării unui astfel de trup prin practica isihastă a rugăciunii minții și a inimii care să relaționeze cu Puterea divină, în vederea desăvârșirii și atingerii treptelor de sfințenie. Revoluția spirituală trebuie să plece de la recuperarea fondului de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unei înnoiri de conștiință a unității Bisericii, înnoire în fiecare inimă din noi va repara ușor și sigur orice deviere" (p. 143). Cu alte cuvinte, ideea propusă de monahul român vizează o înnoire la nivelul conștiinței fiecărui individ de a relaționa cu trăirea religioasă, cu trăirea în Duhul Sfânt. Epistolele Părintelui Papacioc aduc un suflu proaspăt în spațiul teologal românesc, revigorând discursul cam prăfuit al teologilor actuali și oferind un model de profunzime monahală. Experiența mistică a Arhimandritului Papacioc, arsă de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ce ar fi necesar pentru ca angajații să lucreze mai mult la cutare sau să fie mai buni la cutare lucru - schimbări de procedură, recompense și motivații, metode de comunicare și cultură a organizației. Pentru conducătorii organizației, instruirea și experiențele educaționale relaționate acesteia sunt văzute de multe ori ca soluții, în timp ce participanții la focus grupuri percep în mod frecvent o lipsă a legăturii între problemă și soluție. Angajatorii își doresc să îi „repare” pe oameni. Angajații semnalează probleme în cadrul sistemului. Instruirea este
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
interviul de tip focus grup are loc în cadrul unor grupuri deja stabilite, cum ar fi grupurile de angajați, consiliile directoare sau colegii de muncă. Este posibil ca membrii acestor grupuri deja existente să aibă modalități formale sau informale de a relaționa unii cu alții, iar aceste modalități pot afecta răspunsurile lor. Relațiile între superiori și subordonați stabilite printre participanți pot inhiba discuțiile. Metoda focus grup dă rezultate bune atunci când toți participanții sunt egali; rezultatele sunt afectate atunci când supraveghetorii, șefii sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
istoric apropriat de Reagan, să constituie, totuși, o formă periculoasă de "consolidare a legitimității unei singure mulțimi de stereotipuri sociale și de promovare a unei perspective exclusiv americane asupra unor probleme internaționale"626. Mai mult, criticul descoperă un alt pericol, relaționat cu primul, în retorica președintelui american: atâta timp cât povestea lui Reagan se bazează atât pe un cod moral, cât și pe bunul simț deja acceptate în cultura americanilor, șansele schimbării sau ale interogării legitime a acestor date devine minimală. Astfel, ironic
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pentru o unitate de învățare? • Cum se echilibrează categoriile de obiective în proiectarea diferitelor activități? • Cum se analizează critic, adaptează, completează programele și manualele sale în temă? • Cum se aleg, se precizează obiectivele după context, educați, conținut, resurse? • Cum se relaționează obiectivele cu strategiile de învățare? Dar cu formele de evaluare? • Cum se precizează și realizează echilibrat obiectivele informative-formative-educative? • Cum se utilizează datele nonformale? • Cum se utilizează experiențele anterioare în temă ? • Cum se precizează, adaptează la specificul educaților? • Cum se adaptează
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
centrat pe conținut, pe predare-transmitere), educatorul, ca semn al înțelegerii noii paradigme, își asumă noi roluri metodologice și îl interesează atunci ce tipuri de activități oportune să conceapă, ce climat să creeze în clasă, cum să sprijine învățarea, cum să relaționeze cu clasa, cum să-și definească stilul. Pedagogic, înseamnă apelul la instruirea constructivistă, prin punerea în situații, câștigarea de experiențe de cunoaștere, formarea de capacități și competențe de învățare independentă, aplicarea cerințelor leadershipului. Chiar dacă oficial rămâne încă dominant curriculumul clasic
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a raționalității activității sale, prin rolurile manageriale clasice și moderne explicite, creează noi așteptări, din partea sa chiar. Mai ales că educații înșiși le generează: de a fi conduși mai eficient, organizat, coordonat, de a fi antrenați în situații, de a relaționa altfel, de a fi îndrumați, apreciați, stimulați după noi criterii venite dinspre viața socială reală, de a fi îndrumați în construcția proprie a învățării, câștigării de experiențe. Or, aceasta înseamnă și descentralizare managerială. Faptul că a fi educator nu este
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
real al clasei. Astfel că autoritatea reală a educatorului nu este dată de duritate, rigiditate normativă, abuzul de statut formal, control strict, sancționare repetată în relație cu educații, ci de recunoașterea competenței pedagogice, mai ales în condițiile leadershipului. Aceasta pentru că relaționează competența sa cu educații participanți și cu domeniul acțiunii sale. Aici el este acceptat de către ei, în mod practic: • când ia decizii optime de concepere și desfășurare a procesului, • când îi motivează, • când îi antrenează adecvat, • când sunt stimulați să
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este decât un ansamblu de teorii practice, nu este un studiu științific al problemelor educației, dar se bazează pe reflecții asupra activității educative). Ieșind din laborator, din pozitivismul clasic, educatorul practician este pus în fața a două maniere extreme de a relaționa cu cercetarea pedagogică, în interesul eficienței activității sale. Una privește interesul său pentru posibilitatea de a cunoaște și a aplica/adapta/verifica în situațiile sale concrete elemente din teoria și modelele de practică validate științific (cercetarea științifică este în slujba
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și diversitatea intereselor. În urma aplicării finale a chestionarului de atitudini creative, am constatat o creștere a atitudinii pentru argumentarea ideilor, pentru diversitatea intereselor și o scădere a scalei de minciuni. Grupul creativ a reprezentat pentru M. O. posibilitatea de a relaționa nonviolent în cadrul unei activități plăcute și totodată cu pronunțat caracter formativ. Elevul a participat activ și cu mult interes la activitățile grupului. Deseori a manifestat inițiativă, propunând reluarea unor exerciții creative, motivându-și dorința prin faptul că i s-au
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de a discuta ce spune teoria critică în legătură cu evenimentul din 11 Septembrie și războiul împotriva terorismului care i-a urmat. Originile teoriei critice Teoria critică își are originile într-un curent de gândire care este adesea identificat cu Iluminismul și relaționat cu scrierile lui Kant, Hegel și Marx. Deși aceasta este o moștenire importantă pentru nașterea teoriei critice, nu este singura ce poate fi identificată, deoarece trebuie luată în considerare și amprenta gândirii clasice grecești despre autonomie și democrație, la fel
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
funcțiile ce le îndeplinesc, eludând codurile și practicile spațiale ale actorilor dominanți și făcând posibilă o critică a reteritorializării și excluderii, ca moduri ale statului suveran (2000: Capitolul 7). Aceeași situație se aplică și în cazul refugiaților și imigranților. Ei relaționează altfel spațiul, prin comparație cu cetățenii. Având un caracter nomad mai degrabă decât sedentar, ei sunt definiți prin mișcarea pe care o practică prin și între spațiile politice. Ei problematizează și desfid "imperativul teritorial" al statului suveran (Soguk și Whitehall
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a dat vina pe feminism și pe homosexualitate pentru slăbirea Statelor Unite și reducerea capacității Occidentului de a elimina fundamentalismul islamic și alte "amenințări" (Bar On 2003: 456). Prin urmare, analiza de gen dezvăluie modul inextricabil în care bărbații și statele relaționează cu violența internă și cea internațională. Securitatea limitată pe care o oferă le permite să-și consolideze autoritatea asupra altor bărbați și altor state, dar, la fel de important, și asupra femeilor și teritoriului, de care depind pentru exploatarea resurselor și pentru
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
propagandă comunistă. E drept, poezia devine acum o formă de rezistență sau o modalitate de salvare a omului în singurătatea nopții totalitare, dar important este că poezia de acum este poezie autentică, meritul acestei generații fiind și acela de a relaționa din punct de vedere estetic cu marea tradiție a scrisului românesc interbelic. Pornim de la demonstrația a ceea ce înseamnă să faci cultură într-o astfel de societate supusă opresiunii, urmând să prezentăm, apoi, pe îndelete, obiectivele și conținuturile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
moralei, a principiilor și datoriilor morale. Starea de imoralitate definește și caracterizează, din punct de vedere psihologic și moral, o persoană imorală, sau mai exact, o persoană perversă, Îndemnată către un mod de a gândi, de a acționa, de a relaționa și de a se comporta imoral, contrar legilor morale, făcându-și chiar din aceasta un scop prin care-și realizează plăcerea. Persoana imorală este o persoană cu un eu slab și cu o conștiință perversă. Etosul acesteia este slab. El
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de identificare În raport cu ceilalți; că tipul expansiv, de factură mitomaniacă, Înclinat către fabulații, instabil și agresiv, proiectat către viitor, atașat de modelul patern; dă tipul regresiv, nesigur, Întors către trecut, de modelul matern, cu tendințe de refugiu, incapabil de a relaționa cu alții sau de a menține o relație Îndelungată. Există o diferență Între patologia psihiatrică și patologia psihomorală? Răspunsul la această Întrebare este foarte important și vom Încerca să-l schițăm. Ne aflăm În fața a două categorii de suferințe, care
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Mergând mai departe, existența conceptelor generale implică faptul că studiul guvernării trebuie să fie totodată general. Studiul comparativ al guvernării nu ar trebui să se concentreze doar pe examinarea unui număr relativ mic de țări sau instituții. Ar trebui să relaționeze cu toate guvernările, chiar dacă în practică există limite din cauza insuficienței cunoștințelor noastre. Abordarea comparativă ne înlesnește semnificativ înțelegerea guvernărilor Este incontestabil faptul că studiul comparativ al guvernării trebuie să fie general, deoarece conceptele pe care le folosim sunt generale, dar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]