2,802 matches
-
învățare la activitatea de grup, interactivă, în care se promovează nu competiția și ierarhizarea, ci colaborarea constructivă - extrem de fertilă pentru gândirea divergentă, creativă și productivă; produc modificări pozitive la nivelul întregii personalități în sfera afectivă, motivațională, volitivă, aptitudinală, atitudinală și relațională. Puncte slabe: necesită investiție de timp, efort intelectual și material pentru proiectarea detaliată, pregătirea efectivă și desfășurarea concretă a activităților, și deși sunt profitabile pe termen lung, se pot depăși posibilitățile de moment ale cadrelor didactice și ale elevilor; activitatea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
pot oferi diferite moduri de implicare a utilizatorului și diferite lucruri de făcut cu narațiunea ca în cazul fenomenului cunoscut sub numele de blogging care reprezintă postarea jurnalelor personale pe Internet. Medialitatea sau mediumhood devine, în aceste condiții, o proprietate relațională mai degrabă decât una absolută și relevanța unei tehnologii anume pentru narațiune poate fi supusă schimbării în funcție de felul în care umanitatea alege noi utilizări . Un exemplu în acest sens este utilizarea sistemului de poziționare globală/GPS în proiectul North West
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de comunicare la altul. Când se definește, se caracterizează și se inventariază manifestările mediale, sociologul, criticul de artă, artistul filosoful sau fenomenologul listează materialități diferite. În aceste condiții, ceea ce constituie obiect de studiu diferă în funcție de scopul cercetătorului. Medialitatea devine proprietate relațională și relevanța unei tehnologii pentru narațiune este supusă schimbării în funcție de felul în care umanitatea selectează noi utilizări. Se ilustrează ideea că naratologia transgenerică și transmedială se ocupă de măsura în care narativitatea se manifestă și dincolo de narațiunea literară. Este vorba
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
procesuală Cu toate că din perspectivă sistemică schimbarea presupune o modificare ce apare între două stări, sau presupune momente de stabilitate, ea este și trebuie înțeleasă ca un proces permanent, continuu și nefragmentat (vezi Sztompka, 1993:3-12), pentru că realitatea socială este interindividuală, relațională, dinamică, și se prezintă ca un flux continuu al schimbărilor de diverse viteze, intensități, ritmuri și pe diferite nivele. Noua perspectivă (constructivistă) a devenit în ultima vreme din ce în ce mai populară în explicarea proceselor de schimbare, de globalizare sau regionalizare, pentru că oferă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu structura socială și de aceea nu derivă din interacțiunea socială. "Oricine se gândește la tăria și tensiunea atașamentului familial înțelege că atașamentul nu este către celălalt membru al familiei doar ca persoană, ci și ca posesor al unor calități "relațional semnificative" speciale, care pot fi descrise numai ca primordiale. Atașamentul către alt membru al grupului de rudenie nu este doar o funcție a interacțiunii. [...] El se datorează unei anumite semnificații inefabile care este atribuită legăturii de sânge" (Shils, 1957:142
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu. Identitatea virtuală poate fi înțeleasă ca semnificație a numelui și poate să se modifice, în timp ce numele poate rămâne la fel și viceversa. Având în vedere distincția făcută de Jenkins, extern-intern, Calhoun (1994, 1997) consideră că identitatea de grup este relațională, iar identitățile de trib, etnie, națiune, rasă sunt categoriale aceeași distincție o regăsim la Brubaker și Cooper (2000:15). Diferența, spune el, nu trebuie să se refere la conținut, ci "la tipurile de solidaritate și modul de reproducere" (Calhoun, 1997
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de trib, etnie, națiune, rasă sunt categoriale aceeași distincție o regăsim la Brubaker și Cooper (2000:15). Diferența, spune el, nu trebuie să se refere la conținut, ci "la tipurile de solidaritate și modul de reproducere" (Calhoun, 1997:28). Identitatea relațională se bazează pe existența unor rețele de relații sociale și pe reproducție prin relații și interacțiuni directe. Identitatea categorială este situațională, membrii categoriilor sunt indivizi mai mult sau mai puțin similari, trăsătura definitorie a identificării ca membru al unei categorii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în acord cu cercetarea internațională cea mai actuala, Semiotici textuale evidențiază cu pregnanta și pertinenta interconectivitatea discursurilor, a subiecților și a produselor și manieră lor de functionare în cadrul a două procese: cel comunicativ (aducându-se în prim-plan obligativitatea sistemului relațional) și cel de cunoaștere în și pentru care textele și discursurile se instituie că semne. Metaforă cubului rubik discursiv ("materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările lineare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pentru un flux mental al interpretării textelor că mesaje, schimburi și, în final, ca reprezentări; și, pe de altă parte, analiza critică a discursului (van Dijk 1977, 1985; Fairclough 1989), care oferă reprezentărilor o macrostructura ideologică construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. Lectură semiotica propusă de autoare are în vedere trei sisteme semiotice: * participanții reprezentați. Reprezentările narative și conceptuale ale textelor corporatiste, politice sau literare, care se regăsesc în cartea Semiotici textuale, sunt construite pe publicuri, politicieni sau personaje care
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
2003), punctul de plecare fiind lingvistică funcțională, în special afirmația lui M.A.K. Halliday (1994: 36) potrivit căreia sistemele semiotice au trei metafuncții: * ideaționala (propoziția că reprezentare) se referă la structurile tranzitive care au un înțeles reprezentațional. Fiecare proces (relațional, material, mental, verbal, behavioral sau existențial) are anumiți participanți și are loc în anumite circumstanțe; * interpersonala (propoziția că schimb) se axează pe structuri de mod care exprimă un înțeles interacțional și relații sociale; * textuala (propoziție ca mesaj) este centrată pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Analysis) studiază rolul discursului în producția și provocările relațiilor de dominantă (van Dijk 1990: 249), principala teza fiind faptul că orice reprezentare și proces cognitiv social are o importanță dimensiune discursiva, a cărei macrostructura ideologică este construită pe valori experiențiale, relaționale și expresive. I. O analiză semiotica a discursului dincolo de cubul rubik discursiv Conturarea cubului (rubik) discursiv (Cmeciu C. 2005a: 39-43) s-a materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările liniare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Johnson 1980) în definirea discursului prezintă cel puțin două avantaje: * Numărul mare de permutări posibile pentru a obține o culoare solidă aceasta fiind, de fapt, finalitatea jocului "de-a cubul rubik" -, reflectă entropia ridicată care se ascunde în această reprezentare relaționala. * Dualitatea dintre fetele vizibile și cele invizibile atrage atenția asupra necesității trecerii dincolo de un nivel de suprafață textuala (modelul lui Zellig Harris 4 sau paradigmă centrată pe limbă, menționată de Allesandro Duranti 5). Ne propunem să pătrundem în interiorul cubului rubik
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conduce către verosimil (față de culoare verde). Culoarea verde este obținută prin combinarea a două culori importante atribuite fetei vizibile și invizibile a destinatarului, si anume albastrul, care, din perspectiva funcțională, reprezintă un proces mental, si galbenul, care reprezintă un proces relațional. Astfel, se observă că destinatarului i se acordă un rol important în procesul de interpretare a unui text, acesta nefiind o simplă marionetă care trebuie numai să asculte sau să privească un text. * pe de altă parte, nonculoare versus culoare
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1. De la acțiune la ideologie Analiza critică a discursului (CDA) presupune depășirea microstructurii unui text, oferită de identitate referențiala, conectori, coeziune, coerentă, pentru a ajunge la o macrostructura discursiva. Acest nivel abstract justifica analizarea participanților interactivi prin prisma unor valori relaționale, experiențiale și expresive. Decodarea unui text pentru a ajunge la un discurs prin glisarea dinspre structurile microtextuale către structurile macrodiscursive justifica triunghiul multidisciplinar discurs societate cunoaștere, care se află, de fapt, la baza oricărei ideologii. Pornind de la definiția oferită ideologiei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ontologice stabilite între ființele umane"23. Aspectele fizice ale lumii materiale pe care este construită "turnură pictorială" ne determină să asociem a privi și a vedea cu verbul a fi care poate fi considerat un marcator al identității în cadrul proceselor relaționale sau existențiale ale unei structuri de reprezentare. Aceste noțiuni din gramatică funcțională demonstrează corelația dintre această gramatică și semiotica socială, ambele concentrându-se pe "determinările istorice și sociale ale sistemelor semiotice" (Halliday 1994). Discursul publicitar este o modalitate metonimica de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
trei etape ale dezordinii, si anume înainte, în timpul și după momentul crizei. Minimalizarea posibilelor consecințe nefaste asupra imaginii corporatiste nu este cea mai înțeleaptă strategie. Acesta este motivul pentru care gestiunea crizei ar trebui să se bazeze pe o teorie relaționala asupra organizațiilor/ companiilor, unde public/-urile (Gilpin 2008: 9) sunt cel mai important element. Această centrare pe publicuri, care poate (re)câștiga legitimitatea corporatistă, are o dublă consecință: * pe de o parte, ca și în semiotica, se atribuie o importanță
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
of discourse within the production and the challenges of the dominance relations (van Dijk 1990: 249), its main thesis being that any representation and social cognitive process hâș an important discursive dimension whose ideological macro-structure is built on some expressive, relațional and experiențial values. ÎI. Discourse a semiotic analysis Beyond the discursive rubik cube The shaping of the discursive (rubik) cube (Cmeciu C. 2005a: 39-43) hâș been the outcome of a deșire to surpass the linear representations of a communication exchange
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cube aș the source-concept (Lakoff, Johnson 1980) în the defining of discourse hâș at least two advantages: * the great number of possible permutations în order to obtain a solid colour reflects the high degree of entropy which hides within this relațional representation. * the duality of visible and invisible faces calls attention upon the necessity of passing beyond a surface textual level (Zellig Harris's model). Our purpose is "to step into" the discursive rubik cube în order to mould an abstract
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
electorală distribuite "door-to-door" de Partidul Democrat și Alianța Dreptate și Adevăr în campaniile electorale din 2000 și 2004. 1 According to Halliday (1994: 36), the ideațional metafunction (clause aș representation) refers to transitivity structures which express representational meaning. Every process (relațional, material, mental, verbal, behavioural or existențial) hâș some participants and happen within some circumstances. The interpersonal metafunction (clause aș exchange) depends on mood structures which express interactional meaning and social relations. The textual metafunction (clause aș message) refers to theme
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
climat familial tensionat, dezinteresul părinților etc.; cauze sociale sau care țin de comunicare: condițiile precare din unele școli, absența serviciilor de asistență și asigurări sociale pentru familii aflate În dificultăți socioeconomice care nu-și pot permite școlarizarea copiilor etc.; cauze relaționale: dificultăți de comunicare (limbaj nedezvoltat, sărac, dezorganizat), dificultăți de integrare În grup (respingerea de către colegi, marginalizarea) etc. cauze necunoscute, cunoscute sub sintagma „etiologie neprecizată” evidentă În unele cazuri de deficiență mintală ușoară sau situată la limita normalității sau alte cauze
REALIZAREA INTEGRĂRII ELEVILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA OBIŞNUITĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
clasă pentru sine, este singura astăzi care deține această caracteristică de clasă reală, și anume aceea de a fi mobilizată. Ea nu există, desigur, decât în relația cu alte clase și în particular cu clasa muncitorească, într-un spațiu social relațional, în care indivizii și grupurile "există și subzistă în și prin diferențiere, adică atât timp cât ocupă poziții relative într-un spațiu de relații care, deși invizibil și întotdeauna greu de manifestat empiric, rămâne realitatea cea mai reală [...] și principiul real al
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a apei, defrișările masive, dispariția unor plante și animale, etc. Ecologia școlară nu constituie un rezumat concentrat al ecologiei generale. Ea preia din ecologia generală unele noțiuni și fenomene de bază care urmăresc dezvoltarea la elevi a unei gândiri ecologice, relaționale prin care aceștia să se apropie de cunoașterea fenomenelor din natură. (“Ecologie”B. Stugren și H. Killyen). Școlarii trebuie puși în contact direct cu natura vie chiar dacă în orașe acest contact se reduce la parcul din fața blocului, aleea de copaci
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
europenizare a României în domeniul protecției copilului / 75 Capitolul V. Relația DGASPC-Biserică la nivelul României /85 5.1 O cercetare asupra complementarități dintre Biserică și stat în domeniul protecției copilului din România (la nivel național) / 85 5.2. Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar abordate la nivelul unei unități teritoriale specifice (județ DGASPC CS) / 99 Concluzii / 119 Bibliografie / 123 Abstract / 131 Résumé / 135 Prefață Rolul bisericii în însănătoșirea simptomelor decăzute ale lumii contemporane este vital. Mai cu seamă în Europa centrală
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
instituțiile de asistență socială din România, probând cum orientarea religioasă intrinsecă potențează perceperea suportului social sau implicarea comunitară non-formală. În cadrul demonstrației sale, autorul semnalează rolul variabilelor religioase în necesara reformă a sistemului de asistență socială. Privită ca resursă intrapersonală și relațională semnificativă, religiozitatea însoțește orice reașezare comunitară, iar activarea sa poate contribui la depășirea tensiunii tradiție-(post)modernitate într-un mod viu, creator și regenerator pentru corpul social. Alin GAVRELIUC Introducere Această lucrare reprezintă un demers științific pe care îl realizăm
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în cadrul DGASPC Caraș-Severin, în care am evaluat orientarea religioasă a angajaților aparatului propriu al instituției. Astfel, am examinat în interiorul unei unități teritoriale județene o parte din tendințele semnalate în studiul prealabil efectuat la nivel național, având în vedere religiozitatea, tiparele relaționale și angajamentul comunitar nonformal pentru angajații DGASPC CS. Noutatea temei. Comparativ cu țările Europei, în cercetările sociologice cu privire la religiozitate și la afilierea religioasă, România se află situată printre cele mai religioase țări, acest aspect fiind dovedit și prin poziționarea activă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]