3,299 matches
-
negative. Demersul la nivelul copilului a fost a avut ca finalitate optimizarea integrării școlare și sociale, iar obiective operaționale au fost următoarele: diminuarea deficiențelor atenționale și a comportamentului impulsiv; creșterea sentimentului de control asupra propriului corp; optimizarea capacităților de autocunoaștere, relaționare și comunicare; reabilitarea imaginii de sine; stimularea comportamentelor dezirabile. Datorită faptului că nu existau diferențe semnificative de vârstă Între copii, pe lângă ședințele individuale, aceștia au participat și la activități de grup, prin intermediul cărora au avut posibilitatea de a se exprima
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
important În ceea ce privește formarea personalității sale. Familia, grupul de prieteni, grupul școlar Îi influențează dezvoltarea, facilitându-i o evoluție normală și armonioasă sau, dimpotrivă, blocându-i capacitățile și potențialul său de afirmare. Intrarea copilului la școală constituie un bun prilej de relaționare cu ceilalți și de exersare a comportamentelor de cooperare, Întrajutorare și Întrecere. Din păcate În școală apar și situații nefericite, atunci când unii Învățători au cu elevii relații de dominare și creează un climat de autoritarism. Deși pentru copilul curios școala
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cooperare, Întrajutorare și Întrecere. Din păcate În școală apar și situații nefericite, atunci când unii Învățători au cu elevii relații de dominare și creează un climat de autoritarism. Deși pentru copilul curios școala nu generează anxietate, el poate Încerca, totuși, În cadrul relaționării interpersonale și experiențe generatoare de anxietate sau devalorizante, care să-i confirme lipsa lui de importanță. În astfel de situații nefericite se află cei mai mulți dintre elevii cu cerințe educative speciale care, datorită dificultăților Întâmpinate În adaptarea la cerințele mediului școlar
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
și optimizarea comportamentală a școlarilor de clasa a III-a și a IV-a cu dificultăți de integrare. Exercițiile pe care le-am aplicat au fost În acord cu trebuințele dominante ale școlarului mic: nevoia de comunicare, de interacțiune, de relaționare interpersonală cu cei de o vârstă, de cunoaștere a propriei persoane. Ca direcții de acțiune am urmărit activarea și optimizarea capacităților de autocunoaștere, relaționare și comunicare interpersonală concomitent cu antrenarea empatiei, precum și activarea resurselor creative. Mi-am propus validarea unui
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
au fost În acord cu trebuințele dominante ale școlarului mic: nevoia de comunicare, de interacțiune, de relaționare interpersonală cu cei de o vârstă, de cunoaștere a propriei persoane. Ca direcții de acțiune am urmărit activarea și optimizarea capacităților de autocunoaștere, relaționare și comunicare interpersonală concomitent cu antrenarea empatiei, precum și activarea resurselor creative. Mi-am propus validarea unui program de optimizare comportamentală a elevilor cu cerințe educative speciale din ciclul primar, program realizat În spiritul metodelor experiențiale de grup, de tip gestalt
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
de cerințele de organizare a grupului de dezvoltare personală, psihoterapie care recomandă ca numărul maxim de membri să fie doisprezece. Am selectat de la mai multe clase de a III-a și a IV-a acei copii care manifestau deficit de relaționare și integrare În colectivul clasei, precum și probleme de comportament. Am ales copii care aveau un comportament dinamic, agresiv, turbulent atât În cadrul colectivului de elevi (În școală), cât și În afara școlii. Criteriile de selecție a acestor copii au fost: recomandările Învățătoarelor
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
cu o situație dificilă” prin care am urmărit: trăirea sentimentelor de apartenență la grup; experimentarea frustrării determinată de sentimentul respingerii prin nonapartenență la grup; autoperceperea gândurilor și sentimentelor Într-o situație dată; confirmarea și stimularea În grup a asertivității; facilitarea relaționării și creșterea coeziunii grupului; trăirea unor stări afectiv motivaționale pozitive; autodezvăluirea unor trăsături caracteriale. Efectele au fost următoarele: În primul rând, prin cerința sa, exercițiul a pus copilul Într-o situație problemă; de aceea, reacția copilului ar putea fi considerată
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
zecea ședință a avut ca obiectiv fixarea și amplificarea calității achizițiilor comportamentale anterior activate. Exercițiile pentru atingerea acestui obiectiv au fost următoarele: a) exercițiul „Cutia magică” prin care am urmărit autoexplorarea cu scopul producerii insighturilor restructurante și antrenarea capacităților de relaționare și comunicare. În acest exercițiu copiii au avut posibilitatea de a lua dintr-o cutie magică orice calitate pe care și-o doreau și de care credeau că aveau nevoie. Tot cutia magică era dispusă să primească trăsături umane pe
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
și reglare. Iar acestea pot fi realizate tocmai prin interactivitatea educator-educat, prin intermediul unei metodologii, ca mod de concepere în sistem a acțiunilor practice. Ele se pot concretiza într-o strategie (resurse, metode, procedee, tehnici, mijloace, forme de organizare, moduri de relaționare, de coordonare, de reglare) sau într-o combinare dinamică de alternative strategice, pentru adecvare la finalități, context, situații, experiențe, abordări. Metodologia nu o putem limita la unul sau la câteva dintre aceste elemente operative componente (precum confuzia cu studiul și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educațional, apoi să precizeze categoriile de acțiuni necesare și posibile pentru ele, în cele patru faze esențiale ale acestuia pregătirea, realizarea, evaluarea, reglarea. Pot fi accesate atunci ca acțiuni: deja formate și devenite rutiniere, de cunoaștere concretă și abstractă, de relaționare cu ceilalți, finalizabile după un timp dat, noi de învățat, de corelare cu experiențe variate formale și nonformale, rezultate din îndeplinirea unor roluri date, realizabile la nivel de grup, organizate în sistem pentru o problemă complexă, de creare variată, pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetător. Acesta reflectează asupra desfășurării practice a sistemului proiectat, pentru a-i imprima caracterul științific, a permite afirmarea competenței relaționale, a obține eficiența profesională. Or, tocmai această competență relațională permite afirmarea rolului colaborării, ca atitudine, ca un tip particular de relaționare în realizarea calitativă a obiectivelor, în îndeplinirea rolurilor specifice, mai ales în situațiile dificile, prin dialog. Praxiologia pedagogică, ca știință, (macro)paradigmă și metodă se învață, căci ea schimbă paradigma clasică a conceperii acțiunilor educaționale, iar competențele educatorului-praxiolog ca practician-cercetător
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
real, inclusiv de prevenire și rezolvare a faptelor critice, a situațiilor problemă, a anomaliilor posibile. Ele ar reprezenta acele idei, fapte, elemente ale acțiunii, structuri primare care, prin semnificația realului exprimat, primesc tot mai mult consensul comunității și prin corelare, relaționare cu alte asemenea fapte ajungându-se progresiv la paradigma propriu-zisă, pe acea problemă. De asemenea, unii cercetători (Hadji și Baillé, 1997, pp. 119-120) sesizează că drumul către afirmarea unei paradigme are o evoluție lentă, dar în interiorul ei se conturează distinct
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Pedagogia Montessori ș.a.), căci paradigma alternanței trebuie aplicată chiar în interiorul unei școli, ca măsuri de modernizare, dezvoltare profesională: alternative de obiective dincolo de cele oficiale, de conținuturi dincolo de cele date, dar mai ales ca metodologie educațională sau proiectare sau organizare sau relaționare sau evaluare. De unde nevoia formării altfel a educatorilor, ca semn al profesionalizării pedagogice, conceptuale, metodologice. Formarea profesorului pentru alternanță metodologică începe în faza formării sale inițiale și devine continuă apoi. Ceea ce implică definirea capacităților, competențelor, atitudinilor de bază, care să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrarea eficientă postșcolară și dezvoltare profesională ulterioară: nu este simpla formare a priceperilor profesional-aplicative sau de orientare profesională sau de achiziție de cunoștințe generale și de specialitate sau de motivare profesională sau de afirmare a unor deprinderi de conduită și relaționare, ci toate la un loc. Așadar este nevoie de introdus în curriculum: scopuri și obiective cu o astfel de combinare, conținuturi de corelare, exersare în situații variate și complexe, o altă metodologie de formare și evaluare a nivelului integrării achizițiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
coordona resursele, acțiunile, metodele, eforturile elevilor, de a antrena, a motiva elevii în procesul construirii învățării, de a ghida, a îndruma diferențiat procesele, de a respecta eficient cerințele evaluării constructiviste și a diversifica metodologia ei. ► Roluri și competențe constructiviste de relaționare, implicate în rezolvarea problemelor educative, etice în clasa constructivistă: competența de a dezvolta dimensiunea motivațional-atitudinală, competența de a interacționa cu elevii în procesul construirii învățării, competența de a respecta aspectele etice și de deontologie profesională, competența de a provoca, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ipotezelor, soluțiilor, a organizării resurselor, a reflecțiilor proprii. Formularea de interpretări asupra constatărilor, de ipoteze pentru ameliorarea formării, învățării. • Reglarea la momentul oportun a abaterilor, obstacolelor sau deciderea pentru dezvoltare. • Îndrumarea educatului să-și exprime propriu aprecierea asupra realizării, prin relaționarea noilor și vechilor achiziții. • Valorizarea progreselor, performanțelor educaților. • Propunerea sau cercetarea cu educatul de alte sarcini în care va putea să-și investească noile achiziții. Pentru a ilustra diversitatea abordărilor (microparadigmelor derivate) în definirea unui sistem de competențe în construirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de formare, la diferite niveluri de aplicare. Acest ansamblu cuprinde finalități (obiective generale de acțiune și efecte așteptate după realizare), conținuturi (materii, obiective specifice, capacități și competențe de dezvoltat), metode pedagogice, moduri de gestiune a proceselor și a modurilor de relaționare, articularea cu contextul organizat, modalități de evaluare a performanțelor. Nu se confundă cu programele școlare analitice clasice. Pune accent pe procese și interese ale educaților sau pe activități centrate pe activitatea educaților de rezolvare de probleme sau centrate pe achiziții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare, • cum să planifice și să proiecteze activitățile, • cum să stimuleze diferitele interrelații în clasă, • cum să dezvolte diferitele capacități și competențe, • cum să sprijine multiplele moduri de înțelegere și rezolvare într-un mediu favorabil învățării deschise. ► Schimbarea modurilor de relaționare educator-educat este un semnal pentru acceptarea schimbării de paradigmă aici și indică balanța de putere în clasă, dinamica ei pentru a echilibra rolurile celor implicați sau ce fel de putere are educatorul în ambele situații și cum se manifestă, ce
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activitatea de calitate, rațională, afirmarea critică, etică, cu întărirea motivației, a autonomiei în utilizarea surselor de informare, în valorificarea experiențelor nonformale. • Corelarea centrării pe cel care învață cu afirmarea microparadigmei mentoratului, care cere schimbarea rolurilor educatorului și a modului de relaționare, pentru a putea monitoriza și a îndruma, a facilita experiența directă, a găsi și a oferi oportunități, a ghida, a stimula. Aplicarea într-o asemenea clasă a cel puțin șase principii: alegerea diferitelor sarcini și suporturi din mai multe facilitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Prin sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clase de note esențiale, profile-robot, scale criteriale, liste de cuvinte-cheie sau idei esențiale, planuri tematice, exemple tipice, modele, concluzii formulate, reguli conturate, rețele de caracteristici, mape tematice, variante de structuri construite și reconstruite, redări variate ale notelor comune (colorare, încercuire, relaționare, simbolizare). Metode de organizare a experienței cognitive, a infor • Prin codificare sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
necesar realizării obiectivelor concrete prescrise, educatorul ar trebui să respecte și raportarea la abordarea sistemică, la (meta)paradigma complexității educației reale și așteptate actualmente. Aceasta ar însemna găsirea posibilităților de corelare continuă și variată între elementele contextului (prin rutele de relaționare, în diversele sale direcții), pentru identificarea punctelor nevralgice, a modurilor de corelare, a altor experiențe de valorificat, a alternativelor metodologice ce se deschid, a momentelor oportune de intervenție, a adaptării rolurilor și a acțiunilor. Paradigma designului general inițial se referă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
obiectivelor. ► Tranziția la noua abordare a designului provine din deschiderea spre surprinderea varietății situațiilor de instruire: • să prevadă alternative, posibilități de acțiune, strategii pentru un obiectiv, pentru a surprinde variatele moduri de manifestare a elementelor contextului și a posibilităților de relaționare, • să prevadă și constrângeri, dificultăți, situații neașteptate, influențe aleatorii, • ca mod de abordare a unei activități, designul să precizeze, să ofere reprezentări alternative despre context, relații, principii, strategii, dificultăți, • să ofere întreg setul de probleme ale instruirii care se generalizează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]