1,192 matches
-
trebuie s] le îndeplineasc]. Aproape toate polemicile împotriva relativismului moral sunt îndreptate împotriva versiunilor lui extreme, acelea care susțin c] toate sistemele morale sunt la fel de adev]rate (ori la fel de false, sau le lipsește, în același fel, conținutul cognitiv). Totuși, un relativism substanțial nu ar trebui s] fie egalitar într-o manier] atât de radical]. În afar] de a exclude moralele care ar agrava conflictul interpersonal, ca și cel descris mai sus, relativiștii ar putea, de asemenea, s] observe c] moralele adecvate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primeasc] un anume fel de înv]ț]tur] și îngrijire de la ceilalți. Astfel, orice altceva ar conține, o moral] adecvat] ar trebui s] prescrie și s] promoveze felurile de educație și relații interpersonale continue care creaz] astfel de persoane. Un relativism moral care ar ține seama de acest tip de constrângere asupra a ceea ce poate fi o moral] adev]rât] sau justificat] ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar fi o poziție rezonabil] de susținut. De fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și relații interpersonale continue care creaz] astfel de persoane. Un relativism moral care ar ține seama de acest tip de constrângere asupra a ceea ce poate fi o moral] adev]rât] sau justificat] ar putea s] nu se potriveasc] stereotipului de relativism, dar ar fi o poziție rezonabil] de susținut. De fapt, un motiv al lipsei de progres în dezbaterea dintre relativiști și universaliști este c] fiecare parte a încercat s]-si defineasc] oponentul că susținând poziția cea mai extrem] posibil. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că susținând poziția cea mai extrem] posibil. În timp ce aceasta ușureaz] dezbaterea, nu face nimic pentru a clarifica pozițiile de mijloc unde s-ar putea afla adev]rul. Multe concluzii asem]n]toare ar putea fi derivate din dezbaterea legat] de relativismul moral normativ: mult] ardoare și identificare frecvent] a oponentului cu cea mai extrem] poziție posibil]. iii. Relativism normativ Cea mai extrem] poziție posibil] pentru relativistul normativ este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozițiile de mijloc unde s-ar putea afla adev]rul. Multe concluzii asem]n]toare ar putea fi derivate din dezbaterea legat] de relativismul moral normativ: mult] ardoare și identificare frecvent] a oponentului cu cea mai extrem] poziție posibil]. iii. Relativism normativ Cea mai extrem] poziție posibil] pentru relativistul normativ este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au valori substanțial diferite său s] încerce s]-i fac] s] accepte propriile lui valori. O astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai extrem] poziție posibil] pentru relativistul normativ este c] nimeni nu ar trebui s]-i judece vreodat] pe altii care au valori substanțial diferite său s] încerce s]-i fac] s] accepte propriile lui valori. O astfel de definiție a relativismului normativ este dat] de obicei de oponenții s]i, deoarece este o poziție care nu poate fi ap]rât]. Ea cere propria condamnare a celor care acționeaz] potrivit ei. Dac]-i judec pe cei care judec], trebuie s] m] condamn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
potrivit ei. Dac]-i judec pe cei care judec], trebuie s] m] condamn. Eu încerc s] impun tuturor valoarea toleranței, când nu toți au aceast] valoare, dar nu asta ar trebui s] fac în versiunea celei mai extreme poziții a relativismului normativ. Filosofii se mulțumesc de obicei cu demont]ri facile ale celei mai extreme versiuni ale relativismului normativ, dar exist] motive s] ne gândim c] alte versiuni mai moderate nu ar fi mai usor de justificat. Motivul este acela c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tuturor valoarea toleranței, când nu toți au aceast] valoare, dar nu asta ar trebui s] fac în versiunea celei mai extreme poziții a relativismului normativ. Filosofii se mulțumesc de obicei cu demont]ri facile ale celei mai extreme versiuni ale relativismului normativ, dar exist] motive s] ne gândim c] alte versiuni mai moderate nu ar fi mai usor de justificat. Motivul este acela c] relativismul normativ nu este doar o doctrin] filosofic], ci o atitudine adoptat] fâț] de situațiile care pun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
normativ. Filosofii se mulțumesc de obicei cu demont]ri facile ale celei mai extreme versiuni ale relativismului normativ, dar exist] motive s] ne gândim c] alte versiuni mai moderate nu ar fi mai usor de justificat. Motivul este acela c] relativismul normativ nu este doar o doctrin] filosofic], ci o atitudine adoptat] fâț] de situațiile care pun probleme din punct de vedere moral. Antropologii se identific] uneori cu aceast] atitudine și este instructiv s] înțelegem cum a ap]rut aceast] identificare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i, mai ales dup] spectacolul pe care națiunile civilizate l-au oferit în lupta brutal] din primul r]zboi mondial (vezi, de exemplu, Ruth Benedict, Patterns of Culture [Paradigme culturale] 1934, si mai recentă oper] a lui Melville Herskovits, Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism [Relativismul cltural: pepective asupra cluralismului cultural], 1972). Relativismul normativ al unor antropologi din acea perioad] era deci un r]spuns la problemele morale reale care afectau justificarea coloniz]rii și care afectau în mod mai general
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care națiunile civilizate l-au oferit în lupta brutal] din primul r]zboi mondial (vezi, de exemplu, Ruth Benedict, Patterns of Culture [Paradigme culturale] 1934, si mai recentă oper] a lui Melville Herskovits, Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism [Relativismul cltural: pepective asupra cluralismului cultural], 1972). Relativismul normativ al unor antropologi din acea perioad] era deci un r]spuns la problemele morale reale care afectau justificarea coloniz]rii și care afectau în mod mai general intervenția într-o alt] societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în lupta brutal] din primul r]zboi mondial (vezi, de exemplu, Ruth Benedict, Patterns of Culture [Paradigme culturale] 1934, si mai recentă oper] a lui Melville Herskovits, Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism [Relativismul cltural: pepective asupra cluralismului cultural], 1972). Relativismul normativ al unor antropologi din acea perioad] era deci un r]spuns la problemele morale reale care afectau justificarea coloniz]rii și care afectau în mod mai general intervenția într-o alt] societate pentru a determina schimb]ri majore în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care afectau justificarea coloniz]rii și care afectau în mod mai general intervenția într-o alt] societate pentru a determina schimb]ri majore în valorile acceptate anterior sau în capacitatea oamenilor de a acționa asupra acestora. Nici o versiune simpl] a relativismului normativ nu este r]spunsul la aceste probleme, dup] cum a fost ilustrat de faptul c] o etic] a intolerantei în ceea ce privește judecată s-ar autodistruge în momentul în care ar fi folosit] pentru a-l condamnă pe cel intolerant. Inadecvarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de faptul c] o etic] a intolerantei în ceea ce privește judecată s-ar autodistruge în momentul în care ar fi folosit] pentru a-l condamnă pe cel intolerant. Inadecvarea versiunilor simple este și ea ilustrat] de accentul pus în antropologie asupra problemei relativismului normativ dup] al doilea r]zboi mondial. Mulți și-au dat seama c] acel r]zboi a fost o b]ț]lie împotriva r]ului suprem, ceea ce a adus în linia întâi necesitatea de a emite, cel putin uneori, o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a acționa conform acesteia. În consecinț], a existat un nou curent în antropologia cultural] direcționat înspre g]sirea unei baze pentru a emite judec]ți care s] depind] de criterii aplicabile tuturor codurilor morale. O versiune mai rezonabil] a relativismului normativ ar trebui s] ne permit] s] emitem o judecat] despre alte persoane care au valori substanțial diferite de ale noastre. Chiar dac] aceste valori diferite sunt „dintr-o perspectiv] neutr]” la fel de justificate că și ale noastre, tot suntem îndrept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoaștem sau nu (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Vrem s] ne comport]m fâț] de ceilalți în așa fel încât acțiunile noastre s] poat] fi justificate de aceștia, dac] sunt pe deplin rezonabili și informați. Totuși, dac] susținem un relativism moral metaetic trebuie s] recunoaștem c] vor există situații când cursul unor acțiuni dezirabile fâț] de alti indivizi cu valori diferite va inc]lca aceast] tr]s]tur] a moralei noastre. În acel moment, nici o regul] nu ne poate ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vieții umane, pe când cea de-a doua tab]r] crede c] primul nu reușește s] recunoasc] profunzimea și seriozitatea dezacordului dintre persoanele raționale (vezi, de asemenea, si capitolul 26, „Avortul”). Fiecare poziție are o oarecare fort] și e clar c] relativismul normativ nu ofer] o soluție simpl] acestei dileme. Totuși, doctrina ofer] un set de motive în favoarea toleranței și a nonintervenției, care trebuie puse în blanț] cu alte motive. Doctrina nu se aplic] doar intervențiilor propuse de c]tre o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în blanț] cu alte motive. Doctrina nu se aplic] doar intervențiilor propuse de c]tre o societate în cadrul unei alte societ]ți, dar și dezacordurilor profunde în cadrul societ]ților pluraliste care conțin tradiții morale diverse, ca în cazul avortului. Dac] relativismul metaetic este adev]rât, chiar dac] doar cu privire la un set limitat de conflicte morale precum avortul, prin urmare, condiția noastr] moral] este extrem de complicat]. Trebuie s] ne str]duim s] g]sim ceea ce va fi pentru noi lucrul bun sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral, de exemplu, au ales s] i se opun], ajutând anumite organizații care au ca scop diminuarea necesit]ții recurgerii la avort, cum ar fi acele organizații care ajut] mamele nec]s]torite. Trebuie discutat] aici o ultim] chestiune cu privire la relativism. Relativismul are un renume prost în anumite cercuri deoarece este asociat cu o lips] de convingere moral], cu o tendinț] înspre nihilism. O parte a motivulului acestei reputații proaste este redat prin identificarea relativismului cu formele lui extreme. Dac] aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, au ales s] i se opun], ajutând anumite organizații care au ca scop diminuarea necesit]ții recurgerii la avort, cum ar fi acele organizații care ajut] mamele nec]s]torite. Trebuie discutat] aici o ultim] chestiune cu privire la relativism. Relativismul are un renume prost în anumite cercuri deoarece este asociat cu o lips] de convingere moral], cu o tendinț] înspre nihilism. O parte a motivulului acestei reputații proaste este redat prin identificarea relativismului cu formele lui extreme. Dac] aceste forme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
discutat] aici o ultim] chestiune cu privire la relativism. Relativismul are un renume prost în anumite cercuri deoarece este asociat cu o lips] de convingere moral], cu o tendinț] înspre nihilism. O parte a motivulului acestei reputații proaste este redat prin identificarea relativismului cu formele lui extreme. Dac] aceste forme sunt adev]rate, atunci orice este permis. Dar un alt motiv pentru acest renume prost este presupunerea c] încrederea moral] a individului, angajamentul s]u fâț] de valori este, într-un fel, dependent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eu le-aș consideră importante și care dau sens vieții mele, ar putea s] nu fie acceptate sau recunoscute de c]tre orice persoan] rațional] ca fiind adev]rate. Aici, ca și în alte chestiuni care au leg]tur] cu relativismul, emoția provocat] doar de simplă menționare a curentului tinde s] stârneasc] confuzie și s] se polarizeze în mod care nu ar fi necesar. Doar dup] ce dep]sim problemă definiției și atacul a ceea ce majoritatea înțelege prin relativism începe reflecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tur] cu relativismul, emoția provocat] doar de simplă menționare a curentului tinde s] stârneasc] confuzie și s] se polarizeze în mod care nu ar fi necesar. Doar dup] ce dep]sim problemă definiției și atacul a ceea ce majoritatea înțelege prin relativism începe reflecția adev]rât]. Ceea ce r]mane este o realitate moral] puțin cam haotic], pentru care nu exist] soluții clare. Dar de ce ne-am aștepta la altceva? Referințe Benedict, R.: Patterns of Culture (New York, Penguin, 1934). Harman, G.: 'Moral relativism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relativism începe reflecția adev]rât]. Ceea ce r]mane este o realitate moral] puțin cam haotic], pentru care nu exist] soluții clare. Dar de ce ne-am aștepta la altceva? Referințe Benedict, R.: Patterns of Culture (New York, Penguin, 1934). Harman, G.: 'Moral relativism defended', Philosophical Review 84 (1975), 3-22. Herodotus: The Persian Wars, trans. George Rawlinson (New York: Modern Library, 1942). Herskovits, M.: Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism (New York: Vintage, 1972.) James, W.: 'The will to believe', Essays în Pragmatism, ed. Aubrey Castell
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar de ce ne-am aștepta la altceva? Referințe Benedict, R.: Patterns of Culture (New York, Penguin, 1934). Harman, G.: 'Moral relativism defended', Philosophical Review 84 (1975), 3-22. Herodotus: The Persian Wars, trans. George Rawlinson (New York: Modern Library, 1942). Herskovits, M.: Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism (New York: Vintage, 1972.) James, W.: 'The will to believe', Essays în Pragmatism, ed. Aubrey Castell (New York: Hafner, 1948). Mackie, J.L.: Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977). Montaigne, M. de: Complete Essays (1595), trans. Donald
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]