11,435 matches
-
lateral: T1 40 - grand battement înainte; T2 - revenire; T3 - grand battement lateral; T4 - revenire; T5 - grand battement înapoi; T6 - revenire; T7 - grand battement lateral; T8 - revenire. • P.I. poziția a III-a, umărul stâng spre bară, brațul drept lateral: T1 - T4 - releve simultan cu ridicarea piciorului drept înainte, menținere; T5 - T8 - ducerea piciorului lateral, menținere; T1 - T4 - ducerea piciorului înapoi, menținere; T5 - T8 - ducerea piciorului lateral, menținere. • P.I. stând, pe vârfuri, umărul stâng spre bară, brațul drept coroană sus: T1 - T4 - cambre
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
matematic media rezultatelor grupei experimentale 79 diferă semnificativ de media rezultatelor grupei martor (t = 2,21; P<0,05): Tabelul 6. Mobilitatea la nivelul articulației gleznei este necesară în execuția oricărui element artistic; ea este vizibilă atât în pozițiile de releve, întâlnite în mișcările, elementele și combinațiile artistice la bârnă și sol, fiind răspunzătoare de amplitudinea și expresivitatea mișcării respective, cât și în ținuta membrelor inferioare (vârfuri întinse), influențând ținuta și estetica mișcărilor. Coborârea brațelor de sus, înapoi, cu bastonul de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
actuale de dezvoltare a comunității rurale. Analiza situației în patru dintre societățile care prezintă o relație mai strânsă cu vecinătățile (este vorba despre societățile nr. 6 din Axente Sever, nr. 1 din Agârbiciu, nr. 1 și 2 din Șeica Mică) relevă faptul că vecinătățile pot avea, în raport cu acțiunea voluntară la care ne referim, roluri de: - inițiator al acțiunii; - cadru de organizare a acțiunii; - agent de control social asupra modului de funcționare a societății de aducțiune a apei. Doar într-un singur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Gurahonț-Arad este revelator (vezi caseta 10). Declanșarea unei acțiuni comunitare pentru modernizarea drumului local a avut loc pentru că în localitate exista capitalul uman necesar, iar facilitarea a contribuit la ierarhizarea problemelor locale și la identificarea oportunităților de finanțare. Cazul mai relevă și faptul că eficiența facilitărilor DEVCOM nu trebuie estimată numai în raport cu proiectele care vin din localitate spre organizația de facilitare, ci și spre orice altă sursă de finanțare care duce la satisfacerea nevoilor locale. 2. Imaginația socială a facilitatorului, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
X într-un model de regresie. Un status este consistent din punctul de vedere al variabilelor Y și X dacă valorile reziduale (Yi - Y') sunt suficient de mici. Se calculează inconsistențele pozitive și negative, simple și la pătrat, pentru a releva multiplele fațete ale fenomenului de inconsistență. 3. Ipoteza inconsistențelor multinivel: atitudinile din sfera publică (Habermas, 2000) cad sub influența unui sistem de inconsistențe multinivel legate de statusul personal și familial. Inconsistențele personal-familial se asociază de asemenea cu inconsistențele dintre statusul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pătrat ale măsurii, fie cele simple 1. 2. Efecte cognitive Se pot constata efecte considerabile ale factorilor cognitivi, cum ar fi cultura sau satisfacția. Dacă aceștia sunt introduși în model, efectele unora dintre factorii structurali devin nesemnificative. Totuși, înainte de a releva efectul variabilelor cognitive privind schimbarea imaginii rolului factorilor structurali, vom descrie relațiile de predicție care implică predictori subiectivi. Percepția unui nivel de trai mai bun în țară înainte de 1989 se asociază cu o atitudine mai degrabă prorebelă decât cu una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
exerciții coregrafice cu sprijin la bara de perete „3” (exerciții din baletul clasic) pentru dezvoltarea ținutei corecte la nivelul trenului inferior, a execuției artistice, a expresivității mișcărilor • P.I. poziția I, fața la bară: T1 - T2 - demiplie cu revenire; T3 - T4 - releve cu piciorul stâng și ridicarea piciorului drept lateral la 45 grade; T5 - T8 - același cu piciorul drept. • P.I. poziția a II-a, umărul stâng spre bară, brațul drept drept lateral: T1 - T2 grand plie, ducerea brațului înainte; T3 - T4 - revenire
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
înainte sus; T3 - T4 - temp lie înapoi simultan cu coborârea brațului prin înainte, lateral, închiderea poziției; T5 - T6 - temp lie lateral; T7 - T8 - revenire, închiderea poziției. P.I. poziția a III-a, umărul stâng la bară, brațul drept lateral: T1 - T2 releve simultan cu passe lateral; T3 - T4 - întinderea și ridicarea piciorului drept înainte (battement developpe); T5 - T6passe lateral; T7 - T8 - revenire. • P.I. poziția a IIIa, umărul stâng spre bară, brațul drept lateral: T1 40 - grand battement înainte; T2 - revenire; T3 - grand
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
lateral: T1 40 - grand battement înainte; T2 - revenire; T3 - grand battement lateral; T4 - revenire; T5 - grand battement înapoi; T6 - revenire; T7 - grand battement lateral; T8 - revenire. • P.I. poziția a III-a, umărul stâng spre bară, brațul drept lateral: T1 - T4 - releve simultan cu ridicarea piciorului drept înainte, menținere; T5 - T8 - ducerea piciorului lateral, menținere; T1 - T4 - ducerea piciorului înapoi, menținere; T5 - T8 - ducerea piciorului lateral, menținere. • P.I. stând, pe vârfuri, umărul stâng spre bară, brațul drept coroană sus: T1 - T4 - cambre
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
matematic media rezultatelor grupei experimentale 79 diferă semnificativ de media rezultatelor grupei martor (t = 2,21; P<0,05): Tabelul 6. Mobilitatea la nivelul articulației gleznei este necesară în execuția oricărui element artistic; ea este vizibilă atât în pozițiile de releve, întâlnite în mișcările, elementele și combinațiile artistice la bârnă și sol, fiind răspunzătoare de amplitudinea și expresivitatea mișcării respective, cât și în ținuta membrelor inferioare (vârfuri întinse), influențând ținuta și estetica mișcărilor. Coborârea brațelor de sus, înapoi, cu bastonul de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Înaintea sa - de filosoful Ahrens care scria: „Filosofia drepului sau dreptul natural este știința care expune primele principii ale dreptului, concepte de rațiune Întemeiate pe natura omului, considerată În ea Însăși și În raporturile sale cu ordinea universală a lucrurilor”. Relevând legătura organică dintre cele trei ordine de cercetare, Del Vecchio insista pe formația practică a filosofiei dreptului, Întrucât aceasta „Învață și pregătește recunoașterea pozitivă a idealului juridic și Îndrumează exigențele ideale spre consacrarea lor istorică. În toate timpurile - suține pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se alimentează Însă Întotdeauna din ceva care este trainic În cultura universală. Osmoza culturilor este una dintre condițiile dezvoltării și a integrării lor În sistemul spiritual universal care dă viață și imbold În acțiunea omenirii civilizate de pretutindeni”. Filosoful român releva dubla importanță a traducerii acestor Lezioni di filosofia del dirito: pe de o parte ca „primă legătură Într-un domeniu rămas până acum la noi aproape de neatins”, pe de altă parte, publicarea la noi a acestor Lecții de Filosofie a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
din starea de minorat” și totodată răspândirea printre oameni a spiritului libertății. Această distincție, care avea să fie capitală Încă din anii pregătitori ai Revoluției Franceze de la 1789, se adună În următoarele notații: „Folosirea privată a rațiunii este, după mine - releva Kant -, aceea pe care el și-o poate Încredința În slujba Încredințată lui de către societate. E drept că pentru anumite preocupări către care converg interesele obștii, este necesar un anumit mecanism, datorită căruia verigi ale obștii trebuie să se comporte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
principii, ceea ce va conduce către consimțirea la o pace realizată, nu prin slăbirea forțelor, ci prin echilibrul lor În cea mai vie emulație a lor. Un așa-numit „articol tainic” al lucrării Spre Pacea eternă vine să formuleze adevărul ce relevă că: „Maximele filosofilor despre condițiile păcii publice trebuie să fie consultate de către statele pregătite pentru război, căci chiar dacă filosofia a apărut adesea ca o «slujnică», nu s-a știut prea bine niciodată dacă această slujnică poartă făclia Înaintea doamnei sale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu-l conține (Ă) În acest Înțeles, vorba lui Sf. Augustin fides precedit rationem este un adevăr general omenesc, ba chiar adevărată pentru Înțelegerea și a filosofiei, a oricărei filosofii, materialistă ca și idealistă, optimistă ca și pesimistă”. Al. Boboc, releva peremptoriu: „În concepția lui Friedrich Paulsen posibilitatea unei veritabile autonomizări a filosofiei În sistemul celorlalte valori ale culturii spirituale este aproape exclusă dată fiind absolutizarea factorului credință”. În această interpretare, cum spune istoricul român al filosofiei, „se rămâne la o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În persoana ta, cât și În persoana oricui altcuiva, În același timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc! Kant a dat un tablou amplu al datoriilor umane, dar a insistat asupra comprehensiunii din pură datorie În care ni se relevă faptul dual că voința apare: atât ca supusă legii morale, cât și ca legislatoare a acesteia și tuturor principiilor morale. În dialectica dintre autonomie și eteronomia voinței, sub acțiunea principiului suprem al datoriei, Kant dezvăluia adevărata față a eticii sale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fericire totală. Dar cum o viață umană nu este posibilă În izolare cel mai mare bine al individului se află pus În cuprinderea Întregului social căruia Îi aparține, orașul sau totalitatea cetățenilor, În care trăiește ca element al lor. Astfel - relevă cu realism Paulsen - etica se varsă În politică; Îndrumarea spre realizarea vieții desăvârșite, pentru individ, continuă și se completează În mod necesar, În Îndrumarea spre realizarea statului perfect (vezi Aristotel - Statul atenian) al cărui bun sunt cetățenii desăvârșit de capabili
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
XVII-XVIII, Paulsen prezintă propria sa etică drept o deontologie, etică deopotrivă „istoric-genetică și social teleologică”, poziție care, prin idealismul obiectiv al lui Hegel, prin „școala istorică a dreptului” și prin „biologia istoric-evoluționistă” este reprezentativă pentru secolul al XIX-lea! Paulsen relevă definitoriu că dreptul trebuie să fie recunoscut În necesitatea sa istorică, adică În raționalitatea sa istorică. Prin această cerință, ideea unui sistem de norme generale și etern valabile, așa cum le caută sau crede că le posedă dreptul natural este hărăzită
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sau, după făptuire, cu un „ar fi trebuit!” sau „nu ar fi trebuit!” dezaprobator și pedepsitor. Concepția istoric-teleologică a lui Paulsen este concretizată În: 1. filosofia dreptului și 2. filosofia moralei. Filosoful neokantian probează o viziune concretă și realistă, când relevă: „Moravurile și comportarea morală, sistemul moralității obiective, la fel ca și dreptul ca produs și funcție, nu sunt considerate ca fiind ale individului ca atare sau ale «rațiunii» sale, ci ca aparținând rațiunii generale imanente a structurilor sociale ale vieții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ea nu reprezintă (cum s-ar putea afirma pentru morală) mai mult un fascicol, un snop de voințe paralele, ci este rezultanta tendințelor adesea contradictorii, o sinteză de voințe care se Întâlnesc Într-un mediu comun. O distincție unanim asumată relevă faptul că: În vreme ce morala pozitivă se manifestă viabil Într o modalitate difuză și Își exercită autoritatea asupra oamenilor dintr-o societate fără a avea nevoie de o structură și organe speciale, dreptul pozitiv (adică acela care este aplicabil și se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
originară a conștiinței, ca În cazul debilității sau imbecilității morale, are ca urmare cele mai grave tulburări ale vieții. Provoacă dominația instinctelor nestăpânite, conflicte cu ambientul, ajungându-se până la excluderea din comunitatea de viață umană și chiar la sinucidere. Paulsen relevă că prin ceea ce Înțelegem ca individualizare a conștiinței devine posibilă o evoluție și mai Înaltă a conștiinței, evoluția unei conștiințe individuale, care astfel se rupe de obicei și de morala obiectivă. Pe o treaptă mai Înaltă de evoluție a vieții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pretindă și să accepte, și de partea ei, recunoașterea adevărului concepției sale privitor la aprecierea obiectivă. Capitolul IV Binaritatea raportului dintre „ceea ce trebuie să se facă” și „ceea ce nu trebuie Împiedicat să se facă” 1. Principiul dreptului Giorgio del Vecchio releva, În chip esențial, că activitatea omenească poate fi considerată ca fiind reglementată de un sistem complex de norme. Într adevăr, În orice fază istorică găsim un astfel de sistem, compus din mii și mii de norme de diferite specii. Orice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ne vorbește, la această treaptă a Realității juridice despre: 1. Bilateralitate, 2. Generalitate, 3. Imperativitate și 4. Coercibilitate. Despre Bilateralitate am vorbit mai Înainte, ca despre Coercibilitate, asupra căreia ne vom opri mai Încolo. Despre Generalitate, Giorgio del Vecchio ne relevă esențial: „De regulă și conform naturii sale proprii, norma juridică e generală, adică procedează prin abstracție și fixarea tipurilor; cu alte cuvinte, ea se referă la o clasă Întreagă sau serie nelimitată de cazuri și nu la persoane determinate, nici
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ea să se adapteze diverselor contingențe de fapt, astfel Încât să corespundă funcției și scopului său. Acolo unde va lipsi norma, În numele Echității se poate cere ca judecătorul să instituie o normă nouă, potrivită cazului neprevăzut de judecată. Giorgio del Vecchio relevă că, Întotdeauna, a fost recunoscută o oarecare latitudine voinței prudente a judecătorului (de ex. Preotul roman etc). Desigur, În zilele nostre este mai greu să fie acceptată o astfel de perspectivă. O anumită libertate, totuși, Îi este lăsată judecătorului, fie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ca și Montesquieu care se arăta drept filosoful cel mai temeinic al Dreptului, oricâte slăbiciuni va fi avut sistemul său de gândire. Important este cum vedea Montesquieu existența și acțiunea legilor pozitive (pe lângă cele ale naturii). În acest sens, el releva: „De Îndată ce se află În societate, oamenii pierd simțământul slăbiciunii lor; egalitatea care exista Între ei Încetează și Începe starea de război”. Așadar, invers decât la Thomas Hobbes, care considera că În starea de societate: „nu există drepturi naturale”, care au
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]