1,588 matches
-
testează teoria cererii și ofertei în cazul țărilor europene și o infirmă. Dincolo de efectul secularizării și de cel al liberalizării pieței bunurilor religioase, ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist asupra religiei este de așteptat să fi avut un impact asupra religiozității individuale. Căderea regimurilor de orientare marxistă a dat posibilitatea manifestării în plan public a religiozității și a deschis calea pentru educația și propaganda religioasă. Apariția discuțiile pe teme religioase în mass-media, precum și instituirea unui învățământ religios au permis penetrarea la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și de cel al liberalizării pieței bunurilor religioase, ridicarea restricțiilor impuse de regimul comunist asupra religiei este de așteptat să fi avut un impact asupra religiozității individuale. Căderea regimurilor de orientare marxistă a dat posibilitatea manifestării în plan public a religiozității și a deschis calea pentru educația și propaganda religioasă. Apariția discuțiile pe teme religioase în mass-media, precum și instituirea unui învățământ religios au permis penetrarea la nivelul populației a cunoștințelor legate de religie și au creat premisele unei revitalizări religioase. Dincolo de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și credinței religioase este posibil să fi avut o contribuție în declanșarea revitalizării religioase. Aplicând cele prezentate anterior la cazul României se poate afirma că, luând în considerare teza secularizării sub influența dezvoltării sociale, este de așteptat ca nivelul de religiozitate al României să fie superior unor țări mai puternic industrializate din Europa Centrală și de Est, precum Cehia sau Germania de Est. Dacă nivelul de religiozitate depinde de gradul de dezvoltare socială, atunci România va fi mai religioasă decât țările
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în considerare teza secularizării sub influența dezvoltării sociale, este de așteptat ca nivelul de religiozitate al României să fie superior unor țări mai puternic industrializate din Europa Centrală și de Est, precum Cehia sau Germania de Est. Dacă nivelul de religiozitate depinde de gradul de dezvoltare socială, atunci România va fi mai religioasă decât țările mai dezvoltate decât ea și mai puțin religioasă decât statele cu un nivel de dezvoltare inferior. Trebuie avut însă în vedre că dezvoltare socială și umană
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
statele cu un nivel de dezvoltare inferior. Trebuie avut însă în vedre că dezvoltare socială și umană nu înseamnă doar bani mai mulți, ci înseamnă și un capital uman mai mare. Analiza realizată în acest capitol va pune nivelul de religiozitate nu numai în raport cu indicatori ai bunăstării materiale, ci și cu cei ai dezvoltării umane. Pe de altă parte, teoria impactului dezvoltării sociale asupra valorilor religioase afirmă că o scădere a siguranței economice și o creștere a riscurilor sociale și economice
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Luând în considerare teoria cererii și ofertei este de așteptat ca revitalizarea religioasă semnalată în regiune și în România să își aibă origine practic în liberalizarea pieței bunurilor religioase petrecute după căderea regimului comunist. Astfel, este de așteptat ca între religiozitate și nivelul de diversitate religioasă să existe o asociere. În țările cu diversitate religioasă mai mare este de așteptat ca nivelul de religiozitate să fie superior, comparativ cu țările în care există monopol religios. La prima vedere cazul României însă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practic în liberalizarea pieței bunurilor religioase petrecute după căderea regimului comunist. Astfel, este de așteptat ca între religiozitate și nivelul de diversitate religioasă să existe o asociere. În țările cu diversitate religioasă mai mare este de așteptat ca nivelul de religiozitate să fie superior, comparativ cu țările în care există monopol religios. La prima vedere cazul României însă contrazice această teorie, deoarece diversitatea religioasă este destul de redusă (86% din populație fiind ortodoxă) însă indicatorii implicării religioase iau valori destul de crescute. Pe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România nu confirmă această ipoteză este de luat în considerare ipoteza asocierii dintre gradul de revitalizare religioasă a unei țări și diversitatea religioasă. Astfel, este posibil ca revitalizare religioasă să fie efectul deschiderii pieței bunurilor religioase fără ca nivelul absolut de religiozitate să fie influențat de pluralism. Însă, așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori care determină variații în nivelul de religiozitate al statelor foste comuniste. Pollack (2001) include aici, pe lângă modernizare, represiunea politică, denominația dominantă și apropierea de ideile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religioasă. Astfel, este posibil ca revitalizare religioasă să fie efectul deschiderii pieței bunurilor religioase fără ca nivelul absolut de religiozitate să fie influențat de pluralism. Însă, așa cum arătam în capitolul introductiv există și alți factori care determină variații în nivelul de religiozitate al statelor foste comuniste. Pollack (2001) include aici, pe lângă modernizare, represiunea politică, denominația dominantă și apropierea de ideile naționale. Astfel, în țările în care represiunea politică îndreptată împotriva religie a fost mai blândă, bisericile au reușit să supraviețuiască și să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
internațională a Bisericii Catolice (Pollack, 2001, 2003; Need, Evans, 2001; Froese, 2004a; Stark, 2001; Bruce, 2001). Pe lângă dimensiunile represiunii religioase și tipul de religie dominantă, apropierea dintre religie și ideile naționale a contribuit mult la menținerea unui grad crescut de religiozitate în rândul populației, religia fiind percepută ca păstrătoarea identității naționale și protectoarea națiunii în fața pericolului bolșevic. Așa s-a întâmplat în Polonia, Lituania sau România țări în care religia dominantă a jucat un rol important în crearea identității naționale (Franklin
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
română de multe ori în imaginarul colectiv, așa cum arătam în capitolul introductiv. Atât situația specială a bisericii în vremea comunismului, cât și asocierea religiei ortodoxe cu ideile naționale au contribuit într-o oarecare măsură la păstrarea unui nivel crescut de religiozitate în România la finele secolului XX. Din păcate, cei doi factori sunt greu de transpus în măsuri cantitative care să permită folosirea lor în calitatea de predictori ai unei analize statistice. Cu toate acestea am considerat că nu pot fi
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
europeni. Analiza realizată în acest capitol va urmări evaluarea orientărilor valorice de tip religios ale românilor comparativ cu ale altor popoare din Europa, precum și variația acestuia în timp și va încerca să vadă care sunt elementele care influențează nivelul de religiozitate al unui popor. Vor fi avute în vedere câteva ipoteze concurente în explicația nivelului de religiozitate acestea sunt: asocierea dintre religiozitate și nivelul de dezvoltare socială, precum și legătura dintre diversitatea religioasă dintr-o țară și valorile religioase împărtășite de către populație
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
comparativ cu ale altor popoare din Europa, precum și variația acestuia în timp și va încerca să vadă care sunt elementele care influențează nivelul de religiozitate al unui popor. Vor fi avute în vedere câteva ipoteze concurente în explicația nivelului de religiozitate acestea sunt: asocierea dintre religiozitate și nivelul de dezvoltare socială, precum și legătura dintre diversitatea religioasă dintr-o țară și valorile religioase împărtășite de către populație. De asemenea, se încercă găsirea unor factori explicativi pentru revitalizarea religioasă care a fost semnalată în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
din Europa, precum și variația acestuia în timp și va încerca să vadă care sunt elementele care influențează nivelul de religiozitate al unui popor. Vor fi avute în vedere câteva ipoteze concurente în explicația nivelului de religiozitate acestea sunt: asocierea dintre religiozitate și nivelul de dezvoltare socială, precum și legătura dintre diversitatea religioasă dintr-o țară și valorile religioase împărtășite de către populație. De asemenea, se încercă găsirea unor factori explicativi pentru revitalizarea religioasă care a fost semnalată în spațiul Central și Est european
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
folosindu-se repere teoretice similare. II. STRATEGIA DE ANALIZĂ ȘI INDICATORII UTILIZAȚI Și acest capitol optează pentru o analiză de tip comparativ, punând față în față România și celelalte țări europene. Pe de altă parte, este urmărită evoluția nivelul de religiozitate în România pe parcursul unei perioade de 6 ani (perioadă de timp determinantă de datele avute la dispoziție), încercându-se surprinderea variației valorilor religioase și la nivel de cohortă în două momente de timp diferite. Pentru identificarea factorilor care influențează nivelul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România pe parcursul unei perioade de 6 ani (perioadă de timp determinantă de datele avute la dispoziție), încercându-se surprinderea variației valorilor religioase și la nivel de cohortă în două momente de timp diferite. Pentru identificarea factorilor care influențează nivelul de religiozitate în diferite țări europene, precum și al revitalizării religioase, au fost realizate o serie de regresii lineare, care permit determinarea efectului cumulativ al factorilor avuți în vedere. Trebuie menționat faptul că analizele cuprinse în prezentul capitol au fost realizate la nivel
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe români în general să fie mai religioși decât alte popoare și nu de a vedea la nivel individual ce influențează orientarea religioasă a persoanei. Pe de altă parte, în contextul acestui volum accentul nu cade pe explicarea gradului de religiozitate la altor popoare europene, ci pe cazul particular al României, însă comparația transversală servește ca instrument explicativ. Analiza datelor a implicat utilizarea a două tipuri de variabile: variabile dependente, a căror variație vrem să o explicăm și predictori, adică variabile
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ca instrument explicativ. Analiza datelor a implicat utilizarea a două tipuri de variabile: variabile dependente, a căror variație vrem să o explicăm și predictori, adică variabile care au un rol explicativ în schema de analiză. Variabilele dependente folosite au fost: religiozitatea și revitalizarea religioasă. Indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religiei în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției Bisericii în chestiuni de ordin social și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
implicat utilizarea a două tipuri de variabile: variabile dependente, a căror variație vrem să o explicăm și predictori, adică variabile care au un rol explicativ în schema de analiză. Variabilele dependente folosite au fost: religiozitatea și revitalizarea religioasă. Indicele de religiozitate este construit ca scor factorial și explica variația variabilelor legate de importanța religiei în viața personală, de importanța lui Dumnezeu în viața personală, de încrederea acordată intervenției Bisericii în chestiuni de ordin social și de credința în anumite idei religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
-și corespondent în dimensiunile implicării religioase luate în considerarea în prezentul volum. Practic au fost avute în vedere trei dimensiuni ale revitalizării religioase: credința, practica și afilierea. Astfel, revitalizarea religioasă a fost operaționalizată prin măsurarea variației între media indicelui de religiozitate pentru fiecare țară în 1990 și 2000, a variației practicii religioase publice în fiecare țară în 1990 și 2000 și a variației non-afilierii religioase în fiecare țară în 1990 și 2000. Construcția indicelui de practică religioasă în spațiul public, precum și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țări post-comuniste. Acest indicator este unul destul de slab pentru că el nu se referă direct la ridicarea restricțiilor religioase impuse de regimul comunist, însă este o marcă a proceselor și evoluțiilor care au avut loc în aceste țări după 1990. III. RELIGIOZITATE ȘI REVITALIZARE RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST COMUNISTĂ Datele referitoare la religiozitate confirmă atât rezultatele studiilor anterioare, cât și predicțiile făcute pe baza indicatorilor comportamentali. În România religiozitatea are valori foarte crescute situându-se printre primele țări europene, alături de Malta, Polonia
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se referă direct la ridicarea restricțiilor religioase impuse de regimul comunist, însă este o marcă a proceselor și evoluțiilor care au avut loc în aceste țări după 1990. III. RELIGIOZITATE ȘI REVITALIZARE RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST COMUNISTĂ Datele referitoare la religiozitate confirmă atât rezultatele studiilor anterioare, cât și predicțiile făcute pe baza indicatorilor comportamentali. În România religiozitatea are valori foarte crescute situându-se printre primele țări europene, alături de Malta, Polonia și Irlanda, toate fiind țări predominant catolice. Conform datelor din Figura
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
proceselor și evoluțiilor care au avut loc în aceste țări după 1990. III. RELIGIOZITATE ȘI REVITALIZARE RELIGIOASĂ ÎN ROMÂNIA POST COMUNISTĂ Datele referitoare la religiozitate confirmă atât rezultatele studiilor anterioare, cât și predicțiile făcute pe baza indicatorilor comportamentali. În România religiozitatea are valori foarte crescute situându-se printre primele țări europene, alături de Malta, Polonia și Irlanda, toate fiind țări predominant catolice. Conform datelor din Figura 3.1 valorile medii ale religiozității se apropie de maxim în România, la fel ca și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cât și predicțiile făcute pe baza indicatorilor comportamentali. În România religiozitatea are valori foarte crescute situându-se printre primele țări europene, alături de Malta, Polonia și Irlanda, toate fiind țări predominant catolice. Conform datelor din Figura 3.1 valorile medii ale religiozității se apropie de maxim în România, la fel ca și în Malta, Polonia sau Irlanda, indicând o predominare a valorilor religioase și un grad redus de secularizare. Practic, România se dovedește a fi cea mai religioasă țară dintre cele Ortodoxe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
neînregistrându-se evoluții spectaculoase. Care să fie oare explicația înnoire religioase din România și Bulgaria, liberalizarea religioasă, creșterea riscurilor existențiale sau creșterea diversității religioase? Un răspuns la această întrebare vom căuta în secțiunea următoare. Figura 3.1 Nivelul mediu al religiozității în Europa în 2000 Date: EVS 2000 Figura 3.2 Variația nivelului mediu de religiozitate între 1990 și 2000 în Europa Date: EVS 1990, 2000 Figura 3.3 Variația mediei religiozității pe cohorte, între 1993 și 1999 în România Date
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]