1,308 matches
-
doar 60 de candidate din familii nobile manciuriene. Decizia finală asupra câștigătoarei postului revine văduvei ultimului împărat. De data aceasta, câștigătoare este Yehe Nara, care este primită la curtea împăratului Xianfeng ca și concubină de gradul 4, poziție numită "Gui Ren" (persoană onorată). Ajunsă la curte, în "Orașul Interzis", un fel de azil de bătrâni compus din sute de concubine bătrâne și văduve ale foștilor împărați ( unii s-au căsătorit și au murit foarte tineri), își dă seama de greutatea sorții
Împărăteasa văduvă Cixi () [Corola-website/Science/313484_a_314813]
-
la acea vreme: „O femeie se pricepe la fel de bine la politică, precum o găină la cântat”. Pe când se trezesc bărbații de la curte și încep să-i arate locul concubinei de gradul 4, împăratul se hotărăște să o ridice pe "Gui Ren" la gradul de "Bin", concubină de gradul 3, pentru a arăta cât de mult îi apreciază sfatul. La scurt timp se va anunța public faptul că Yehe Nara este însărcinată - probabil acesta este și adevăratul motiv al promovării sale. Marele
Împărăteasa văduvă Cixi () [Corola-website/Science/313484_a_314813]
-
cronologică, s-au petrecut următoarele evenimente : Pentru a dezbina comunitatea, Episcopia Odesei a construit în sat o a doua biserică aparținând de Patriarhia Moscovei și l-a numit în 1999 ca preot pe Alexei Grecu , un român din zona orașului Reni, fost preot la Cartal. În iulie 2011 a fost inaugurată biserica purtând hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, aceasta fiind ridicată între 2005 și 2011 cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, fiind subordonată Mitropoliei Basarabiei, dependentă canonic de Patriarhia
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
de Achmanghit, Deljiler, Divizia și Tatarbunar). În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În anul 1877 a fost construită calea ferată Reni - Tighina, care a legat orașul Reni cu partea centrală a Basarabiei rămasă sub ocupație rusă. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În anul 1877 a fost construită calea ferată Reni - Tighina, care a legat orașul Reni cu partea centrală a Basarabiei rămasă sub ocupație rusă. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sudul Basarabiei a intrat în
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
Anadol, întâlnit și sub formele Anadolu și Dolînske (în ; în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 15 metri, la o distanță de 4 km de centrul raional Reni, în partea de vest a raionului Reni. Până în anul 1947 satul a
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
și Dolînske (în ; în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 15 metri, la o distanță de 4 km de centrul raional Reni, în partea de vest a raionului Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Anadol (în ), în acel an el fiind redenumit Dolinske. Localitatea Anadol (sau Anadolu) a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 15 metri, la o distanță de 4 km de centrul raional Reni, în partea de vest a raionului Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Anadol (în ), în acel an el fiind redenumit Dolinske. Localitatea Anadol (sau Anadolu) a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. Prin Tratatul
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Anadol a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.935 locuitori din sat, 1.670 erau români (86.30
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
schimbat denumirea oficială a satului din cea de Anadol în cea de Dolinske. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Anadol face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.705 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Biserica din satul Anadol a fost construită în secolul al
Anadol, Reni () [Corola-website/Science/317906_a_319235]
-
Bulboaca, întâlnit și sub formele Bolboca și Cotlovina (în , în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent găgăuzi. Satul este situat la o altitudine de 30 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de nord-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 55 km de
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent găgăuzi. Satul este situat la o altitudine de 30 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de nord-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 55 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Bolboca (în ), în acel an el fiind redenumit Kotlovina ("bazin" sau "vale" în limba rusă). Localitatea Bulboaca a
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent găgăuzi. Satul este situat la o altitudine de 30 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de nord-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 55 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Bolboca (în ), în acel an el fiind redenumit Kotlovina ("bazin" sau "vale" în limba rusă). Localitatea Bulboaca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
teritoriu. La începutul secolului al XX-lea, în Bulboaca erau 489 de case, numărul locuitoriilor fiind de 2.608 de locuitori . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bolboca a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din găgăuzi. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
schimbat denumirea oficială a satului din cea de Bolboca în cea de Kotlovina. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Bolboca face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.643 locuitori, preponderent găgăuzi. Pe lângă aceștia, mai există și comunități reduse numeric de bulgari și moldoveni (români). Localnicii vorbesc limba găgăuză, dar și limbile română, bulgară și rusă. În
Bulboaca, Reni () [Corola-website/Science/317900_a_319229]
-
Satu-Nou, întâlnit și sub forma Novosilske (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 10 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de sud-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 36 km
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 10 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de sud-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 36 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Satu-Nou (în ), în acel an el fiind redenumit Novosîlske. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 10 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de sud-est a raionului Reni. El se află la o distanță de 36 km de centrul raional Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Satu-Nou (în ), în acel an el fiind redenumit Novosîlske. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Satu-Nou a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.933 locuitori din sat, 2.848 erau români (97.10%), 62 bulgari (2.11%), 19 ruși (0.06
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
schimbat denumirea oficială a satului din cea de Satu-Nou în cea de Novosîlske. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Satu-Nou face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.572 locuitori, preponderent moldoveni (români). Școala din sat este o școală mixtă cu predare în limbile română și rusă . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Satu-Nou era vorbitoare
Satu-Nou, Reni () [Corola-website/Science/317898_a_319227]
-
Cartal, întâlnit și sub forma Orlovca (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Reni din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 21 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, pe malul vestic al Lacului Cartal și pe malul nordic al Dunării, în partea de sud
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 21 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, pe malul vestic al Lacului Cartal și pe malul nordic al Dunării, în partea de sud a raionului Reni. El se află la o distanță de 24 km de orașul Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Cartal (în ), în acel an el fiind redenumit Orlîvka. În secolul al II-lea înainte de Hristos, pe teritoriul actual
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
altitudine de 21 metri, pe malul estic al Lacului Cahul, pe malul vestic al Lacului Cartal și pe malul nordic al Dunării, în partea de sud a raionului Reni. El se află la o distanță de 24 km de orașul Reni. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Cartal (în ), în acel an el fiind redenumit Orlîvka. În secolul al II-lea înainte de Hristos, pe teritoriul actual al localității (la marginea de vest a satului) s-a așezat un
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cartal a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.584 locuitori din sat, 2.517 erau români (97.41%), 32 ruși (1.24%), 23 bulgari (0.89
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]
-
schimbat denumirea oficială a satului din cea de Cartal în cea de Orlîvka. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Cartal face parte din raionul Reni al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.047 locuitori, preponderent moldoveni (români). În sat este o școală cu predarea în limba română și un ansamblu de dansuri populare - „Opincuța”. Locuitorii satului Cartal sunt în majoritate de
Cartal, Reni () [Corola-website/Science/317904_a_319233]