8,718 matches
-
matematicianul, să calculeze... Asta voise să Îi spună Arrigo lângă zidurile Baptisteriului, prețios numai pentru bezna Închisă sub bolta sa. Un lac de beznă de care filosoful avea nevoie pentru a transpune În faptă vechiul vis al tatălui său. Nu renașterea imperiului, naufragiat În furtuna vremurilor. Acesta era planul celor de la miazănoapte, de la Veneția, al templierilor. Arrigo luase doar parte la el. Cu generozitate, pusese inimă În această Încercare. Însă mintea sa era altundeva, pierdută În urma unui alt vis. Un vis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
vrei să cucerești orașul? Visez la Teatrul din oraș, orice artist cucerește orașul, vorbesc de un artist genial ca mine, mustăcea băiatul (glumea, dar timpul a arătat că a avut dreptate: a ajuns un artist genial, apropiat de artistul din Renaștere prin Teatru și Muzică, dar modern prin concepție și formă - preotul îl învățase că originalitate înseamnă formă, îi povestise că, în artă, înaintea Primului Război Mondial, artiștii s-au întors, în dorința lor de nou, spre africani, explozia formei a venit de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Cuore - o extravaganță pedagogică de care, În copilăria ei, beneficiau numai fiicele celor putred de bogați -, arătau delicatețea splendidă a trăsăturilor fetei, arta desăvârșită și simplitatea veșmintelor ei. Se bucurase de o educație strălucită - tinerețea i se consumase În atmosfera Renașterii, era versată În ultimele bârfe ale vechilor familii romane, era cunoscută după nume, ca o tânără americancă fabulos de bogată, de cardinalul Vitori și de regina Margherita, precum și de celebrități mai subtile, de a căror existență nu puteai fi conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și ale judecătorului Cohalan, se săturase până-n gât de problema irlandeză. Totuși existase o vreme când trăsăturile celtice proprii fuseseră coloanele filosofiei sale personale. Dintr-o dată, i s-a părut că viața Îi mai oferea suficiente surprize, cu condiția ca renașterea vechilor curiozități să nu Însemne că dădea iarăși Înapoi - că dădea Înapoi chiar din fața vieții. NEASTÂMPĂR - Sunt très bătrân și très blazat, Tom, a declarat Amory Într-o zi, Întinzându-și confortabil carcasa În fotoliul de la fereastră. Se simțea Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dreptul animalică, și bineînțeles că femeile îți văd asta în ochi și atunci te ocolesc bine-mersi. În ciuda acestui fapt, în lunga vară dogoritoare a anului 1938, comportamentul animalic se bucura într-un mod plin de cinism de un fel de renaștere ariană. 1 Vineri, 26 august — E exact ca un afurisit de cuc. — Cine? Bruno Stahlecker își ridică privirea din ziar. — Hitler, cine altcineva? Stomacul mi se strânse, simțind că urmează una dintre profundele analogii ale asociatului meu legate de naziști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Femeile prin care se reprezintă Fecioara Maria nu au decât chip și mâini, corpul „fără prihană” nefiind nici măcar sesizabil. Celălalt model paradigmatic feminin însă, cel care coboară din zeițele Antichității greco-romane și din cultul Mariei Magdalena, și-a expus, din Renaștere, frumusețea ca geometrie desăvârșită a formelor, dar și ca ispită. Soția artistului, dar și femeia de stradă au întruchipat un ideal estetic pe care și astăzi îl căutăm printre trecătoarele pe care le alegem ca modele. Este profund adevărat că
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
nu sunt considerate ca fiind frumoase. Dimpotrivă, frumusețea este legată, se pare, de anumite semne sexuale secundare.” (Sigmund Freud, Le Malaise dans la Culture, Paris, PUF, 2004). Firește, începând cu nudurile grecilor care tratează discret organul masculin, trecând apoi prin Renaștere, unde frunzele încep să acopere „adamic” penisul, bărbatul a fost reprezentat ca un atlet cu sexul estompat și cu cap de Adonis. Femeia apare artistic mai târziu, expunându-și sânii, brațele, coapsele, fesele, tălpile, cu vulva mereu „ferecată” și aproape
FRUMUSEŢE ŞI FARMEC de DAN CARAGEA în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364317_a_365646]
-
Acasa > Stihuri > Momente > RENAȘTERE Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Renaștere Raze de soare vin să cadă cu mângâieri care trezesc pe ghiocei, de sub zăpadă și primăvara o vestesc. Natura iarăși se trezește din amorțirea
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
Acasa > Stihuri > Momente > RENAȘTERE Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Renaștere Raze de soare vin să cadă cu mângâieri care trezesc pe ghiocei, de sub zăpadă și primăvara o vestesc. Natura iarăși se trezește din amorțirea cea geroasă, a Iernii ce ne părăsește plângând cu lacrim-apătoasă. Încet, încet , fire de iarbă răsar
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
cu-ndrăgostiții mână-n mână, ce doruri vin ca să-și aline în dup-amiezi de săptămână. Atâta dor de trai renaște în noi, ca Sfântă Înviere încununată-n zi de Paște... Speranța nici-odat' nu piere ! de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Renaștere / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RENAȘTERE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364344_a_365673]
-
experiență a vidului și invazie, ulterioară, de împlinire și gratitudine. Fructul oprit este, în cele din urmă, cel mai savuros fruct, așa că îi putem înțelege pe zei când apar cuprinși de frenezie erotică. În tablourile inspirate din narațiuni mitologice, pictorii Renașterii au găsit calea convenabilă de a putea înfățișa sentimente și pasiuni omenești, desigur într-o regie în care pudoarea impune, totuși, destule limite. Există un tablou pictat de Bartholomeus Spranger și intitulat Vulcan și Maia, c. 1575-1580, aflat la Muzeul
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
1993. În 2005 a devenit mitropolit al nou înființatei Mitropolii a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. A publicat articole cu caracter teologic, predici, note și comentarii în revistele centrale bisericești, „Glasul Bisericii”, „Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul „Credința"din Detroit, „Renașterea"de la Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). S-a afirmat de tânăr în literatură (debutul în ,,Vremea”, 1936 și „Dacia Rediviva”, al cărei redactor principal a fost) și colaborator al revistelor: „Gazeta Literară", „Luceafărul", „Magazin Istoric", „Ateneu” etc. Unele din
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
putea ucide Folosind cu nesăbuință Cuvântul. Cuvintele sunt magii, Mistere Prin care poți Crea sau Ucide - În aceeași măsură. Și, pentru că viețile noastre Sunt atât de fragile, Fii prudent, Atent, Pios, Evlavios În folosirea Cuvântului Dăruit doar nouă De Creator! Renașterea: Mă rog Să mă nasc pe mine În mine însămi Și Să cresc Sfâșiind carnea Ce mă sugrumă. Nașterea Sinelui seamănă cu Nașterea Cuvântului Din Tăcerea divină Și a Luminii Din Marele Întuneric. Am cunoscut Durerea... Greaua Zămislire Din Nașterea
METAMORFOZĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364500_a_365829]
-
ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și spirituală a românilor, relațiile lor cu autoritățile politice, militare și bisericești, cu celelalte naționalități conlocuitoare. Nu lipsesc nici documentele care ne vorbesc de renașterea conștiinței naționale, de lupta românilor pentru afirmare politică, bisericească, culturală și socială. Găsim aici o adevărată cronică a noutăților editoriale ale vremii, apariția și răspândirea publicațiilor românești din Banat și Transilvania, care și-au adus din plin aportul lor la
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
că prin precepte teoretice de morală, prin știință oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune, după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice, astfel creșterea lumii nouă se datorește prototipului omului moral, Iisus Hristos. După el încearcă creștinul a-și modela propria sa viață". Întrebării retorice de ce Iisus Hristos este așa de mare, Mihai Eminescu îi dă un răspuns simplu: Pentru că
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
oameni și față de actul creației - în genere. Negându-se pe sine, poetul reușește să-și accepte natura umană, limitele existențiale, împărtășind din dorul febril al căutării răspunsurilor la întrebări mortificatoare. Tonul unora dintre retoricile lui Victor Burde este profetic, prevestind renașterea rugurilor înverzite de primăvară din cenușa lăsată de anotimpurile spulberării. Ca într-un joc existențial unic, poetul clarifică ciclicitatea vieții, socotindu-se pe sine: ploaie, vânt, soare sau nor, lună și stea și - de ce nu - parte a unui anotimp. Cu
DESCÂNTEC DE ROUĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361433_a_362762]
-
un magazin de mobilă. Din 2008 este student la Universitatea „Spiru Haret” din București- Facultatea de Istorie, Muzeografie și Arhivistică. În 2008 este declarat „Cetățean de Onoare” al Municipiului Buzău. Din 2002, secretar general și membru fondator al Asociației Culturale „Renașterea Buzoiană”. Din 1996, membru al ''Asociației Scriitorilor Profesioniști din România'' (ASPRO). În 1998 este primit în Uniunea Scriitorilor din România. Din 1997,consilier al Editurii „Rafet” din Râmnicu Sărat. În 2009 este inclus „Who is Who” (Verlag fur Personenenzyklopădien AG
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
revistelor:”Bucovina literară” și ”Oglinda literară”,timp în care publică sporadic versuri și cronici literare în multe alte reviste din țară. .2003...- realizează paginile literare ale cotidianului „Opinia”,împreună cu Dumitru Ion Dincă. .2006...- Director și redactor-șef adjunct al revistei „Renașterea Culturală”. .Din anul 2ooo coordonează Concursul Național de Creație Literară pentru Elevi și Studenți „V.Voiculescu-Arc de suflet peste timp” și Concursul de Creație pentru Elevi „Constantin Petcu”. Cărți publicate: .” Spre orașul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.” Litera
MARIN IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361495_a_362824]
-
-SECVENȚE ÎN ALB ȘI NEGRU-VERSURI-Editura Anamarol, București Colaborări lunare în 2011 la revistele online Cetatea lui Bucur, Tânărul scriitor, Faleze de piatră, Singur. Colaborări la revista Moldova Literară-2011, revista Algoritm Literar -ianuarie 2011, revista PLUMB -nr 47, februarie 2011, revista Renașterea Buzoiana, nr. 65-2011, revista Constelații diamantine-nr.10-2011, revista Climate Literare, măi 2011, Oglindă Literară, august 2011-nr.116, decembrie 2011-nr.120 Premiul special al Editurii Rafet -Râmnicu Sărat, iulie 2011 în ,,Concursul Internațional de poezie Titel Constantinescu''-ediția a -IV-a. Site
NUMAI DRUMUL E INTERESANT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361518_a_362847]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > RENAȘTERE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trăind în cercul nostru de cuvinte, Mărunt, adulmecând parșiv păcate, Nimic din ce suntem nu se dezminte, Căci ne sfârșim,în lacrimă și moarte. Dacă
RENAŞTERE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361558_a_362887]
-
tine într-un amalgam cu gust cromatic. Hai, vino în pădurea mea cu lună plină, Pe-o filă de poveste-ntr-un ecou, De dincolo de noi și de-a mea vină, Hai, vino, să ne inventăm din nou! Referință Bibliografică: Renaștere / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 375, Anul II, 10 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RENAŞTERE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361558_a_362887]
-
indisolubil de săptămânalul „Literatură și Artă”, pe care îl păstorește cu excepțională competență și dăruire, din anul 1986. Această publicație și-a câștigat un prestigiu de excepție și prin faptul că, sub bagheta Acad. Nicolae Dabija, a susținut lupta pentru Renaștere națională în Basarabia. O dovadă elocventă a răsunetului pe care-l are această revistă, în conștiința publică, este tirajul său, care ajunge azi, la 180 000 de exemplare. „Literatura și Arta” nu este doar o revistă a intelectualității, ea a
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
ai Literaturii Române. Astfel, celebrul eminescolog Mihai Cimpoi consemna într-un capitol al lucrării sale, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, apărută în anul 1996, la Editura „Arc”, că Nicolae Dabija este „un lider de genearție, animator al „Renașterii basarabene”, ceea ce și noi am relevat cu pregnanță. De asemenea, ilustrul critic și istoric literar, referindu-se la calitatea domnului Acad. Nicolae Dabija de redactor șef al revistei „Literatură și Artă”, sublinia că meritul primordial al acesteia constă în faptul
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
un rest dreptunghiular de tencuială și care pare a fi „așternut” acolo ca o frescă. Spre centru, portretul unui tinere, cu o pălărie gri, care te duce cu gândul la anii 1900, și a cărei fizionomie ar putea coborî până în Renaștere. Îmi este tot mai clar: pictorul nu pare un portretist de modele, adică nu caută diversitatea chipului uman în cotidian. Tot ce vedem, de o neobișnuită înrudire artistică, trebuie contemplat laolaltă cu însăși figura acestui om cu aparența unui lipovean
PATA UMANĂ de DAN CARAGEA în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363967_a_365296]
-
vale, Apele își limpezește făcând cerului oglindă, Sălcioara înflorește chiar în faldurile sale... Glastre-nțelegând tot tâlcul par a-nmuguri în tindă, Iar de sus străbate cântul de cocori din lungă cale Spre țări calde-aduși de vântul ce pământul îl colindă. Renaștere Aștept să vină primăvara Să-ți împletesc cu flori cosițe Și să te-alerg prin poienițe De dimineața până seara. În răsărit să ne sărute Izvorul de lumină fruntea Și-mbrățișați să trecem puntea În ciclu nou de zile nenăscute
PRIMĂVARĂ SENINĂ, DOAMNELOR ŞI DOMNIŞOARELOR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362816_a_364145]