1,643 matches
-
II și apoi al lui Artaxerxes.14 Pasajul a fost reluat de aproape toți cei care s-au ocupat sistematic de unicorn și i-a influențat pe toți enciclopediștii și naturaliștii antici și, prin intermediul lor, și pe cei medievali sau renascentiști. Există în India măgari sălbatici la fel de mari precum caii și chiar mai mari; au corpul alb, capul roșu, ochii de un albastru închis. Acest animal are un corn în mijlocul frunții; acesta măsoară un cubit 15; baza cornului, înspre frunte, este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
concurat insistent. Ele sunt rodul unor epoci diferite, al unor etape distincte ce pot fi deslușite în diacronia acestui mit. Prima versiune, a unicornului care este prins cu ajutorul unei fecioare, este specific medievală. Cea de a doua reprezintă o actualizare renascentistă a unei teme antice. Nu spun că nu există suprapuneri, ba ele pot fi întâlnite foarte des. Dar fiecare dintre cele două versiuni ocupă prim-planul și este în spiritul unei anumite epoci, cu mentalitățile sale specifice. Insist: varianta inorogului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
caute un înțeles simbolic și un potențial alegoric în orice discurs, să citească semnele scenariului hristic în orice manifestare a lumii reale sau imaginare (fără a face o distincție netă între cele două). Cea de a doua versiune caracterizează mentalitatea renascentistă, care caută soluții pentru om și nevoile sale, care cercetează și, în cele din urmă, ajnge să-și dărâme propriile mituri sau pe cele pe care părea să le preia cu entuziasm dintr-un trecut supus unei regii proprii. Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care cercetează și, în cele din urmă, ajnge să-și dărâme propriile mituri sau pe cele pe care părea să le preia cu entuziasm dintr-un trecut supus unei regii proprii. Cantemir este interesat în mod special de această versiune renascentistă, care valorifică proprietățile curative ale cornului de inorog și nu doar ignoră, ci refuză în mod manifest cealaltă variantă, privitoare la prinderea animalului cu ajutorul fecioarei. Era, deja, un simbol perimat. Prima parte a acestui scenariu, care probabil își are punctul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Hristos (spiritalis unicornis), inorogul a devenit un simbol falic. Este și el, ca atâtea altele, un simptom al desacralizării lumii, al îndepărtării raționaliste de epistema cunoașterii religioase. Dar un lucru rămâne constant în ambele paradigme, cea medievală și cea renascentistă și modernă: atracția unicornului către o fecioară conduce la capturarea sau uciderea acestuia. Dar Cantemir? Cum se raportează el la această imensă tradiție, care, dacă își schimbă semnificațiile de-a lungul istoriei, își conservă destul de fidel liniile scenariului? În ce măsură este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
stand by și se actualizează cu o energie care aruncă în umbră tiparul consacrat al fecioarei cu unicorn. Renașterea mută accentul dinspre sacrificiul unicornului către cornul său, căruia i se atribuie calități din ce în ce mai puternice, până când apare și momentul scepticismului. Iconografia renascentistă, demonstrează Bruno Faidutti, este preocupată într-o mult mai mare măsură de acest element esențial: cornul. Începe să câștige teren varianta lungă și spiralată, care imită, o știm noi astăzi, dar cei vechi au aflat-o cu destulă incredulitate abia
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
din Istoria ieroglifică plutește, ca un abur urât mirositor, fatalitatea balcanică a lui "pupat toți piața endependenți". Iar Inorogul, odinioară efigie a perfecțiunii, este nevoit să accepte să supraviețuiască sub această umbră. Epilog Inorogul lui Dimitrie Cantemir este cel al renascentiștilor, nu cel medieval. După cum sper să fi demonstrat, autorul își construiește personajul chiar în dispută tacită, dar fermă cu tradiția creștină. Principele nu mai este interesat să păstreze intacte coordonatele simbolice și alegorice ale acestei figura Christi. El ignoră, ba
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apoi cu o consecvență care este semnul distinctiv al unui caracter tare. Oricum, simt nevoia să mă repet, avem de a face cu un periplu de ordin spiritual. În acest personaj, Ioana Em. Petrescu citește "viziunea libertății umane", "idealul individualismului renascentist", un prim semn de emancipare a culturii române "de viziunea fatalistă din universul tragic al lui Miron Costin"22. Așa stând lucrurile, este previzibil faptul că personajul, ca întruchipare a perfecțiunii, devine monarhul ideal, simbol al echilibrului și al înțelepciunii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 16, crede că paradigma potrivită lui Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 16, crede că paradigma potrivită lui Cantemir ar fi una de orientare barocă, mai puțin gustul pentru gratuit, pentru epuizarea prin ostentație a procedeelor (nici acesta străin, într-o anumită măsură, autorului moldav): Există prea multe deosebiri între universalismul renascentist și cel al lui Cantemir, pentru ca umanismul său să reprezinte o sinteză târzie a celui occidental din secolul al XV-lea; el oscilează, mai curând, între erudiția ironică a "summelor" baroce și acea formă de enciclopedism "luminat" care renunță la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
unei aprecieri înalte a activității lor. Frederic II a fost unul dintre cei mai luminați monarhi ai perioadei medievale, care a imprimat un spirit liberalist, detașat de Biserică. Om politic rafinat, bun diplomat, a fost în același timp un spirit renascentist, prin interesul mare acordat științei, filosofiei și artei, nu numai celor clasice (greco-latine), dar și celor arabe. A întreținut, de altfel, relații cu sultanul al-Kamil, și el un protector al erudiților, specialist în drept și poet. Biblioteca lui Frederic II
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
răsară și în alte contexte - mult mai serioase. Iată primele pagini ale cursului de "Istoria literaturii" pe care l-am evocat deja. Expunerea e amplă și traversează fără o logică evidentă, amestecând, portrete de scriitori antici, greci și latini, câțiva renascentiști, autori preromantici, profeți din Vechiul Testament etc. Însă foarte repede în această expunere Heliade Rădulescu face loc unei reverii mimologice despre raportul dintre nume și activități. I se pare că autorii greci îi oferă ocazia: Vorbind de istoria literaturii Greciei cată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unde se verifică discriminarea și eu cred că aici trebuie să facem foarte mult. Ține și de mentalitate, fără discuție, ține, pe de altă parte, și de eficacitatea educației, pentru că educația noastră în continuare este concentrată pe modelul absolut: românul renascentist, care trebuie să știe tot, care trebuie să ia la sport 10... Maria Coman: Și are toate drepturile. Mihai-Răzvan Ungureanu: Sigur. Care trebuie să aibă la muzică, dincolo de urechea sa muzicală, numai nota maximă și care trebuie să fie genial
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de om. Dacă drumul către iad e, uneori, pavat și cu intenții bune, opțiunea exclusivă pentru rai te poate duce la o catastrofică dezintegrare. Este nevoie de o măsură în toate, pare a spune Maugham, ca și anticii, ca și renascentiștii. Se spune că hăul iadului - groapă incomensurabilă pentru durerea lumii - ar fi apărut atunci cînd Lucifer, cu o viteză supersonică, a căzut - la propriu și la figurat - din Rai. Ipoteza e plauzibilă. Din culmea beatitudinii - și a orgoliului - nu ai
Despre Paradisul niciodata regăsit by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/12548_a_13873]
-
aceste locuri, la Pribor, și Gregor Mendel, părintele geneticii moderne. Faima de loc de vilegiatură a făcut ca locuitorii să și demoleze vechile case de lemn, adevărate bijuterii arhitectonice, îmbinând stilul străvechi al caselor de lemn din Carpați cu stilurile renascentist sau baroc și înlocuindu-le cu altele noi, din cărămidă. Pentru a salva aceste case vechi, caracteristice Moraviei valahe, frații Bohumil și Alois Jaronek, doi oameni de suflet, au inițiat, încă înainte de 1900, înființarea unui muzeu în aer liber, dar
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
cu rău și, mai rar, la râu cu bine. Cu privința la elementele specifice quijotesti, sistemicitatea accepta substantivele acreditate, dar le adaugă adjective spornice, generatoare de noi exegeze, în sensul sistemului de fier (F) sau diamantin (D), Exemple: Conceptul tipic renascentist de dignitas hominis devine o demnitate contrastată de violență (F) sau îndulcita de surâs (D); eroismul e pandit de primejdii (F) sau deviat de ispite ( D), bunătatea, manipulata ( F), iar iubirea extremizată (D), până la celebrul vers no me tienes que
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
imemoriale - cioplire, modelaj turnare -, el trece la materiale anodine și la tehnici tîrzii, cum ar fi bara de sîrmă și sudura. Dar tocmai ele, care trimit mai degrabă spre experiment și spre teritoriile derizorii, îndelung ignorate de către artistul de filiație renascentistă, îi facilitează sculptorului accesul la clasicism, la ordinea sa formală și la imperturbabila lui relație cu spațiul. Sudînd bară lîngă bară, preluînd aceleași verticale și orizontale într-un sistem de modulare infinită, plinul fragil al sîrmei generează, în negativ, o
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cosminele, județul Prahova Descrierea stemei Stema comunei Cosminele, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp roșu, se află trei scuturi renascentiste, de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un război de țesut, orizontal, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele trei scuturi fac referire la legenda
HOTĂRÂRE nr. 838 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169860_a_171189]
-
hotărârile, să participe la purtarea poverilor stabilite întru atingerea scopurilor Bisericii, adică să contribuie la îndeplinirea misiunii ei. Articolul 7 În toate domeniile vieții bisericești femeile și bărbații beneficiază de drepturi egale. Articolul 8 Blazonul Bisericii: în centrul unui scut renascentist albastru, tivit cu auriu și cu baza ascuțită, pe o stâncă ivită dintre ramuri, stă un porumbel alb încercuit de un șarpe de argint ce-și mu��că propria coadă. Scutul este încununat de o coroană palmată din aur, bătută
STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*) Bisericii Unitariene Maghiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225375_a_226704]
-
Etape în evoluția tragediei antice grecești: Eschil (Orestia), Sofocle (Antigona) și Euripide (Medeea). 2. Modalități de realizare dramatică în teatrul medieval european: valoarea de generalizare a metaforei și parabolei în mistere și miracole. 3. Aspecte comune și particularități în teatrul renascentist: commedia dell'arte și afirmarea actorului profesionist (Andrea Perrucci: Despre arta reprezentației dinainte gândite și despre improvizație); spectacolul religios, spectacolul popular și spectacolul de curte în "secolul de aur" spaniol (Lope de Vega: Câinele grădinarului). 4. Teatrul elisabetan și "cazul
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Arhitectura gotică. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Sisteme structurale specifice. Spații urbane. 5. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Spații urbane. 6. Arhitectura barocă și barocul postbizantin (arhitectura brâncovenească). Analiza contextului social
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Sisteme structurale specifice. Spații urbane. 5. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Spații urbane. 6. Arhitectura barocă și barocul postbizantin (arhitectura brâncovenească). Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii baroce. Principii de compoziție
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Etape în evoluția tragediei antice grecești: Eschil (Orestia), Sofocle (Antigona) și Euripide (Medeea). 2. Modalități de realizare dramatică în teatrul medieval european: valoarea de generalizare a metaforei și parabolei în mistere și miracole. 3. Aspecte comune și particularități în teatrul renascentist: commedia dell'arte și afirmarea actorului profesionist (Andrea Perrucci: Despre arta reprezentației dinainte gândite și despre improvizație); spectacolul religios, spectacolul popular și spectacolul de curte în "secolul de aur" spaniol (Lope de Vega: Câinele grădinarului). 4. Teatrul elisabetan și "cazul
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Arhitectura gotică. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Sisteme structurale specifice. Spații urbane. 5. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioar��. Spații urbane. 6. Arhitectura barocă și barocul postbizantin (arhitectura brâncovenească). Analiza contextului social
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Sisteme structurale specifice. Spații urbane. 5. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioar��. Spații urbane. 6. Arhitectura barocă și barocul postbizantin (arhitectura brâncovenească). Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii baroce. Principii de compoziție
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]