6,737 matches
-
necunoscută cumpărătorului În momentul de față, iar stabilirea ei presupune un cost adesea considerabil valoric În raport cu cel al bunului În sine. Astfel costul tranzacțional poate ridica costul total al tranzacției (costul valorii reale + costul informației privind valoarea reală tranzacționată) afectând rentabilitatea ei pentru actorii implicați. În concepția lui O. E. Williamson (1981a, 1981b, 1993), factorul cel mai important ce determină creșterea costurilor tranzacționale și care se manifestă ulterior Încheierii contractelor este specificitatea investiției (asset specificity). Această situație este totuși intuită de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, care creează comunități primitoare, construiesc o societate incluzivă și oferă forme de educație pentru toți; mai mult, ele asigură o educație eficientă pentru majoritatea copiilor și Îmbunătățesc eficiența și rentabilitatea Întregului sistem de Învățământ”. Altfel spus, școlile incluzive sunt acele școli deschise, prietenoase În care se urmărește flexibilizarea curriculumului, ameliorarea calității procesului de predare-Învățare, evaluarea permanentă și formativă a elevilor, precum și parteneriatul educațional, iar educația incluzivă se referă În esență
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
orientare incluzivă reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care creează comunități primitoare, construiesc o societate incluzivă și oferă educație pentru toți; mai mult, ele asigură o educație eficientă și, până la urmă, chiar și rentabilitatea Întregului sistem de Învățământ. Educația incluzivă se referă la ridicarea tuturor barierelor În Învățare și la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare (UNESCO, 2000). Înainte de orice, ea este o abordare strategică desemnată pentru a facilita succesul Învățării
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
exporturilor UE nu se va ameliora decât progresiv în perioada prognozată. De asemenea, cererea internă se va confrunta cu o serie de constrângeri. Având în vedere utilizarea redusă a capacităților, perspectivele relativ anemice de creștere a cererii, progresul limitat al rentabilității și creșterea încă moderată a creditelor, se preconizează că sectorul investițiilor nu se va redresa decât în 2011. Deși consumul privat s-a dovedit a fi un factor stabilizator în timpul recesiunii, în perioada următoare, gospodăriile populației își vor reduce cheltuielile
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
introducerea disciplinei și controlului în utilizarea resurselor. Acest model de acțiune publică se încadrează într-un nou tip de cultură axată pe rezultate într-un sector public mai puțin centralizat, cultura caracterizată prin: * privilegierea interesului pentru rezultate în termeni de rentabilitate, eficacitate și calitate a serviciilor, înlocuirea structurilor organizaționale puternic centralizate și ierarhizate cu medii de gestionare descentralizata, în care deciziile asupra alocării resurselor și furnizării de servicii sunt mult mai apropiate de punctul de "livrare", permițând deținerea de informații de la
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
patrimoniului, a memoriei, a transmiterii competențelor ocultând astfel atât economicul, cât și constituirea ierarhiilor și a formelor de dominare din chiar sânul producției capitaliste s-au dezvoltat un ansamblu de sub-teme în legătură cu invadarea pieței și cu sacralizarea întreprinderii și a rentabilității, furnizând material pentru apeluri la concurs în același timp naționale și internaționale. Să cităm laolaltă figura întreprinzătorului (de talie mică sau mijlocie), a comerciantului, "business-ul etnic" și "culturile de întreprindere" sau de instituții (înalte școli, spitale etc.); modurile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de scena muncii, marcată de exploatare și subordonare. Deschiderea Vietnamului la economia de piață în 1986 declamată de statul comunist după modelul chinez al "socialismului de piață" în vigoare începând cu 1978 a avut drept urmare pentru întreprinderi o injoncțiune de rentabilitate care s-a tradus în două moduri aparent opuse, deși uneori concomitente: între faliment și profit se strecoară într-adevăr posibilitatea unor formule eșalonate care ating numai o parte din întreprindere, împărțindu-i astfel pe lucrători în două straturi distincte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
occidentale. Termenii de exploatare, de alienare și analizele raporturilor de dominare, ocultate în trecere de ideologia liberalismului triumfător, și-ar putea regăsi fără îndoială în acest context posibilitatea unei noi cariere în fața forței unificării mecanismelor care sunt în joc în rentabilitatea întreprinderii 67. În schimb, pluralitatea logicilor care-i răspund și care remodelează capitalul cultural al actorilor în funcție de istoria socială, politică și religioasă deschide un câmp nelimitat de investigații pentru antropologi. Voi lua ca exemplu două cazuri din Bangladeș și Laos
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplu, pot fi observați actori aparținând unor categorii sociale separate de mari distanțe ierarhice și care nu se întâlnesc decât în cadrul raporturilor de muncă. Dincolo de aceasta, întreprinderile sunt locurile în care se exercită în primul rând injoncțiunile de productivitate și rentabilitate, deosebit de însemnate pentru conjunctura prezentă și pentru modalitățile de recompunere a clasamentelor sociale pe care le antrenează. Mai mult, fiindcă în decursul anilor optzeci întreprinderea a fost constituită ca model instituțional nu numai pentru producție, dar și pentru serviciile publice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în logica lor proprie, hegemonia finanței sau dominația lichidității asupra investițiilor 106 tind să impună o amplificare a proceselor de comercializare ale întreprinderilor acoperind suprafețe întregi ale aparatului productiv. Acestea sunt evaluate după măsura valorii lor bursiere și a unei rentabilități financiare directe, disociate de capacitățile de producție. Cu privire la aceste logici financiare, dominând atât un sector privat în expansiune, cât și administrația publică, ea însăși supusă rentabilității, salariile sunt considerate drept "costuri", la limită drept "factori de producție" deveniți incomozi. Ideologiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale aparatului productiv. Acestea sunt evaluate după măsura valorii lor bursiere și a unei rentabilități financiare directe, disociate de capacitățile de producție. Cu privire la aceste logici financiare, dominând atât un sector privat în expansiune, cât și administrația publică, ea însăși supusă rentabilității, salariile sunt considerate drept "costuri", la limită drept "factori de producție" deveniți incomozi. Ideologiile manageriale ale "participării", în vogă în anii optzeci, tind astfel să cedeze teren, la sfârșitul anilor nouăzeci, în fața influenței modelului de corporate governance, căruia i-au
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
integra în sistemele de măsură ale bogăției 110. Difuzarea modelelor întreprinderii și muncii la o serie de instituții variate apare ca o manifestare a tendințelor de reconectare ale acestora la schimbul comercial. Exprimată în forme și criterii inevitabil eterogene, căutarea rentabilității, a performanței, a productivității constituie însă un limbaj comun acestora. Astfel, de exemplu, măsura performanței se insinuează în domenii foarte diverse în calitate de criteriu de control și evaluare 111, într-o optică hegemonică față de tipurile de activitate pe care le situează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sferă socială și culturală ruptă de cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai în momentul în care pretind că i se opun, ele participă, sub forma mimului, la extinderea raționalității formale a rentabilității acesteia. Unul dintre fervenții ei partizani poate justifica astfel o "economie solidară", a cărei vocație ar fi de a păstra sau de a reconstrui "legătura socială", invocând o enigmatică "rentabilitate socială"114. Pot fi observate așadar diferitele regimuri de înscriere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ele participă, sub forma mimului, la extinderea raționalității formale a rentabilității acesteia. Unul dintre fervenții ei partizani poate justifica astfel o "economie solidară", a cărei vocație ar fi de a păstra sau de a reconstrui "legătura socială", invocând o enigmatică "rentabilitate socială"114. Pot fi observate așadar diferitele regimuri de înscriere a raporturilor comerciale și de reconstrucție a logicilor financiare în câmpurile muncii și ale întreprinderii, dar și într-un ansamblu de sfere de inserție socială în aparență rupte de domeniul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această conjunctură economică și politică, dar și cu schimbările tehnice și cu modul de apropriere a acestora de către firme și salariații lor. Aceste schimbări sunt multiple și privesc negocierile, confruntările și formele de reprezentare sindicală, presiunea exercitată asupra productivității și rentabilității, definirea raporturilor ierarhice ale categoriilor și clasamentelor, organizarea și controlul muncii, modalitățile de remunerare, dar și de angajare, de concediere, de contractualizare etc. Relaxările ierarhice din anii optzeci (voga managementului participativ), la care s-au adăugat generalizarea și perenizarea șomajului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Capitolul patru abordează o problemă delicată pentru teoria economică - conceptul de creare de valoare. Așa cum precizează autoarea încă din primele pagini ale capitolului, conceptul nu este nou. Crearea valorii de către o societate își găsește originea în realizarea investițiilor la o rentabilitate sperată ce trebuie să fie superioară costului capitalului investit pentru a le finanța. Autoare prezintă în prima parte a acestui capitol câteva metode ce permit evaluarea procesului de creare de valoare, metode ce au ca punct de plecare modelul curbei
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
aceea vom prezenta doar câteva realizări recente. Cele mai cunoscute sunt modelele elaborate în anul 1990 de Mac Kinsey și Fruhan. Într-o lucrare relativ recentă, din anul 2003, Benoît Jamet încearcă să aplice modelul CAPM, identificând ceea ce autorul numește rentabilități anormale precum majorări de capital prin emisiunea de noi acțiuni, pentru a pune în evidență efectul acestora asupra valorii de piață a grupului. Un studiu extrem de interesant asupra modului cum reacționează piața bursieră la diverse informații conținute în documentele elaborate
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
situațiilor financiare întocmite conform normelor US GAAP, German GAAP și IFRS și au ajuns la concluzia că normele US GAAP sunt mult mai riguroase decât normele IFRS. Modelul econometric utilizat în acest scop, similar modelului CAPM, utilizează o regresie a rentabilității cursului bursier în raport cu o rată de referință calculată pe baza valorii de piață a companiei. Dată fiind complexitatea acestui domeniu, precum și varietatea abordărilor posibile, scopul prezentei lucrări este de a realiza și prezenta modele privind performanța unui grup de societăți
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
consacrate capitolele 3 și 4, abordează analiza financiară în baza situațiilor financiare consolidate, precum și conceptul de creare de valoare. Problematica analizei financiare în baza situațiilor financiare consolidate face obiectul capitolului 3. Performanța am tratat-o prin prisma creșterii și a rentabilității. În capitolul 4 am tratat noțiunea de creare de valoare, precum și metodele, modelele și indicatorii de creare de valoare. Motivația abordării acestui capitol se justifică prin faptul că analiza performanțelor bazate pe situațiile financiare nu este completă și ca atare
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
fi nevoie să împartă controlul la nivelul capitalului investit. Figura 1.1 ilustrează cazul unei participații minoritare. Societatea-mamă (SM) are două filiale F1 și F2. F1 este deținută 100% de SM, are o cifră de afaceri stabilă și o bună rentabilitate. Societatea-mamă dorește să investească într-o activitate și creează pentru aceasta filiala F2. Pentru finanțarea acestei noi investiții, societatea-mamă se asociază cu alți investitori care vor deține 49% din acțiuni. Prin participarea acționarilor minoritari în F2, societatea-mamă își realizează proiectul
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
luarea deciziilor permite să se exercite controlul fără să se dețină totalitatea acțiunilor. Crearea de filiale și de subfiliale - fără a deține totalitatea capitalului - conduce la o multiplicare a puterii în raport cu capitalul efectiv deținut. Avantajele grupului de societăți în ceea ce privește creșterea rentabilității capitalurilor investite sunt: față de societatea individuală în cazul grupului cu aceeași investiție se poate exercita un control asupra mai multor active; datorită avantajelor fiscale de care se bucură grupul, se obțin economii în ceea ce privește impozitele; în cadrul grupului, prin organizarea sub formă
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
obiectiv urmărit de situațiile financiare consolidate este furnizarea unei baze mai bune de măsurare a performanțelor conducerii societății mamă. La nivelul situațiilor financiare consolidate, rezultatele totale ale grupului pot fi comparate cu activul bilanțier al grupului, pentru a determina indicatorul rentabilitatea capitalului investit (ROCE). Situațiile financiare consolidate trebuie să permită aprecierea evoluției poziției financiare și a performanțelor grupurilor de societăți, privit ca și cum acestea ar forma o singură entitate. Normele IASB definesc prezentarea situațiilor financiare consolidate. Dispozițiile acestora lasă grupurilor o libertate
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
afaceri, a marjelor și a investițiilor. Această analiză economică nu poate fi efectuată decât prin comparație eventual cu alte societăți din același sector. Analiza evaluează apoi consecințele financiare ale acestor factori economici (de exemplu: cum societatea poate finanța investițiile sale?). Rentabilitatea sa îi poate permite sau să autofinanțeze investițiile, precum și ciclul de exploatare, sau să găsească surse de finanțare externe. De asemenea, se pune întrebarea dacă profitabilitatea este suficientă pentru rambursarea împrumuturilor sau dacă rentabilitatea capitalurilor proprii este satisfăcătoare pentru acționari
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
cum societatea poate finanța investițiile sale?). Rentabilitatea sa îi poate permite sau să autofinanțeze investițiile, precum și ciclul de exploatare, sau să găsească surse de finanțare externe. De asemenea, se pune întrebarea dacă profitabilitatea este suficientă pentru rambursarea împrumuturilor sau dacă rentabilitatea capitalurilor proprii este satisfăcătoare pentru acționari. Este deci indispensabil de a urma un demers riguros, chiar în această multitudine de date. Analistul financiar are nevoie de o strategie pentru a ordona reflexiile sale și să ajungă la o sinteză. 3
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
consolidat permite analiza structurii financiare a ansamblului grupului. El prezintă ansamblul activelor deținute și resursele „externe” ale grupului, legăturile intragrup atât financiare, cât și în capital fiind eliminate. Doar conturile consolidate permit evaluarea capacității societății-mamă de a-și satisface acționarii. Rentabilitatea pentru acțio narii societății-mamă depinde de rentabilitatea societăților incluse în perimetrul de consolidare. Atâta timp cât societatea-mamă se împrumută pentru a-și finanța filialele, capacitatea sa de rambursare depinde în egală măsură de profitabilitatea filialelor ei. În ceea ce privește impactul analizei financiare asupra grupurilor
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]