1,689 matches
-
Vasilica Ilie Gânduri, stări Scrisoare simplă Cred că o să rămâi un timp, în sufletul meu, aninat ca un semn de întrebare și altul de mirare. Și nu știu deocamdată, care dintre ele atârnă mai greu. Introspecție Curge timpul ca ploile repezi de vară. Nu știu de ce, au devenit mai răcoroase... Tare mi-e teamă, iubitule, că ne vom înfrăți cu ele, de atâta stat și privit, fiecare, prin fereastra lui! Așteptare Sunt dimineți în care mă trezesc și spun că visul
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
termine propoziția. Sărbătoritul e smuls de o uriașă care târăște în urma ei un bătrânel uscat și zăpăcit, pe care ține să-l prezinte. Grupurile se separă, ne apropiem de ușă. Noaptea își dezlănțuie potopul, plesnind acoperișurile și pavajul cu rafalele repezi ale ploii. Ne strecurăm sub streșini. Vigurosul universitar uită de chelia udă. Își scoate haina, s-o ofere felinei ; dar fata refuză, alergând în salturi, țopăind, sărind de pe stângul pe dreptul, ca pe catalige. Localul e aproape, după colț. Ne
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
observație aspră. În întunericul ușii, afară, se zvârcoleau capete multe, sclipeau ochi înfrigurați, ca o vedenie dintr-o baladă sângeroasă. In mijloc, neclintit, cu părul lung, puțin vâlvoiat, Apostol cerceta din ochi, fără a-i învîrti în orbite, cu luciri repezi, fața pretorului, hârtia din mâna lui, casca plutonierului. Și în fiece clipă milioane de gânduri îi răsăreau și mureau în creieri, parcă toți atomii materiei cenușii s-ar fi aprins și ar arde cu flăcări clocotitoare. Pretorul se apropie de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
timp și, mai ales, cu responsabilitate. La cenaclul lui s-au născut mari spirite: Lucian Vasiliu, Mihai Ursachi, Emilian Marcu, Ion Chiriac... L-am cunoscut în culmea gloriei, atật ca bărbat, cật și ca literat. Era fascinant, tulburător ca apele repezi de munte, gingaș și delicat ca o fecioară, sarcastic și hieratic ca un demon, într-un cuvậnt Virgil era omul de geniu, așa cum mi-l imaginasem eu din nenumăratele mele lecturi. Odată, fascinată de lectura unei cărți de specialitate, (Medici
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
pot să citesc toată cartea lu’ antoan! 16.04.2010 Pe diverse teme Viață de artist, noaptea vesel, ziua trist! Soarele se tolănește leneș peste umbreluțele colorate care populează terasa, iar mesenii afișează expresii optimiste. Se apropie vara cu pași repezi Și totul pare privit dintr-o altă perspectivă, mult Îmbunătățită. Păi, da, Sandule, că noaptea e cu dansuri Și cu beuturi, dar ziua vine cu dureri de cap, asta ai vrut să spui! Te-am citit imediat... Sandu Șpriț s-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Taină E frumusețea vieți-mi și-a sufletului haină. În taină e amoru-ți... și-n vecinic întuneric Va rămânea ființa-mi pentru-al tău ochiu himeric. Urmează-mă în luntrea, ce dusă e de lebezi Pe undele oceanici, ce furtunoase, repezi Ne-or duce-n depărtare... N-auzi un jalnic țipet? Răsună lung din noaptea străvechiului Egipet. (El intră-n luntre. Aceasta e trasă de lebede. CĂLUGĂRUL șade țiind de mână CHIPUL, ce stă în picioare). REGELE SOMN Nu știi cine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
furtună, Se uită la ceruri, se uită în mare... Cu capul în jos se aruncă... Dispare. 205Și cum amorțește și-nghiață... suspină: "O piatr-a luminei revarsă-mi lumină! " Prin genele-nchise s-arată, o vede Și strigă... și mâna pe dânsa repede... O prinde... prin farmec în jur se-nsenină El vede lungi râuri, câmpii în lumină, Grădina din țara-i, cu lacu-i, castelu-i Ca-n vis, ca aievea i se arăt-lui. Ce stai cu sfială, ce nu te apropii, N-auzi cum
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prin geamuri sparte Și prin uși închise, prin zidiri deșarte. Colo, lângă lampă, într-un mic ietac, Vezi o fată care pune ață-n ac; Fața ei e slabă de-o paloare crudă, Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudă, Degetele repezi poartă acul fin: Ea își coase ochii într-un tort de în; Vînătă-i e buza, lipsită de sânge, Ochiul ei cel turbur nu mai poate plânge. La ce oare dânsa s-a născut pe lume, O sărmană frunză pe oceanu-n
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a lui cămilă arida Sahară, Sub arșița cumplită de amiazăzi Ce sacă râuri, lacuri și isvoare, Vuind aude împrejuru-i vântul Samum, ce-n gură-ntuneca cuvântul, Și volburi de nisip rotind în aer Cu ceru-ntunecat uneau pământul. Prin volburi repezi și prin vânt fierbinte Sbura pe-un cal arab mereu nainte Ca o fantasmă albă a pustiei: Era femeie ce-și ieșea din minte. Căci volburi de nisip o-mpresurară Și calul ei în loc l-împiedecară, Iar ea țipa cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
albastre "Șoptesc ele-n de ele de dragostele noastre. "Luceferii, ce tremur sclipind prin negre cetini, "Pămîntul, marea, cerul cu toate ni-s prieteni Cît ai putea departe lopețile să lepezi, "Ca-n voie să ne ducă a mării unde repezi. "Ori unde ne vor duce în farmecul iubirii, Chiar de murim, ajungem limanul fericirii ". Ea mînile-amîndouă le pune pe-al lui creștet.. Frunziș purtat de vânturi pe valuri cade veșted. Se clatin-visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitîndu-se în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
preț Ce azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voiu fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini să te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ce suntem? Copii nimicniciei, Nefericiri svîrlite în brazdele veciei, Ca repedea rotire a undelor albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămîne-n urmă în noi de cât obscura Și oarba suferință, ce bîntue natura
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poarte insensibila viață prin lume. {EminescuOpIV 462} Zeea morții, al mormintelor amin - zeea pământurilor și a stelelor stinse, zeea neființei - sau a ființei fără cunoștință. Zeea Viața: Albă și zâmbitoare - zeea stelelor aprinse a pământurilor impopulate - a valurilor proaspete* și repezi - a munților plini de turme, păstori și cântece. Zeea nimic. Zeea pustiurilor fără adânc și fără înnălțime, fără lumină. Când a născut Dumnezeu cântecul vânturilor, gândirea stâncilor, ca omul ce va privi la ele din ele să formeze ideile sufletului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vorba sacă, De ce mi-e ochiul mort? De ce pustiu mi-e capul Viața într-un fel? Și tu... tu ești aceea Ce mă întrebi astfel? 56. CU-AMÎNDOUĂ MÎNILE (1876 ) CU-AMÎNDOUĂ mînile Inima o ții Și îi simți bătăile Repezi, dulci și vii. Ochii-n timp se sperie Și revarsă foc. Ai visat vrodată tu Astfel de noroc? Un noroc asemenea Blând și dureros! Tu iubești, copila mea, Fără chiar să știi. 57. ȘI DACĂ DE CU ZIUA... (cca 1876
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a celor cu pricini Și de cu vreme mână la sigur loc Maurojeni Turmele lui cu lână de aur în bruma din Londra. Boeros cel viclean, cu stele prea-mpodobitul, Împăcătorul de neamuri Carpos și mulți din Acheii Cei cu glesnele repezi sunt mântuiți de nevoie. Numai pre el, doritul de liniște, vor să-l rețină Misailă Kiklopul cel crunt din neamul lui Nuhăm, Peștera cea boltită din Văcărești pregătindu-i. În rotitoarea plinire de vremi trei ani se trecură, Totuși el
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Schitul lui Tărâță, unde - cu evlavie, ne-om închipui că pășim pe urmele lui Eminescu, care după cum ne spune Coralia-Riria, viitoarea soție a lui A.D.Xenopol, a fost la hramul bisericii. De fapt el - bolnav fiind - se afla la Băile Repedea, unde, după cum afirmă Miron Pompiliu, la 12 septembrie 1886, într-o scrisoare către Titu Maiorescu: „Eminescu e mult mai bine. A fost câteva săptămâni la Repedea unde a făcut băi regulate”. Frumos spus, dragă ieșene, și află mătăluță că am
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a fost la hramul bisericii. De fapt el - bolnav fiind - se afla la Băile Repedea, unde, după cum afirmă Miron Pompiliu, la 12 septembrie 1886, într-o scrisoare către Titu Maiorescu: „Eminescu e mult mai bine. A fost câteva săptămâni la Repedea unde a făcut băi regulate”. Frumos spus, dragă ieșene, și află mătăluță că am să țin mereu aproape, nu care cumva să te pierd printre cele vii, care musai ascund și câte o cramă de mai mare dragul! Dacă-i
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Tărâsă să bem pe gratis la popă. Pe urmă ne întoarsem, îl luăm pe Grisa să ne ducă acasă si gata. Bună idee, sare Budușcă, are popa un vin de pomină. Sus fuguța. Revolver ai? Dacă ne ies hosii la Repedea, să le fasem fasă. Uite-l colea. Și au plecat la schit, lăsându-l pe Grișa la Bolta Rece. Acolo, chef nu glumă, până a doua zi dimineață. La înapoiere, beți fiind, scapă Budușcă, de pe capră, calul la vale și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
16 Eminescu, 1878. 17 V. Russu-Șirianu, 1969. 18S.Secula,1899. 19 V. Russu-Șirianu, 1969. 103 Cu o lună înainte de prima criză Maiorescu știe. Cu o săptămână înainte, la Union, poetul îi spune lui E. Ocășianu: "Eu mă apropii cu pași repezi de nebunie, să aveți grijă de mine." Totuși, până în ultima zi, el scrie la " Timpul" și redactează scrisori perfect coerente (ceea ce ruinează diagnosticul de PGP luetic). Prima criză este maniacală și durează trei luni. Următoarele vor fi predominant depresive. În
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care-l răpise, mulțumit de antilopele din țarcuri, de lâna tunsă de pe miile de oi a căror carne fusese mâncată de soldații săi și mai cu seamă mulțumit de cele câteva mii de robi și roabe, printre care harnicii și repezii bărbați ai neamurilor daza și teda, și pricepuții meșteri sau frumoasele cântărețe rome. Acum, soldații atlanți își pregăteau armele și sacii, iar scribii făceau socoteala prăzii luată pentru rege și preoți, hotărând câte vite, câți robi și câtă lână să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe pământul atlant a acelui zeu. Într-o zi când soarele lumina puternic, s-a născut în cer altă lumină, parcă aproape tot așa de puternică. Lumina aceea a străbătut cerul ca un stâlp de văpaie cu iuțeala celei mai repezi lănci. Tatăl tatălui meu se plimba într-un câmp pustiu, după seceriș. Era preot tânăr și se închina Zeului Apelor. Departe, în marginea câmpului, erau câțiva oameni care-și frigeau o capră, pregătindu-se de ospăț. La vreo cincizeci de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu aerul împuținat, și zâmbea, ca să facă și el ceva. Străinul care-l adusese, acum se dezbrăca. După câteva clipe, rămase în aceleași veșminte ca și ceilalți. Lui Auta i se păru ciudat că aici, în turn, mișcările acestuia erau repezi și ușoare. Când însă vru să-i facă un semn, ca să vorbească așa cum începuseră de-afară, lângă Auta ieși din podea un fel de scaun lung, cu două rezemătoare față-n față. Străinul care părea să fie fată veni lângă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
puternice, cu dregători de vază din mai multe țări, preoți iscusiți în stăpânirea mulțimii, mari căpetenii militare, oameni de neam cu bogate pământuri și cu mii de robi și negustori trufași care-și făcuseră averi din drumurile lungi ale corăbiilor repezi. Îl uimise mai cu seamă știrea că și Marele Preot venise din orașul său Zidul Alb, așezîndu-se vremelnic în Sodoma. Deci ținta era bună. Când se întoarse în luntre și le spuse prietenilor străini ce a auzit, aceștia vorbiră cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mucosul ăsta încrezut! -Chiar așa, Angela, nu știu de ce-ți mai faci de lucru cu el. Nu vezi ce copil e? -N-am văzut când a trebuit, acum e prea târziu! Va suferi din cauza îmcăpățânării lui!, zise Angela, făcând mișcări repezi cu mâinile. -Doamne! Nu cumva ești...? -Sunt Eva! Și cred că e numai vina mea. Atunci chipul Angelei deveni pământiu. Era pentru prima oară când se speria și regreta fapta comisă. -Nu te speria draga mea, a-i să-i
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ionizare naturală este adierea neîntreruptă a vântului deasupra spațiilor largi, deschise. Cel mai puternic qi atmosferic se găsește așadar la altitudini mari, acolo unde radiațiile solare și cosmice sunt cele mai puternice, vântul este constant, iar apa ia forma pârâurilor repezi și a lacurilor întinse. Acesta este motivul pentru care vă simțiți atât de reîmprospătat și de revitalizat după ce petreceți o zi în munți, chiar și după ce ați mers drum lung. În primii ani ai programelor spațiale, se observa în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
posibil, chiar și cu caracter general. Astfel, principalul mijloc de consolidare (Întărire) și păstrare a sănătății este exercițiu fizic de tonifiere. II.2 Efectul de tonifiere al antrenamentului fizic Este general acceptat faptul că antrenamentul fizic rațional permite Întărirea sănătății repede și eficient. Efectul practicării exercițiilor se Îmbunătățește semnificativ atunci când sunt combinate cu o dietă alimentară În contextul regimului zilnic, adică cu tot ce se numește „mod de viață rațional” și prin utilizarea intenționată complexă ar putea fi numită „sistem de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]