5,064 matches
-
trece mult și când am ajuns la pantalonașii de casă, mai exact la piciorul drept - se aude un zgomot infernal din bucătărie. S a spart ceva. Sar repede, o las pe micuța mea Cristina să continue cu îmbrăcatul și mă reped să văd ce se întâmplă în bucătărie. Victor are o față calmă, liniștită și privește cele două borcane de gem care s au hotărât să ne arate ce suprafață maximă pot ocupa pe podea. Aproape doi metri pătrați. Fiecare. Probabil
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
pot ocupa pe podea. Aproape doi metri pătrați. Fiecare. Probabil că nu am fost suficient de rapid, întrucât îl văd pe Victor ridicând plictisit din umeri și pornind către dormitor. Îi anticipez traiectoria. Trece prin mijlocul zonei de luptă. Mă reped și îl ridic în brațe. - Sunt cioburi pe jos, apuc să spun. - Da? se aude glasul lui mirat. - Da, ai grijă, zic eu și îl scot din zona periculoasă. Văzându l în siguranță, mă prăbușesc pe scaun. Dar scaunul geme
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
nici nu știam că le posed. După aproximativ două trei minute, sunt eliberat și pot spune că operațiunea a fost un succes. Exact când răsuflu ușurat, ușa de la baie se deschide furtunos și micuța mea prințesă iese sprintenă și se repede la mine. - Tati! Uite sunt gata! strigă ea din fugă. Sincer, nu mi aduc aminte cum am ajuns lângă ea și am ridicat o în aer, pentru a o feri de zona minată. Am pupat o dulce pe obrăjiori și
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
foamea. Îi îmbrac și fug cu ei la mașină. De la casa noastră până la șosea sunt aproape doi kilometri, de acolo până la cel mai apropiat mall cu cinema mai sunt vreo șapte. Copii sunt hrăniți și pregătiți de film. Eu mă reped la volan și accelerez, cu gândul că s a făcut deja târziu și este cazul ca, după o asemenea zi, să am și eu o oră și jumătate de liniște. De fapt, numai liniște nu este, că difuzoarele sunt la
CRÂMPEIE DE SUFLET de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363346_a_364675]
-
un spectacol interesant. Câteva mormane de pepeni cu țepi. Lumea se îmbulzea... cântărea, mirosea... Apoi un casap cu un cuțit de măcelar despica fructul, desigur după ce-l plăteai... și îți oferea conținutul acestuia într-un container de plastic. Toți se repezeau la câte o masă fără scaune și în picioare înfulecau de parcă dădeau turcii la gura lor. Nu tu tacâmuri, nu șervețele. Mâini cu pielea galbenă, neagră, cafenie sau albă, infingeau degetele în pulpa moale și gălbuie și apoi, după ce înghițea
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
mâna dreaptă pentru a băga păpica în gură și pe cea stânga pentru a se șterge la poponeț. De aceea, este o insultă să dai cu cineva mâna folosind-o pe cea stângă. Așa că brusc schimb membrul inferior și mă reped, înfigând cazmaua mâinii drepte, în miracolul culinar oriental. Duc la gură un fel de material cu o consistență de aluat proaspăt frământat, având gustul dulceag al cremei de vanilie asezonată cu puțină sare, avocado și dovleac copt. Nu e rea
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
și-i punea câte-o floare pe pământul reavăn. De altfel, știindu-l foarte bolnav, Veronica Micle în anul 1887 se mută la București cu dorința de a-l ajuta și de a fi lângă el. Prin aprilie 1888 se repezise la Botoșani și-l convinsese pe poet să vină la București. Își măritase fetele și acum avea timp destul să se ocupe de sănătatea lui. De multe ori erau văzuți împreună în lumea artiștilor, la teatru sau la alte spectacole
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
Dacă ar fi rămas mai mult și el ar fi fost un pic mai curajos, să-i propună ca relațiile dintre ei să evolueze un pic într-o direcție mai intimă (că doar nu ea ar fi trebuit să se repeadă și să înceapă să-l sărute, să-i arate cât de disponibilă poate fi), ar fi putut fi considerată o femeie care se lasă ușor cucerită, chiar dacă îi declarase că este îndrăgostită de el. Acest lucru nu ar fi avantajat
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
nu știa că mi-am ascuns copilăria în dud. Mi-a fost fidel, m-a iubit la fel cum l-am iubit si eu. Toate bune până când, într-o zi, dudul meu cărunt, și crăpat de greutățile vremurilor, s-a repezit cu trupu-i bătrân în luciul spân al securii. Dudul a dispărut, iar butucul mi-a gonit păsările casei, curcile, găinile, dar și păsările cerului, pițigoii, mierlele și alte surate care veneau adeseori să-mi privească, să-mi asculte și să
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
cu plecarea din sanatoriu în noaptea în care a murit pictorul. Nu știa cine îi încredințase acea mașină, dacă a condus-o ea sau altcineva. Îi apărea, de mii de ori, imaginea pictorului, cu fața în apă. Nu s-a repezit să-l salveze. Împietrise în decorul până mai deunăzi fermecător. Mihai procedă la fel. Pentru el, lupta îndârjită, chiar disperată, din momentul prăbușirii avionului, fusese ghilotina care tăiase legătura cu trecutul. Apoi vizita celor doi bărbați la spitalul din Germania
PROMISIUNEA DE JOI (XVI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363511_a_364840]
-
de ele, uiți și tu de ele, /și-n întunericul odăii se aprind, / se sting, se-aprind, se sting/ochii prelungi ai tăi, murind, /reînviind.» («Clar de inimă» - Ibid.). Secundele din șoimul purtat pe umeri de poetul îndrăgostit «bat din ce în ce mai repezi», la trecerea anilor; și la sfârșitul vacanței de vară, încercat de gândul că n- o să-și mai vadă iubita zilnic, eroul liric stănescian, evident, emoționat autumnal, solicită iubitei să-i acopere inima cu ceva, «cu umbra unui copac sau mai
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Doamna Ștefănescu l-a întrebat pe ton serios: -Și zici că lupul s-a dat la tine? De unde te-a mușcat? -Păi, nu-ți spusei? Râse Tudorel. De ceafă. Adică...de guler. Doamna s-a ridicat brusc și s-a repezit la cuier. A verificat cu atenție gulerul paltonului și a spus contrariată : -Așa e! Ai ruptură la guler...în spate. Se cunosc urmele unei mușcături. Mă, nu cumva a sărit la tine vreun câine? Poate el-ai zgândărit cu nuiaua
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
efect. Apoi aduce sonoritatea neologismelor, sonoritatea numelor proprii, el schimba șoaptă, îngânarea, lamentația cu declamația și emfaza. Nouă romanța practică un narcisism agresiv, pe un fond muzical asurzitor: „Eu sunt o-ncrucișare de harfe Și trompete De leneșe pavane Și repezi farandole, În lacrimi port impertinente sonorelor mandole.” Sau: „Eu sunt o-mperechere de straniu Și comun, De aiurări de clopot Și frământări de clape- În suflet port tristețea planetelor ce-apun, Și-n cântece, tumultul căderilor de ape...” Mulți comentatori
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
i se încordează și se destinde în zvâcniri repetate.Deodată,sare ca arsă,parcă trezită din acel extaz: -Aoleu,Gigi,cum am uitat? -Ce-ai uitat,mă?sare buimac și Gigi. -Mister Ornic! Teroristul care ne mănâncă zilele. Silvica s-a repezit la șifonier de unde a scos un ceas deșteptător,care avea pictat pe cadran un clown caraghios, cu ochii mari și limba scoasă,râzând ca tembelul.Cu fiecare tic-tac mișca limba și ochii în dreapta și stânga.Silvica i-a întors arcul
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
ecranului.Silvica zâmbea în vis,purtată pe valuri de fericire ce curgea prin Edenul unde fusese.Deodată,se trezi.Privi nedumerită la Gigi care se agita ca un apucat.Zâmbi,îi smulse telecomanda din mână și stinse televizorul.Gigi se repezi la ea: -Ce faci,dragă,ce-ți veni? Zâmbind liniștită,îi șopti radios : -Hai să-ți spun ce-am visat !Să știi că...am făcut-o !Ah !..Ce bine a fost ! -Ce-ai făcut,mă ?s-a holbat Gigi la ea
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
mă,blegule!Cu tine. Stai liniștit că am făcut-o în vis ! Gigi a rămas mut.Silvia a continuat: -Dacă ai ști ce bine a fost!Doamne,niciodată n-ai făcut așa de bine ca în vis. -Ia,ascultă!o repezi Gigi,foarte supărat.Îți bați joc de mine? Cu cine ai făcut tu dragoste în vis? -Nu ți-am spus?se zmiorcăi Silvica. -Bă,fato! Ia uită-te pe fruntea mea!Scrie”fraier”?Mie să-mi spui imediat cu cine
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
împace: - Scuză-mă, dar... cred că ceva ai pățit... Nu spui lucruri de-astea prea des... - Nu am voie să fiu și eu romantic uneori?, se bosumflă Ari deodată. - Ba da, ba da, dar mă miră... Atâta tot! Și se repezi să-l sărute pe obraz. Ari însă se feri iute și o făcu pe supăratul. - Haide, haide, nu te supăra!, îl dezmierdă Maria. - O să-mi treacă doar dacă te duci în cabină și-mi aduci și mie un pahar de
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produse agricole. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la trei - patru sute de
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
întrucât nu aveam pahare circulă din mână în mână.. Eu mi-am cerut scuze că nu beau cu ei, motivând cu am o indispoziție. Am luat câțiva pești din cratița și spunând că sunt pentru Iuliana am plecat ... .M-am repezit până în sala ce servea la porționarea meselor, am luat două farfuri ... am pus peștele întruna iar cealalalta am folosit-o pe post de capac ... Am luat cele două sticle cu bere și m-am îndreptat spre pavilionul central, sperând să
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
Lea. Ba mai mult, câțiva dintre foștii ei iubiți au remarcat simțind pe propria lor piele ceea ce nici prin gând nu le-ar fi trecut. Prea făcuseră din Lea ce au vrut și mai ales când au vrut. Au fost repeziți imediat ce au încercat să aducă vorba despre ce a fost, despre ce i-ar putea oferi dacă vor continua. Au rămas surprinși de dura respingere și contestare a relațiilor care ar fi avut loc între ei vreodată. Cu o voce
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
văzându-l pe Samson cu câtă sârguință își îndeplinea misiunea. Cum începea să ne doară spatele de greutatea lui, sau din cauza ghiarelor care pătrundeau prin cămășile noastre subțiri, încercam să fugim, însă când ne ridicam să scăpăm de el, se repezea cu aripile și ne bătea, determinându-ne să ne ferim din calea lui, cât mai repede cu putință. De atunci, nu am mai avut ocazia să mai merg la pescuit până târziu, când deja mai crescusem și, împreună cu tata, ceilalți
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Ferestre deschise M-am regăsit în salba de cuvinte, În versul ce acum se scrie, În rodul toamnelor bogate Și în ciorchinul copt din vie. Visez să zbor dincolo de mine, Să - alung tăcerile ce-au plăns Făcănd părăuri mult prea repezi În stănca nopților din munti. Iar ochii sufletului or să vadă Cănd se deschid ferestre-n zori, Să intre iar lumina nudă Ca-n rai ninsorile de flori. De nu-nțeleg cuvintele și lumea, Cănd unde reci revarsă un fior
FERESTRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364078_a_365407]