3,646 matches
-
Armata e cu noi”. Imediat după consumarea evenimentelor din decembrie 1989 și apoi în 1990, noua Putere a evitat punerea pe tapet a etapei în care Armata a deschis focul asupra protestatarilor, ofițerii de rang înalt care au participat la represiune fiind reîncadrați ori avansați în structurile postceaușiste. Treptat însă, la presiunea opiniei publice și, nu în ultimul rând, la presiunea urmașilor victimelor din decembrie 1989, Armata a fost incriminată parțial, iar unul dintre capii ei, generalul Victor Athanasie Stănculescu, a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
regimul Ceaușescu, el a fost în cele din urmă respectat. Trupele MApN au fost retrase în cazărmi doar când liderii militari au înțeles că acestea nu mai pot fi folosite (oricâte presiuni s-ar face din partea Puterii) ca forță de represiune internă; este probabil faptul că generalul Milea a regretat ordinul dat la presiunile lui Ceaușescu și nu a evitat implicarea Armatei în reprimarea populației. În cazul Bucureștiului, în 21 decembrie 1989, Armata a fost mai puțin implicată în represiune, deși
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de represiune internă; este probabil faptul că generalul Milea a regretat ordinul dat la presiunile lui Ceaușescu și nu a evitat implicarea Armatei în reprimarea populației. În cazul Bucureștiului, în 21 decembrie 1989, Armata a fost mai puțin implicată în represiune, deși forțele MApN au fost scoase în stradă, cel puțin în zona Intercontinental (TAB-urile militare au fost primele care au produs victime între manifestanții din Piața Universității, în după-amiaza zilei de 21 decembrie). Dar, pentru o mai bună înțelegere
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
interviului, generalul Gușe recunoaște anumite erori militare care au dus la pierderi de vieți umane, dar subliniază că s-a tras doar în cazuri de autoapărare și de protecție a armamentului și muniției; de aceea consideră că incriminarea Armatei pentru represiunea din decembrie 1989 este opera unor „diversioniști ai diversiunii” (p. 66)! În ceea ce privește propria-i prestație ca lider militar, Gușe susține că personal a încălcat ordinul de a reprima demonstrația de la Timișoara, ordonând, în 19 decembrie, retragerea TAB-urilor în cazarmă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
orașul în 19-20 decembrie 1989, iar o intervenție a Armatei în acest context s-ar fi soldat cu declanșarea unui război civil! Pentru cazul Bucureștiului înainte de căderea dictaturii ceaușiste, există Raportul Preliminar al Procuraturii Militare cu privire la participarea forțelor MApN la represiunea manifestației anticomuniste din 21 decembrie 1989, realizat de procurorul militar, căpitanul de justiție Cornel Iordache (acest raport a fost publicat în Evenimentul zilei din 6 iulie 1993). În respectivul raport se precizează că, o dată cu declanșarea insurecției de la Timișoara, în cazărmi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
între militari și manifestanți; militarii ar fi ripostat doar atunci când au fost provocați în mod deliberat, fiind violentați de diferiți agresori, ceea ce i-a obligat ca, în legitimă apărare, să deschidă foc de avertisment, de acesta profitând alte forțe de represiune care au tras împotriva manifestanților! Respectivii agresori ai militarilor, de pildă în Timișoara (16-18 decembrie), ar fi fost „elemente străine specializate în acțiuni de diversiune și terorism” (p. 48). De aceea, se insistă pe ideea că Armata a fost provocată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
militari, ca ostașii mobilizați în stradă să nu tragă în populație. O lucrare aflată între justificarea acțiunii de reprimare aparținând Armatei și incriminarea acesteia îi aparține lui Aurel Ioan Laurențiu Cocan (Trădare la nivel înalt, 1999), ofițer MApN implicat în represiunea din 21 decembrie 1989 la Cluj și inculpat ulterior într-un proces legat de contextul clujean. Acesta consideră că Puterea postceaușistă a căutat țapi ispășitori pentru represiunea din decembrie 1989 doar la nivelul Armatei, fără să fie acuzate și eminențele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Aurel Ioan Laurențiu Cocan (Trădare la nivel înalt, 1999), ofițer MApN implicat în represiunea din 21 decembrie 1989 la Cluj și inculpat ulterior într-un proces legat de contextul clujean. Acesta consideră că Puterea postceaușistă a căutat țapi ispășitori pentru represiunea din decembrie 1989 doar la nivelul Armatei, fără să fie acuzate și eminențele cenușii ale acestei represiuni (nu soldații și ofițerii de rang mic sau mediu, ci comandanții care au dat ordinul să se tragă în manifestanți). Cocan recunoaște că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989 la Cluj și inculpat ulterior într-un proces legat de contextul clujean. Acesta consideră că Puterea postceaușistă a căutat țapi ispășitori pentru represiunea din decembrie 1989 doar la nivelul Armatei, fără să fie acuzate și eminențele cenușii ale acestei represiuni (nu soldații și ofițerii de rang mic sau mediu, ci comandanții care au dat ordinul să se tragă în manifestanți). Cocan recunoaște că, cel puțin la Cluj, Armata a deschis focul împotriva manifestanților, la ordin clar, venit pe cale ierarhică, dar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
trupe de milițieni și de securitate, militarii au deschis focul considerându-se „a fi în misiune”! Cocan nu evită să recunoască faptul că Armata, Securitatea și Miliția (cel puțin la Cluj, în 21 decembrie 1989) au acționat ca forțe de represiune (p. 43); în timp ce Armata trăgea la vedere, trupele de Securitate și de Miliție erau reprezentate prin indivizi izolați în locuri speciale, invizibili pentru populație. În ce-i privește pe militari, autorul admite că unii dintre aceștia au dovedit într-adevăr
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
populației, dar punctează limpede faptul că ofițeri servili, oportuniști și carieriști din Armată au ordonat deschiderea focului la Cluj. Autorii afirmă că nu doresc să culpabilizeze Armata ca instituție, ci pe reprezentanții ei care au dovedit exces de zel în represiunea din decembrie 1989, înainte de căderea dictaturii ceaușiste, majoritatea lor fiind înaintați în grad în 1990. Respectivii ofițeri au fost nu doar zeloși, ci și iresponsabili în represiune, iar mai târziu s-au dovedit a fi cinici în declarațiile pe care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca instituție, ci pe reprezentanții ei care au dovedit exces de zel în represiunea din decembrie 1989, înainte de căderea dictaturii ceaușiste, majoritatea lor fiind înaintați în grad în 1990. Respectivii ofițeri au fost nu doar zeloși, ci și iresponsabili în represiune, iar mai târziu s-au dovedit a fi cinici în declarațiile pe care le-au dat: Carp Dando (comandantul soldaților care au deschis focul în Piața Libertății - astăzi numită Piața Unirii - împotriva protestatarilor neînarmați) îi consideră vinovați pe cei morți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la Cluj, Domșa și Lungu prezintă planșe cu dispunerea rănilor cauzatoare de moarte, întocmind fișe de interpretare asupra modului în care protestatarii clujeni din 21 decembrie 1989 au fost împușcați de către dispozitivul militar. Întreaga lucrare demonstrează faptul că, în cazul represiunii de la Cluj, a existat o premeditare ca dispozitivele militare să facă uz de armă și să tragă în ținte vii; Miliția și Securitatea au fost complice la această represiune, dar principala vinovată a fost Armata, întrucât a deschis focul în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
împușcați de către dispozitivul militar. Întreaga lucrare demonstrează faptul că, în cazul represiunii de la Cluj, a existat o premeditare ca dispozitivele militare să facă uz de armă și să tragă în ținte vii; Miliția și Securitatea au fost complice la această represiune, dar principala vinovată a fost Armata, întrucât a deschis focul în mod fățiș împotriva unor oameni nevinovați și neînarmați. Tot de cazul protestatarilor clujeni neînarmați și reprimați în 21 decembrie 1989 de către Armată se ocupă și Radu Mareș (Manual de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de Andrei Cornea), Editura Kriterion, București, 1996 Zamfirescu, Dan, Războiul împotriva poporului român, Editura Roza Vânturilor, București, 1993 Din periodice:tc "Din periodice \:" Iordache, Corneliu (procuror militar, căpitan de justiție), „Raportul Preliminar al Procuraturii Militare cu privire la participarea forțelor MApN la represiunea manifestației anticomuniste din 21 decembrie 1989”, în Evenimentul zilei, nr. 314 (II), 6 iulie 1993 Marino, Adrian, „Două revoluții”, în Dreptatea, 20 februarie 1990 „Planul «Z» de salvare a familiei Ceaușescu în cazul unei lovituri de stat”, în Evenimentul zilei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mai multe numere - am folosit numerele 22, 26, 28-30, 37 din 1990) Cuprins Precizare 7 Înainte de 1989 11 1. Greva minerilor din Valea Jiului, 1977 13 Începutul 13 Măsuri înainte de venirea lui Ceaușescu în Valea Jiului 14 Întâlnirea cu Ceaușescu 14 Represiunea 16 Spălarea creierului 18 Sensul mișcării din Valea Jiului 20 Concluzie 21 Post-scriptum 22 2. Revolta muncitorilor din Brașov, 1987 23 Cauzele și începutul revoltei 23 Desfășurarea revoltei 24 Ședințele de înfierare a manifestației și de destituire a conducerii IABv 27
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
16 Spălarea creierului 18 Sensul mișcării din Valea Jiului 20 Concluzie 21 Post-scriptum 22 2. Revolta muncitorilor din Brașov, 1987 23 Cauzele și începutul revoltei 23 Desfășurarea revoltei 24 Ședințele de înfierare a manifestației și de destituire a conducerii IABv 27 Represiunea 29 Amenințări verbale 30 Tortura fizică 31 Tortura psihică 34 Transportul la București 35 Reeducarea 35 Rezistența la anchetă 37 Declarațiile false și cosmetizarea istoriei 37 Ecouri studențești 38 Procesul 39 Deportarea și urmările revoltei 41 Concluzie 42 Timișoara (15-20
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ale terorismului vest-german din anii 70, scria între altele, că "atentatele nu sunt destinate doar să semene teroare. Ele au, de asemenea, drept scop să provoace o puternică reacție". Terorismul servește în acest sens ca un catalizator pentru a spori represiunea autorităților, pentru a "militariza" situația politică, pentru a îndepărta masele de guvern, pentru a le apropia de țelurile teroriștilor. El este folosit ca o armă a unui război psihologic menit să creeze un climat de panică și să distrugă încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe care îl constituie terorismul internațional pentru relațiile și cooperarea dintre state face ca toate aceste chestiuni să se înscrie în rândul celor ce interesează în cel mai înalt grad dreptul internațional. Încă din anul 1937, Convenția pentru prevenirea și represiunea terorismului (adoptată din inițiativa Franței), primul instrument juridic internațional în această materie, prevedea în articolul 1 că: "Înaltele Părți Contractante, reafirmând principiul dreptului internațional, potrivit căruia este de datoria oricărui stat de a se abține de la orice fapt destinat să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comună 2008/736/P.E.S.C. a Consiliului din 15 septembrie 2008 privind misiunea de observare a U.E. în Georgia. Acțiunea comună 2008/851/P.E.S.C. a Consiliului din 10 noiembrie 2008 privind operația militară a U.E. în vederea contibuției la dizolvarea, prevenirea și represiunea actelor de piraterie și de furt armat în largul coastelor Somaliei. Acțiunea comună 2008/368/P.E.S.C. a Consiliului din 14 mai 2008 în sprijinul punerii în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate O.N.U. și în cadrul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Acțiunea comună 2008/736/P.E.S.C. a Consiliului din 15 septembrie 2008 privind misiunea de observare a U.E. în Georgia. 102 Acțiunea comună 2008/851/P.E.S.C. a Consiliului din 10 noiembrie 2008 privind operația militară a U.E. pentru dizolvarea, prevenirea și represiunea actelor de piraterie și de furt armat în largul coastelor Somaliei. 103 Acțiunea comună 2008/368/P.E.S.C. a Consiliului din 14 mai 2008 în sprijinul punerii în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate O.N.U. și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
au sfârșit încă. Mă întreb dacă și alții îmi împărtășeșc poziția la nivel intelectual. Capitolul 2 Ce înseamnă societate deschisă înțelesul societății deschise este evident pentru cei care au trăit într-o societate închisă. Societatea deschisă înseamnă libertate și absența represiunii. Când am înființat o rețea de fundații în fostul imperiu sovietic, nu am considerat că ar trebui să le explic noțiunea de societate deschisă persoanelor în cauză, pentru că era opusul a tot ce trăiseră ele. După ce represiunile încetează, amintirea lor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
libertate și absența represiunii. Când am înființat o rețea de fundații în fostul imperiu sovietic, nu am considerat că ar trebui să le explic noțiunea de societate deschisă persoanelor în cauză, pentru că era opusul a tot ce trăiseră ele. După ce represiunile încetează, amintirea lor se șterge cu timpul. Statele Unite reprezintă o societate deschisă, dar oamenii nu înțeleg prea bine conceptul și cu atât mai puțin se dedică acestui scop. Societatea deschisă nu este o idee banală. Seamănă cu noțiunea de democrație
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dețin singura interpretare validă a realității și cereau loialitate totală față de acest punct de vedere. însă adevărul absolut este inaccesibil umanității; prin urmare, aceste ideologii au putut fi impuse societății doar cu ajutorul forței sau al altor forme de constrângere. Scopul represiunii este acela de a crea o societate închisă. Popper a propus o formă de organizare socială care pleacă de la admiterea faptului că nici o pretenție de a cunoaște adevărul absolut nu poate fi validată și, ca atare, nici unui grup nu ar
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
spectrul înfiorător al incertitudinii și lipsa unui scop, insuflându-le oamenilor un sentiment de mândrie și satisfacție. Referitor la latura negativă, societatea închisă tinde să exercite un control strict asupra gândirii și exprimării și să apeleze la diverse forme de represiune pentru a impune propria versiune legată de interesul colectiv asupra intereselor individuale ale cetățenilor. Indiferent de modul cum este definit interesul colectiv în teorie, în practică probabil reflectă prioritățile conducătorilor. Aceștia nu-și urmăresc neapărat propriile interese egoiste ca indivizi
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]