1,862 matches
-
pe vecinul meu de masă, nu știe nici el, îi întreabă pe ceilalți din grupul său, habar n-au de cele patru fluvii, îl întreb pe cel ce-mi aduce cafeaua, dar pe el nu-l interesează fluviile, așteaptă doar respectuos plata, cred că trebuie să scrie pe undeva, își dă cu părerea un tânăr pletos de la masa mea, cu o figură de arhanghel, mi-ar plăcea să-l desenez, Sebastien! Îl strigă unul dintre prieteni, t’as fini, toi?! vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
modificări care întotdeauna dau de furcă pictorilor, nu ai în fața ta decât peretele și nu ai cum să-l transformi și să-l ajustezi după compoziția ta, aici e problema! Copilul Daniel s-a furișat nevăzut între noi și așteaptă respectuos rezolvarea problemei de către meșter, dar cum deocamdată problema pare insolubilă și meșterul tace adâncit cu gândul în barba căruntă, copilul îndrăznește, Dacă sunteți gata, fratele Rafael pune prânzul, m-a trimis să vă spun, Mulțumim, Daniel, spune-i că venim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de mântuire, urmărește rânduiala cerului ca să pui rânduială în lucrurile pământului, întâi de toate va trebui să dau jos toată pictura meșterului Luca, gândurile mele întrerupte de prezența străină pe care o simt fără să-mi întorc capul, E Daniel, respectuos mă cheamă la masă, mă așteaptă părintele și ceilalți călugări, dar înainte de toate stabilesc cu acest copil cuminte ca un om mare niște reguli, îmi va spune pe nume în primul rând și-n al doilea rând îl iau ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în care se comporta cu ea și a observat că era diferit față de cum se purta cu celelalte angajate. Trix îl amuza, cu Mercedes era politicos, iar pe Ashling părea să nu o placă foarte mult. Dar față de Lisa era respectuos și întotdeauna disponibil. O admira chiar. Ceea ce era foarte bine. Lisa se trezise chiar mai devreme decât de obicei săptămâna asta, făcând eforturi suplimentare pentru felul în care arată, care era deja destul de pompos, mai ales aplicând strat peste strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
putea să nu fie mândră de ea pentru că pusese mâna pe el. Putea să aibă pe oricine, se gândea ea, și m-a ales pe mine. Era, fără îndoială, seara lui Clodagh. Comicii - intimidați de Lisa, sătui de Joy și respectuoși față de faptul că Ashling era prietena lui Marcus - zumzăiau în jurul lui Clodagh, cu părul ei frumos aranjat, fața superbă și pantalonii albi, mulați. Figura întunecată a lui Ted era terminată, dar nu avea ce face, era depășit de situație. Clodagh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
localitatea Valea Adâncă, comuna Miroslava, județul lași. Sunt un băiat cu o înfățișare plăcută, înăltuț, cu ochii verzi, părul castaniu și chipul mereu vesel. Colegii mă consideră chiar amuzant. Eu pot să vă spun că sunt harnic, bun la suflet, respectuos, cinstit, săritor la nevoie și nu în ultimul rând, inteligent. Acord o atenție deosebită vestimentației mele, chiar dacă sunt băiat. Mie îmi place să mă joc afară cu copiii și să fac mișcare în timpul liber. Sporturile mele preferate sunt baschetul, tenisul
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
statură mijlocie, dezvoltat frumos; ochii îmi sunt căprui ca înserarea, părul șaten și nasul foarte mic. Pentru că am ceva probleme cu vederea, port ochelari, de care sper să scap când voi mai crește. Sunt un copil isteț, harnic, cuminte, foarte respectuos și cinstit. Unii colegi îmi spun că sunt cam copilăros. Dar, din păcate, uneori mai fac obraznicii și îmi supăr părinții. Mă străduiesc însă să-mi repar cât mai repede greșelile și astfel să fiu iertat. Îmi petrec o mare
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
mult, pentru că ador animalele. Și cred că toată lumea ar trebui să le arate și lor puțină dragoste și să se poarte frumos cu ele. Deși mai greșesc și eu uneori și mai fac pozne, cred că sunt un copil bun, respectuos, cuminte și sensibil, de care părinții mei sunt mândri. De aceea îi iubesc foarte mult și vreau să nu-i dezamăgesc. Mă numesc Victor Gavrilovici și am aproape unsprezece ani. Sunt un băiat înăltuț și subțirel, am părul șaten și
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
și sunt elevă la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu”. Am zece ani și sunt născută pe data de 12 ianuarie 2001. Am părul șaten deschis și lung, ochii căprui și sunt destul de înaltă pentru vârsta mea. Sunt o fată bine crescută, respectuoasă, dar puțin timidă și cam pesimistă, iar uneori nu am destulă încredere în mine. Pe măsură ce trece timpul încerc să îmi corectez defectele. Sunt conștiincioasă și probabil destul de inteligentă, dovadă fiind rezultatele mele la școală. Pasiunea mea cea mai mare este
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
asta-i al naibii de sigur! Din punctul meu de vedere, Lizzie era o fată de nota zece. Dacă polițaii ar fi avut cât de cât respect pentru cei morți, asta le-aș fi spus. Tipul mă istovea. — Eu sunt un individ respectuos. Să ne închipuim că suntem cu doi ani în urmă. Povestiți-mi mie. Carmody nu prea se prinsese care-i treaba cu mine, așa că am mușcat din batonul de ciocolată, ca să-i ușurez sarcina. Le-aș fi spus că Lizzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
că avea să moară. O clipă, i se păru ușor. Le ieși în întâmpinare tăcut, lăsând în urmă, una după alta, încăperile goale. Servitorii, liberții care îl slujiseră pe tatăl său îl priveau disperați. Însă ofițerul îl informă riguros și respectuos că, date fiind faptul că era minor, moartea tatălui său, pierderea drepturilor civile de către mama sa și confiscarea tuturor proprietăților, senatorii deliberaseră ca tutela lui să-i fie încredințată Liviei, augusta văduvă, mama lui Tiberius - și îl anunță că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Și zici că te-au trimis de la Tomis, monșer?“, „Da, domn Preda!“ (nu zic „maestre“, nu-mi place termenul, Îl folosesc doar cei ce vor să lingușească și niciodată nu știi dacă nu vor să fie mai degrabă peiorativi, decât respectuoși), „Și zici că ăia vor un interviu de la mine?“, „Da!“ „Și ți-au spus cât mă plătesc?“ (Între timp, mă așezasem Într-un fotoliu confortabil și acum am timp să gândesc cum să ies din perplexitate, pentru că despre acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de mobile, de lucruri, de suflarea celor ce locuiesc În asemenea case. Mă lovește direct În stomac mirosul urât al unor doamne bine, un amestec complicat de parfum, deodorant tare și usturoi, că trebuie să mă păstrez la o distanță respectuoasă, pentru a rezista. Îmi pun problema cum poate să se apropie cineva de o damă cu aura aceasta de miresme, altfel decât din perversiune. Așa de dulce și puhav miroase colega noastră Ursula; de ce oare o fată frumoasă ca ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ceruse. Observă de asemenea că spusese „domnul Balzac”. Câteodată era „David”. Nu și acum. Asta rezona cu ceea ce auziseră mai devreme: chiar dacă Magicianul aproape îi distrusese viața lui John Keating, asistentul s-a referit la persoana criminalului cu același apelativ respectuos. Puterea mentorilor asupra învățăceilor... - Du-te acasă, insistă Sachs. Totuși, ai fost înjunghiată mortal astăzi. Alt zâmbet slab, urmat de o nouă ridicare din umeri. - Nu voi sta mult, spuse ea și se opri în ușă. Știți, am spectacol mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu amortizor, un șperaclu într-o teacă de piele și alte câteva unelte folositoare. - Vă pot ajuta cu ceva? se adresă el unui cuplu. Nu, totul era perfect, și îi urară o după-amiază plăcută. Își continuă drumul, zâmbind și salutând respectuos din cap turiștii care se întorceau în cameră după ce luaseră masa sau ieșeau la o plimbare în această frumoasă zi de primăvară. Trecu pe lângă o fereastră, prin care putea zări o porțiune verde din Central Park. Se întrebă ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
doar în weekend și a fost ocupată până peste cap, dar care fată din lumea asta l-ar fi ratat pe acest Mick Dundee? Iar acum pe lista ei se adăuga Rafi care era un dulce. Toți trei fuseseră absolut respectuoși, dacă nu de-a dreptul reverențioși, iar Emmy nu-și amintea să se fi simțit vreodată mai sexi și mai stăpână pe ea. Atâta timp cât era în siguranță, și era — folosind pilule și prezervative — și nu avea speranțe absurde în legătură cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Într-un spital obișnuit. Nu putea să-și imagineze o conversație prietenoasă pe care ar fi putut s-o aibă cu B., așa cum obișnuia să-și treacă timpul cu dna Jane. Totuși, poate că ginecologii se țineau la o distanță respectuoasă și impenetrabilă În mod voit pentru că Își dădeau seama că orice gest amabil ar putea fi interpretat cu totul anapoda. Chiar dacă Butoiaș era excepția care confirmă regula sau era regula Însăși, asta nu le oprea pe femei să se Îmbulzească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Madeleine. Luă o scrisoare de pe masă și începu să îmi citească din ea. —Herbstgasse 11, Basel, Elveția. Am luat coala de hârtie din mâna ei. Dragă domnule Frank. Privirea îmi alunecă pe pagină. Scrisoarea avea un ton politicos, chiar foarte respectuos. Era sigură că domnul Frank nu știa. Era sigură că nu ar permite să fie adus un asemenea sacrilegiu memoriei fiicei sale. Îl asigura că jurnalul fiicei sale ocupa un loc important în inima și conștiința ei. Ajunsesem la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ani, chiar și atunci când nu îmi aminteam prea bine. În locul tăcerii pe care o respectam era o foială de pantofi făcuți în peste o duzină de țări și murmurul de „scuzați-mă“ și de „mulțumesc“ în diferite limbi, și șoaptele respectuoase de evlavie și groază. Dar acești oameni nu știau ce este o șoaptă, pentru că nu puteau concepe răul pe care îl putea face un sunet nepotrivit. În schimbul duhorii de putregai a fricii umane era mirosul insipid al transpirației. Răul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
la hohotul ei de râs, spart și batjocoritor. Ca un logodnic timid îi lua brațul, să o petreacă prin cele mai elegante localuri vieneze, oferindu-i șampania și crabii, cu distinsă și largă generozitate. Spre ziuă, când patronul îi prezenta respectuos socoteala, acest copil adorabil își scotocea, inconștient, toate buzunarele, cu imperturbabilă seninătate, până când patronul surâzător cu perfidie, îl ruga să nu se mai obosească pentru o sumă atât de minimă. Socoteala era un cec sigur, acoperit la prezentare de către un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de coroane, spusei chelnerului, în timp ce presăram din vârful cuțitului sarea și piperul peste cel două ochiuri, ale căror gălbenușuri mă fixau, holbate, din faianța albușului prea mult întărit. Fără să ezite, îmi strecură discret bancnota și la plecare îmi ținu respectuos pardesiul. Mă îndreptai spre furnicarul zgomotos din centru. Îmi făcu loc în grămadă, aspirând după o ființă care să mă recunoască, o femeie care să mă ducă sub acoperișul ei, să mă dezbrace ca pe un bolnav, să mă culce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
altceva. — E un simbol, Burgess, spuse el mohorât. Un simbol și o prevestire. Întâi bietul dud bătrân, pe urmă bietul, bătrânul H.J. Burgess Întâmpină această sentință așa cum Întâmpina toate enunțurile stăpânului, dacă nu erau instrucțiuni sau Întrebări, cu o tăcere respectuoasă. Experiența Îndelungată Îl Învățase că aceasta era cea mai bună politică. — Nu e bine să te pui că bătrânul filfizon, Îi sfătuia el Întotdeauna pe slujitorii noi, căci e În stare s-ți dea mai mult decât poți să duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai devreme În ziua aceea s-a crezut la Cork. — De ce Cork? se Întreabă dna James cu glas tare. N-a fost acolo decât o singură dată În viață, acum mulți ani. Theodora o conduce În dormitorul slab luminat, rămânând respectuoasă În urmă, lângă ușă. Poți să ne lași singuri, domnișoară Bosanquet, spune dna James pe un ton care aduce mai degrabă a ordin decât a invitație. Henry stă Întins pe spate, cu cuvertura trasă până sub bărbie și băgată pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și Charles cu Jusserand la dus, până la catarg sau până În dreptul lui Spaniards Road, după care, la Întors, Du Maurier și ginerele său schimbau locurile. Pe drumul de Întoarcere, Henry Întreținea de obicei cea mai mare parte a conversației cu respectuosul și amabilul Charles, dar pe prima porțiune mai mult asculta, căci Du Maurier Îl distra cu un șuvoi de glume, anecdote și povestioare, unele autobiografice, altele inventate. Cu ocazia unei astfel de plimbări, Du Maurier menționă pentru prima dată ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
declara iubirea dnei Peverel, dar, constatând că Frank Humber aflase de intențiile sale de la Devenish, se răzgândea iar, hotărând să se facă totuși preot, În ciuda faptului că prietenul Îl Îndemna, mărinimos, să nu o facă. Stalurile și lojele Îi ascultară respectuos argumentația, dar galeria și lojele de sus Își pierduseră orice fel de interes față de o intrigă În care nu mai credeau. Murmure joase de comentarii ireverențioase și accese nepotrivite de râs se prelingeau de la etajele superioare ale teatrului, unindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]