2,430 matches
-
felului în care operează ele în comportamentul efectiv să se nuanțeze strategia metodologică. Smith și Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în chestionarele sau inventarele clasice (ori în unele ce se vor construi) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum își pun efectiv în practică semenii lor crezurile valorice. Pentru a crește gradul de acuratețe al declarării comportamentelor indezirabile, în literatura de specialitate se recomandă să folosim, pe cât posibil, metoda autocompletării chestionarelor, întrebări deschise, și să-l întrebăm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
1-3 luni înaintea interviului procentul de erori în amintire a fost de 32%, pentru intervalul 4-6 luni, de 50%, pentru 7-9 luni, de 54%, iar pentru 10-12 luni, de 70% (Turner, 1972). A doua constatare majoră privind apelul la memoria respondentului este faptul că aceasta este selectivă. În funcție de caracteristicile evenimentelor și situațiilor, ele vor fi evocate cu mai mică sau mai mare acuratețe. După cum am văzut deja, contează - și în memorare - gradul de dezirabilitate; acțiunile și episoadele care-l pun pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specifice prin care indivizii reconstituie segmente de viață din trecutul lor. Dintre acestea, mai importante ar fi următoarele: a. Când e vorba de comportamente prezente continuu până la data interviului și când se cere o evaluare a frecvențelor acestora în trecut, respondenții au tendința de a extrapola frecvența din intervalul mai recent de timp asupra perioadelor mai îndepărtate. O asemenea tendință se va constata, de exemplu, în răspunsurile la întrebarea: ξ În medie, de câte ori pe săptămână vizionați la TV emisiuni politice? b
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
caracteristici și intenții operatorului sau celui care a întocmit chestionarul, lucrând cu o imagine despre natura și scopul cercetării. Pentru a reduce din erorile de acest fel, se impune, referitor și la conținutul întrebărilor, o cât mai bună explicitare, în fața respondenților, a calității celui care pune întrebări sau expediază un chestionar și a scopului cercetării. Menționând această sursă de erori, credem că lucrurile se cuvin judecate la justa lor valoare și nu trebuie dramatizate atunci când nu e cazul. De pildă, dacă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare acuitate problema imaginii pe care și-o formează cei investigați despre inițiatorii și rosturile anchetei. Alte aspecte ale relației operator-subiecți vor mai fi atinse și în capitolul final al cărții. În discuțiile metodologice despre sursele de eroare la nivelul respondentului se face mare caz de nevoia acestuia de consistență. Bazându-se pe teoria consistenței cognitive- ce afirmă tendința subiecților de a rezolva contradicția, pe plan mental, dintre diferite informații, opinii, crezuri etc., contradicție ce înseamnă un puternic disconfort psihic -, se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În încheierea acestei părți, să reluăm și să accentuăm cu tărie ideea că majoritatea - dacă nu totalitatea - erorilor ce apar în faza de culegere a informației, prin anchete și sondaje, se produc ca interacțiune a celor trei entități: instrument, operator, respondent. Or, trebuie avut în vedere că cercetătorul poate controla direct acuratețea instrumentului, în mare măsură munca operatorilor, și numai indirect acuratețea răspunsurilor subiecților, și asta doar prin intermediul instrumentului și operatorilor. De aceea, la drept vorbind, respondentul nici n-ar fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trei entități: instrument, operator, respondent. Or, trebuie avut în vedere că cercetătorul poate controla direct acuratețea instrumentului, în mare măsură munca operatorilor, și numai indirect acuratețea răspunsurilor subiecților, și asta doar prin intermediul instrumentului și operatorilor. De aceea, la drept vorbind, respondentul nici n-ar fi trebuit taxat drept sursă de eroare; el n-are nici o vină că cercetătorul nu știe ce întrebări să-i adreseze sau că operatorul nu știe cum să i le adreseze. Este ca și cum, în fizică, am învinui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
desktop pretests), în care specialiștii în probleme de metodologie, dar și în conținutul temei de cercetat, se pronunță individual sau în grup asupra dificultăților întrebărilor, determină ce asumpții - potrivite sau nu- conțin ele, cum le-ar putea înțelege și interpreta respondentul, potențialul memorativ solicitat al acestuia. Prin urmare, experții citesc întrebările și din perspectiva subiectului de interogat. Constatările lor pot lua orice format (eseu liber, comentariu pe puncte stricte etc.). În forma evaluării structurate, experții folosesc un chestionar standardizat, care cuprinde
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestiuni (subîntrebări); dacă prin întrebare se fac asumpții incorecte, indezirabile despre starea sau comportamentul individului; cât sunt de complete și de corecte variantele; semnificația întrebărilor deschise. b. Codarea comportamentului este tehnica prin care atât comportamentul intervievatorului, cât și cel al respondentului sunt clasificate într-un număr relativ mic decategorii comportamentale. Interesează, desigur, mai ales interacțiunea dintre operator și subiect. Se poate afla astfel cât de des este întrerupt intervievatorul, dacă el trebuie să repete sau să reformuleze întrebarea. Se deduc slăbiciuni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Se deduc slăbiciuni ale elaborării chestionarului, iar pe această cale se realizează optimizarea lui. Codarea comportamentului se folosește mai ales în pretestarea instrumentului și este complementară activității experțior. Pentru a prinde într-o grilă de categorii interacțiunea dintre operator și respondent în timpul anchetei (pretestării), este nevoie, desigur, de o a treia persoană (observator), care în anumite condiții poate afecta comunicarea dintre cei doi și distorsionează rezultatele. Din acest motiv se utilizează înregistrarea video, care are și avantajul că interacțiunea poate fi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
e în regulă cu întrebarea. Aducerea subiecților în laborator are însă inconveniente legate de artificialitatea situației. d. Interviurile cognitive constituie procedura mai de substanță și complexă în estimarea dificultăților, a punctelor sensibile ale întrebărilor și a modului cum le interpretează respondentul. Prin interviurile cognitive, subiectul supus chestionării raportează - mai mult sau mai puțin ghidat de un intervievator (specialist, nu un simplu operator)- cum apreciază întrebarea, ce asociații i-au venit în minte, ce experiențe personale sau sociale crede că l-au
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care intervievează îl roagă să spună cum a ajuns la răspunsul dat, ce alte răspunsuri i-au venit în minte și de ce l-a ales pe unul anume; tehnica „a gândi cu voce tare”, după cum îi arată numele, presupune că respondentului i se solicită ca, în timpul în care formulează un răspuns la o întrebare din chestionar, să spună cu voce tare ce gânduri îi trec prin minte, ce asociații face; interviul retrospectiv înseamnă că respondentul își dezvoltă comentariile după ce a răspuns
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
după cum îi arată numele, presupune că respondentului i se solicită ca, în timpul în care formulează un răspuns la o întrebare din chestionar, să spună cu voce tare ce gânduri îi trec prin minte, ce asociații face; interviul retrospectiv înseamnă că respondentul își dezvoltă comentariile după ce a răspuns la toate întrebările din chestionar. Se ia pe rând fiecare întrebare și se combină interviul cognitiv semistructurat cu tehnica „gândirii cu voce tare”. Inspirate din studiile psihologice despre gândire și luarea de decizii în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și observații ale operatorilor se aplică fie în faza de pretestare, fie după încheierea anchetei și se referă la faptul că operatorii semnalează cât mai multe aspecte în legătură cu problemele întâmpinate pe teren (dificultatea întrebărilor, refuzul de a răspunde, reacții ale respondenților etc.). Mai eficiente s-au dovedit a fi focus-grupurile, la care să participe și respondenții (vezi secțiunea „Interviul degrup”). Așa cum semnalam, o parte din tehnicile succinct prezentate aici le-am folosit și noi în cercetările proprii, deși la modul mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și se referă la faptul că operatorii semnalează cât mai multe aspecte în legătură cu problemele întâmpinate pe teren (dificultatea întrebărilor, refuzul de a răspunde, reacții ale respondenților etc.). Mai eficiente s-au dovedit a fi focus-grupurile, la care să participe și respondenții (vezi secțiunea „Interviul degrup”). Așa cum semnalam, o parte din tehnicile succinct prezentate aici le-am folosit și noi în cercetările proprii, deși la modul mai empiric (operatorul trebuia să noteze la sfârșit propriile observații despre anchetă și interacțiunile cu subiecții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai des folosită azi, așa cum am mai spus, dat fiind faptul că aici se îmbină avantajele eșantionării aleatorii (într-o primă fază se aleg la întâmplare numerele de telefon) cu ale celei pe cote, căci se rețin în eșantion numai respondenții care îi asigură o structură identică cu cea a populației, după variabilele alese, eliminându-se distorsiunea introdusă de o alegere la întâmplare a numerelor de telefon (totuși, nici în țările dezvoltate nu toate gospodăriile au telefon și, mai ales, răspunsul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
analiza tabelelor de asociere a două caracteristici calitative. De exemplu, să presupunem că într-un chestionar avem o întrebare de opinie ale cărei variante de răspuns sunt: „foarte mult”, „mult”, „moderat”, „puțin”, „foarte puțin” și o alta referitoare la domiciliul respondenților, cu patru clase: „rural”, „orașe mici”, „orașe mijlocii” și „orașe mari”. Să presupunem că tabelul de asociere va cuprinde următoarele frecvențe: Dacă distribuția răspunsurilor la întrebarea de opinie n-ar avea nici o legătură cu mediul în care trăiesc oamenii, atunci
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
voteze (ori să nu voteze) cu un partid anume. Asupra acestei chestiuni, care s-a pus cu mare acuitate în România începând din 1990, vom reveni imediat. Cea de a doua acuză, invadarea vieții private, poate fi ușor respinsă, întrucât respondentul este liber să refuze participarea sa la anchetă. Experiența dovedește însă că celor mai mulți oameni le place să răspundă la întrebările operatorilor și că ponderea cea mai mare a nonrăspunsurilor provine mai curând din dificultatea stabilirii contactului cu persoanele din eșantion
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
politice și etice" 2.1. Prezentarea publică a datelor de sondajtc "2.1. Prezentarea publică a datelor de sondaj" Onestitatea, ca element central al deontologiei sociologului, este o calitate solicitată de practica sondajelor în două direcții principale: în relația cu respondenții și în relația cu beneficiarul. Despre prima (asigurarea anonimatului sau a confidențialității răspunsurilor, transparența obiectivului cercetării, neutilizarea informațiilor împotriva subiecților cercetați, inclusiv prin grija de a nu induce în spiritul lor așteptări ce nu vor fi împlinite de nimeni etc.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înșiși recunosc faptul că nu au competența să se pronunțe în multe probleme. Într-o anchetă efectuată de Centrul Național de Cercetare a Opiniei din Chicago (NORC), în 1979, cu privire la cunoștințele cetățenilor americani în 12 domenii ale politicii, 19-45% dintre respondenți se declară slab informați, iar 9-20% foarte bine informați (intervalele procentuale se referă la variațiile pe diferite domenii). Pentru politica externă, de exemplu, 9% consideră că sunt bine informați (au cunoștințe suficiente), 54% moderat informați și 37% slab informați (apud
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reluând cele cinci categorii de bază (de la violență verbală la extorcare), arată repartizarea acestor acte în funcție de locul în și în afara școlii (tabelul 8) (Choquet et al., 2005). Tabelul 8. Violențe autodeclarate de gimnaziști și liceeni în anii 1999-2003, în funcție de sexul respondenților În ultimele 12 luni Băieți Fete 1999 2003 1999 2003 Ați fost amestecați într-o încăierare 37,4 40,6 16,9 18,8 Ați luat parte la o încăierare în care un grup de prieteni se confrunta cu alt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2000; Gagnon și Vitaro, 2003, pp. 240-245; Fortin, 2003; Osborne, 2004, p. 42; Benbenisthy și Astor, 2005 etc.). Aceste modele sunt cel mai adesea dezvoltate pornind de la chestionare care pun în relație practicile sociale riscante sau/și victimizările și caracteristicile respondenților. Ele pot fi dezvoltate și pe baza unor anchete longitudinale, prin urmărirea unor grupuri de elevi uneori mai bine de douăzeci de ani. Se face atunci un calcul de probabilitate (regresie logistica) pentru a măsura ponderea (influența) fiecărei variabile asupra
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
într-un eșantion de școli secundare din diverse zone urbane foarte defavorizate ale Franței. Degradarea climatului școlar ni s-a părut spectaculoasă. Să amintim că noi folosim în anchete, pentru a măsura acest climat, întrebări în scară, care le permit respondenților să "noteze" calitatea relațiilor în școala lor și să se poziționeze în raport cu violența resimțită. Rezultatele comparate din anii școlari 1995-1996 și 1999-2000 sunt rezumate în tabelul 15. Tabelul 15. Degradarea climatului școlar în școlile secundare franceze defavorizate între anii 1995
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care sunt explorate. De asemenea, metodele de analiză calitativă diferă în măsura în care acestea încearcă să "rețină integritatea fenomenului". Adică, măsura în care cercetătorul rămâne aproape de limbajul, conceptele și înțelesurile actorilor sociali mai mult decât să impună propriile concepte și categorii relatărilor respondenților. Există o alegere între postura înaltă, în care cercetătorul impune conceptele și înțelesurile, și postura joasă, în care cercetătorul derivă concepte și înțelesuri din limbajul comun. În forma ei cea mai pură, strategia cercetării abductive implică o postură joasă deoarece
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
utilizată de colectare a datelor în investigarea calitativă a socioumanului. Această tehnică permite cercetătorului să înțeleagă profund și nuanțat ființa umană, relațiile ei cu lumea, credințele și comportamentele specifice grupurilor sociale. Interviul presupune ca cercetătorul să colecteze informația direct de la respondent. Întâlnirile dintre cei doi pot fi formale sau informale, să urmeze o structură rigidă, astfel cum este chestionarul pentru anchetă socială, sau să arate flexibilitate în punerea întrebărilor cu răspuns deschis. În consecință, interviurile pot fi cantitative sau calitative ori
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]