15,011 matches
-
patronate și asociații profesionale, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 40 alin. (1) referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 76 alin. (1) privind adoptarea legilor și a hotărârilor, ale art. 77 referitor la promulgarea legii, ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă și ale art. 148 alin. (2) referitor
DECIZIA nr. 455 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263994]
-
modificare a art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice, determinată de încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituția României, revizuită, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, prin aceea că se realizează o restrângere a sferei de cuprindere a noțiunii de active numai la cele enumerate la lit. a), b), d), f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. Conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 268/2001, la care face trimitere art. 21^1 alin.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
nr. 24/2000, prin aceea că reglementarea administrativă, deși este de rang juridic inferior legii, realizează o (i) stabilire a semnificației unui termen („active“) cu care operează Legea nr. 268/2001, lege în executarea căreia a fost emis; și (ii) procedează la restrângerea sferei legislative de cuprindere a noțiunii de „active“, astfel cum aceasta este consacrată în mod larg și cuprinzător prin Legea nr. 268/2001 în art. 21^1 alin. (1). ... Rezultă că, în esență, voința legiuitorului în privința sferei de cuprindere a noțiunii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
cum a fost acesta modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 859/2009. ... ... Motivul de nelegalitate invocat este reprezentat de faptul că pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 adaugă la lege în mod nejustificat, iar pct. 5 din același act realizează o restrângere a sferei de cuprindere a noțiunii de active numai la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) din art. 77^1, acestea fiind făcute cu respectarea principiului ierarhiei și forței juridice a actelor normative. Pentru a face analiza criticilor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
în concesiune ar fi un teren cu destinație agricolă neproductiv. Mai mult, criticile sale de nelegalitate, atât în ceea ce privește abrogarea lit. e), cât și în ceea ce privește noua formă a întregului art. 77^1, au vizat, de fapt, restrângerea sferei de cuprindere a noțiunii de active numai la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) din art. 77^1, iar scopul urmărit de reclamantă, acela de a se constata nelegalitatea acestei restrângeri, a fost atins prin faptul că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
art. 77^1, au vizat, de fapt, restrângerea sferei de cuprindere a noțiunii de active numai la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) din art. 77^1, iar scopul urmărit de reclamantă, acela de a se constata nelegalitatea acestei restrângeri, a fost atins prin faptul că s-a constatat nelegalitatea modificării lit. d), nejustificându-se în acest context anularea abrogării lit. e) ori anularea întregului art. 77^1. În acest sens, Curtea arată că modificările aduse art. 77^1 prin pct. 3
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
nu poate depune cerere de reabilitare persoana prevăzută la art. 530 alin. (1), dacă lipsa executării este imputabilă persoanei condamnate“. ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului Curții Constituționale din perspectiva unor critici similare, vizând pretinsa încălcare a liberului acces la justiție. ... 13. Astfel
DECIZIA nr. 572 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264643]
-
arestului la domiciliu având aceeași natură cu arestul preventiv. Pe de altă parte, în cazul controlului judiciar sau al controlului judiciar pe cauțiune, se poate impune interdicția de a părăsi țara sau o anumită localitate, ceea ce reprezintă doar o restrângere a exercițiului la liberă circulație și nu o privare de libertate. ... 8. Opțiunea legiuitorului de a deduce din pedeapsa aplicată durata arestului la domiciliu este justificată de faptul că această măsură reprezintă o privare de libertate a inculpatului. În schimb
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
de libertate. ... 8. Opțiunea legiuitorului de a deduce din pedeapsa aplicată durata arestului la domiciliu este justificată de faptul că această măsură reprezintă o privare de libertate a inculpatului. În schimb, întrucât măsura preventivă a controlului judiciar reprezintă doar o restrângere a dreptului la libera circulație, această măsură nu are caracterul și nici intensitatea unei privări de libertate, nefiind justificată deducerea sa din pedeapsa aplicată. Reglementarea conținută de textul criticat, în sensul că durata măsurii arestului la domiciliu se deduce din
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
că măsurile preventive sunt instituții de drept procesual cu caracter de constrângere, având drept scop asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal. Acestea vizează starea de libertate a învinuitului sau inculpatului și au drept efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertății de mișcare. ... 16. În acea cauză, Curtea a analizat dacă măsura arestului la domiciliu reprezintă o privare de libertate sau o măsură ce restrânge dreptul la liberă circulație. Din această perspectivă, Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 din
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile și cu procedura prevăzute de lege, iar alin. (4) prevede că arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în cursul procesului penal. De asemenea, din ansamblul prevederilor constituționale rezultă că restrângerea libertății individuale are un cadru mult mai strict reglementat decât cel al restrângerii dreptului la liberă circulație. Totodată, dreptul la liberă circulație și libertatea individuală sunt avute în vedere de prevederile art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție, respectiv
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
de lege, iar alin. (4) prevede că arestarea preventivă se dispune de judecător și numai în cursul procesului penal. De asemenea, din ansamblul prevederilor constituționale rezultă că restrângerea libertății individuale are un cadru mult mai strict reglementat decât cel al restrângerii dreptului la liberă circulație. Totodată, dreptul la liberă circulație și libertatea individuală sunt avute în vedere de prevederile art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție, respectiv prevederile art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
se află cauza și de a se supune unor restricții stabilite de acesta. Astfel, spre deosebire de controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune, unde se poate impune interdicția de a părăsi țara sau o anumită localitate, ce reprezintă o restrângere a exercițiului la liberă circulație, atât în cazul arestului la domiciliu, cât și în cazul arestului preventiv inculpatul este obligat, pe durata luării măsurilor, să se afle într-un loc anume desemnat. Astfel, Curtea a constatat că, din perspectiva naturii/substanței
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
180 de zile. Astfel, și din perspectiva duratei, măsura preventivă a arestului la domiciliu este similară cu cea a arestului preventiv. ... 20. În continuare, Curtea a reținut că ceea ce diferențiază în mod esențial o privare de libertate de o restrângere a exercițiului la liberă circulație este intensitatea măsurii dispuse și modul în care aceasta este dusă la îndeplinire. Spre deosebire de măsura arestului preventiv, care determină plasarea persoanei în cauză într-un centru de arestare preventivă, fiind izolată și supusă
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
politica legislativă în materie penală, în privința cărora, în principiu, controlul Curii Constituționale este foarte limitat. Prin considerentele cuprinse în decizia mai sus citată Curtea evidențiază deosebirea de esență între controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauțiune, ce reprezintă o restrângere a exercițiului la liberă circulație, și arestul la domiciliu, respectiv arestul preventiv, unde inculpatul este obligat, pe durata luării măsurilor, să se afle într-un loc anume desemnat. Curtea a subliniat că, din perspectiva naturii/ substanței, măsura preventivă a arestului
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
Curtea de Conturi, de a stabili întinderea prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia în sarcina conducerii entității auditate nu încalcă accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă, dreptul la proprietate privată și nici libertatea economică, iar restrângerea drepturilor reclamantei este proporțională cu situația care a determinat această măsură. ... 13. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele Curții Constituționale nr. 3.409D/2019, nr. 3.461D/2019 și nr. 44D/2020, apreciază că dispozițiile art. 2 lit. n
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
Curtea de Conturi, de a stabili întinderea prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia în sarcina conducerii entității auditate nu încalcă accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă, dreptul la proprietate privată și nici libertatea economică, iar restrângerea drepturilor autoarei excepției de neconstituționalitate este proporțională cu situația care a determinat această măsură. Instanța susține, de asemenea, că dispozițiile legale care reglementează competența și atribuțiile Curții de Conturi, prin auditorii săi, permit aceste controale, nefiind afectată activitatea economică a
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate. “ ... ... 18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale art. 45 - Libertatea economică, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și ale art. 135 alin. (2) lit. a), potrivit cărora „Statul trebuie să asigure: libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție“. ... 19. Examinând excepția de
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
diferite forme și au primit elemente decorative distincte, precum lucarne, luminatoare sau cămine de evacuare a fumului. În cazul acoperișurilor în șarpantă, practicile de eficiență energetică pot urmări două opțiuni: utilizarea podului, cu termoizolarea șarpantei, respectiv izolarea ultimului planșeu și restrângerea spațiului locativ la nivelurile inferioare. Problema principală a acoperișurilor o reprezintă infiltrațiile datorate fisurilor în sistemul de învelitoare, lipsa hidroizolaților, ineficiența/ lipsa sistemului de colectare și evacuare a apelor pluviale etc. În lipsa unei întrețineri curente, aceste infiltrații vor cauza
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, cât și dispozițiilor art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind egalitatea în fața legii. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 636 din 19 octombrie 2021
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
în domeniul dreptului substanțial, normele penale criticate reglementând cu privire la calculul termenului de reabilitare în caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei. Cât privește invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție, dat fiind faptul că nu s-a constatat restrângerea unui drept sau a unei libertăți constituționale, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) și (2) privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă, art. 124 alin. (1)-(3) privind înfăptuirea justiției, art. 125 alin. (1) referitor la statutul judecătorilor, art. 126 alin. (6) referitor la instanțele judecătorești, art.
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. Curtea a constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
5 la lege“. Înalta Curte va observa însă că definirea sintagmei „vârsta standard de pensionare“ prin raportare exclusiv la condițiile din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 este de natură a contrazice limitele actului normativ de rang superior, prin restrângerea în mod nepermis a categoriei destinatarilor normei și eliminarea din această categorie a acelor persoane pentru care vârsta standard de pensionare se calculează inclusiv prin aplicarea reducerilor prevăzute de lege. De altfel, prevederile actului normativ de rang superior, respectiv cele
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]
-
îndeplinesc condițiile privind „vârsta standard de pensionare“ din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, fără a avea în vedere persoanele care îndeplinesc condițiile referitoare la „vârsta standard de pensionare“ inclusiv prin aplicarea reducerilor prevăzute de lege. O astfel de restrângere, în măsura în care ar fi fost necesară, se impunea a fi realizată direct prin lege, actul normativ de rang inferior neputând opera modificări asupra drepturilor recunoscute prin actul de rang superior. Având în vedere că respectarea normelor de tehnică
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]