1,458 matches
-
și divin. Peisajul natural și cel social au încetat să fie, pentru noi, sursă de cunoaștere ori de experiență spirituală. Aceste două suporturi creditate de toate culturile tradiționale ne-au fost trase de sub picioare. Pe deasupra, individualismul tîrziu modern privește cu reticență orice subordonare a persoanei față de un colectiv, orice supunere în fața unei instituții, fie ea chiar religioasă. Reperele religioase comunitare odinioară prezente cu o familiaritate care putea deveni rutină s-au împuținat pînă la dispariție. în măsura în care se raportează la transcendent, omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și libertăților fundamentale. Deoarece femeile promovate de partid (inclusiv Elena Ceaușescu) aveau o imagine negativă, acest lucru a determinat proiectarea acestei imagini asupra femeilor din politica postdecembristă. Chiar și azi, implicarea femeilor în politică este văzută cu ironie, condescendență sau reticență. Înțelegem astfel foarte bine de ce ratele de participare și reprezentare politică a femeilor s-au prăbușit în România după 1989 și de ce femeile evită, în general, implicarea în politică. Instituțiile. Prezentarea anterioară a modului în care femeile participau în diverse
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
femeilor, ci utilizarea lor ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. Aceste distorsiuni au provocat efecte perverse de durată, printre care accentuarea rolurilor tradiționale ale femeilor în sfera privată, unde regimul nu era interesat să promoveze egalitatea de gen, precum și reticența femeilor de a se implica în sfera publică. Latent, tipul de familie favorizat de politicile regimului era cel tradițional. Politica pronatalistă represivă, care voia să consolideze rolurile de mame și îngrijitoare, le-a deposedat pe femeile ce au trăit în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în urmărirea și respectarea acestui principiu. De asemenea, prin elaborarea Codului familiei și a Codului civil au dispărut totodată prevederile regimului dotal, exercitarea de către femeie a drepturilor depline, fără necesitatea autorizației maritale 49. Promovarea egalității de gen se confrunta cu reticența bărbaților, care aveau tendința de a le izola pe femei în rolurile lor tradiționale 50, cu toate că tema eroizării femeilor practicând profesii tradițional masculine, de la siderurgie și muncă în subteran, a femeii stakhanoviste, care, așa cum afirma propaganda comunistă, "a făcut de când
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
utilizat și consolidat, în esență, tradiționalele diferențe de gen legate de spațiul public și privat 10. Mai mult, tonul vădit didacticist al materialelor publicate în revistele pentru femei, sublinierea în același context a lipsei de educație a femeilor sau a reticenței acestora față de participarea la orice formă de instruire, orientarea profesională, ca de altfel și natura activismului social și politic al femeilor despre care presa scrisa relata pe larg, au contribuit nu doar la consolidarea stereotipului de gen, dar și la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
frumoasa noastră muzică populară și muzică sovietică, fără a mai fi nevoite să mergem pe orice vreme tocmai la căminul cultural"24. Privite retrospectiv, toate schimbările benefice produse în viața femeilor de alăturarea lor gospodăriei colective făceau ca temerile sau reticențelor lor inițiale față de acest mod de organizare a muncii agricole să apară ca neîntemeiate. În legătură cu acest aspect, materialele publicate indicau lipsa de "educație" ca fiind principala cauză a reticenței femeilor de a se alătura gospodăriei colective. Astfel, femeile care au
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
viața femeilor de alăturarea lor gospodăriei colective făceau ca temerile sau reticențelor lor inițiale față de acest mod de organizare a muncii agricole să apară ca neîntemeiate. În legătură cu acest aspect, materialele publicate indicau lipsa de "educație" ca fiind principala cauză a reticenței femeilor de a se alătura gospodăriei colective. Astfel, femeile care au fost "iluminate" de valorile socialiste recunoșteau că ignoranța le-a influențat deciziile și le-a determinat să dea crezare zvonurilor răspândite de chiaburi despre munca în colectiv 25. 4
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
definirea unei mentalități și a unei psihologii care se vor răsfrânge În etnoiatrie, În etnopsihiatrie. Cu timpul, noțiunile de patologie cristalizându-se mai bine, a apărut și o terminologie specială, prea puțin lămurită, totuși pentru a o accepta fără Îndreptățita reticență (cuvinte „dace” desemnând unele plante sedative, unele părți ale trupului și alte câteva, ipotetice). Folclorul medical al românilor este relativ bogat În observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Recunoscând În folcloristică, pe lângă valoarea istorică, și o capacitate
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
că trebuie să-și suplimenteze poziția cu o doctrină epistemologică care să explice în ce fel obținem o cunoaștere matematică, fără insă a apela la vreo aptitudine intelectuală misterioasă. 4.5.3.2. Nominalismul Nominalismul apare ca manifestare a unei reticențe față de credința în existența (independentă de minte) entităților abstracte și în particular a celor matematice. Se consideră de obicei că, în varianta sa contemporană, nominalismul apare prin anii '40 odată cu proiectul lui Goodman și Quine de reconstrucție sau reinterpretare a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
voluntare ar putea fi explicată prin lipsa resurselor, dar și prin experiența nefastă a mobilizării forțate, persistența unor rețele de cooperare informale. Dezamăgirea legată de performanța noului sistem democratic și a economiei de piață ar putea fi o cauză a reticenței implicării oamenilor în sfera publică (Howard, 2003). Ca atare, ne așteptăm ca cei care participă în astfel de organizații secundare să fie mai încrezători în ceilalți, mai altruiști, mai toleranți, pe de-o parte, mai buni cetățeni, mai atașați valorilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
tineri fiind mai atașați legitimității democratice a noului regim politic spaniol, iar diferențele dintre generații sunt constante și semnificative. Acest lucru demonstrează un proces de "învățare" a democrației, cei mai în vârstă având alte experiențe și amintiri colective păstrându-și reticența față de noul regim. Să nu uităm însă de celălalt sens al cauzalității. Ce efecte politice are oare în Spania capitalul social? Concluzia autorilor este că atât participarea, dar mai ales încrederea socială sunt importante pentru participarea politică convențională și neconvențională
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
voluntare ar putea fi deci, explicată, prin lipsa resurselor, dar și prin experiența nefastă a mobilizării forțate, persistența unor rețele de cooperare informale, în final, prin dezamăgirea legată de performanța noului sistem democratic și a economiei de piață, de unde o reticență în implicarea oamenilor în sfera publică (Howard, 2003). Ca atare, există o așteptare ca cei care participă în astfel de organizații secundare să fie mai încrezători în ceilalți, mai altruiști, mai toleranți, pe de-o parte, mai buni cetățeni, mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acestor contacte care ar fi putut fi deosebit de fructuoase. Colquhoun reda și deplasarea la Silistra, la 1 mai 1837, a celor doi domni români pentru a-l întâlni pe sultan, în vizita oficială în acel simbol al ocupației rusești. în ciuda reticenței inițiale care ținea de carantina de pe Dunăre, consulii străini s-au hotărât să meargă și ei să prezinte omagiul suveranului. Aceștia au fost primiți într-o audiență comună pe data de 15 mai 1837, doar consulul rus, baronul Ruckmann, fiind
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să se adapteze regulilor celor care i-au primit. O asemenea percepție este încurajată de un lung șir de factori - de la elemente anecdotice la resuscitarea visului islamiștilor militanți: lumea întreagă devenită Califat Mondial. Într-o țară europeană, un primar înfrânge reticența consiliului municipal și obține pentru comunitatea musulmană un loc unde să fie ridicată o moschee. Construcția e gata, musulmanii sunt fericiți. Dar se intensifică agitația islamiștilor militanți și reușește inocularea ideii că, de fapt, moscheea trebuia să primească dreptul de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de relații publice și strategie de marketing. Presa este foarte circumspectă în ceea ce privește activitățile de RSC. Și asta nu fără motive neîntemeiate foarte des, campanii publicitare sunt prezentate sub camuflajul CSR-ului. Și chiar în firme RSC-ul este privit cu reticență. Analiza costuri-beneficii este dificilă și nu pune întotdeauna RSC-ul într-o lumină benefică, mai ales la economiști. O sabie cu două tăișuri: opinia pblică e circumspectă (și mediile nu vorbesc despre RSC) pentru că firmele profită de pe urma RSC. Și economiștii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o plăcuse mai mult? Aritmetica dansului devine un indice al preferinței. Însă cantitatea nu e totul. Fetele care flirtează sunt sensibile de asemenea la calitatea slow-ului. Dacă un băiat este atras de o fată, și dacă nu simte vreo reticență din partea acesteia, poate să-și strângă ceva mai mult îmbrățișarea, să ajungă să-și lipească obrazul, trupul, de ale ei. Dacă e îndrăzneț, dansatorul își poate chiar răsplăti partenera cu mici sărutări pe gât, pe frunte, pe obraji, așteptând cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
parte a Europei. La început, romanii au manifestat rețineri în preluarea elementelor culturii grecești, abținîndu-se de la temele, ideile și termenii care veneau de aici. În perioada de maximă înflorire culturală însă, aflată în secolele I î.Hr. și I d.Hr., asemenea reticențe au fost depășite, încît cultura romană și limba latină au putut beneficia sub toate aspectele de influența grecească devenită sursă de inspirație predilectă, dar căpătînd și sensuri sau dominante deosebite în condițiile specifice ale societății romane. În acest mod, deși
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literaturii latine beletristice s-a produs în perioada expansiunii romane în bazinul mediteranean și, deci, în condițiile unor intense relații cu lumea și cultura grecească din perioada elenistică, perioada arhaică a limbii latine literare s-a caracterizat printr-o pronunțată reticență în receptarea cuvintelor grecești, preferîndu-se de cele mai multe ori calcurile pentru redarea ideilor noi. Treptat însă, atît literatura grecilor, cît și limba lor au devenit nu numai modele de bază, ci și surse directe de îmbogățire a literaturii și limbii romanilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al modernității limbilor literare neolatine 85. Receptarea împrumuturilor pe cale cultă din latină reflectă, pe de o parte, afinitatea cu latina, care ușurează, în cazul limbilor romanice, integrarea lor, iar, pe de altă parte, o deosebire structurală față de latină, manifestată prin reticența limbilor romanice în a realiza cuvinte motivate folosind mijloacele proprii, așa cum a procedat latina prin realizarea calcurilor, căci, în vreme ce latina a preferat să realizeze multe cuvinte prin calchiere, limbile romanice evită calchierea și, de aceea, fac împrumuturi pentru a-și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
omagii nemăsurate la adresa trecutului. Cînd deschidea cursul de istorie națională, în 1843, Mihail Kogăl-niceanu susținea că, studiind trecutul, românii vor învăța cum trebuie să acționeze în viitor, ceea ce însă nu s-a adeverit, avînd în vedere lipsa precauției și a reticențelor românilor față de imperialismul răsăritean și lipsa unui efort serios pentru desprinderea de modelul imprimat de acesta zonei est-euro-pene. De asemenea, ideea de naționalitate, atît de puternică la popoarele civilizate ale Europei nu a fost aplicată consecvent și corect, rămînînd uitați
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Vestitoarea adevărului va fi repudiată de semeni : Te vor urî... De tine ei se vor depărta,/ Îți vor striga : nebuna, cu pietre te vor bate./ Și ai pieri de n-ar fi doar sângele ce-l ai (I 1). În pofida reticențelor doicii (Nu mă sili, Casandro, o viață să ucid/ Și să grăbesc osânda asupra Troii tale), fata își face iluzia că prin cunoașterea viitorului va putea să-i pună la adăpost pe cei dragi : Dacă un pericol pândește, eu voiesc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sunt în aer și-n fund de pământ/ Care ne-nfioară - III 6), ceea ce determină izbucnirea lui Hector împotriva celor incapabili să petreacă (Lăsați odată teama care vă chinuiește./ O zi de bucurie nu poate fi și-aici ? - III 7). În pofida reticențelor lui Priam care spune că fiica lui e bolnavă, Elena se simte atrasă de Casandra : Ceva spre ea mă cheamă. Iubirea și mai mult/ E ca o misterioasă putere ce mă mână (III 7). La ivirea neașteptată a prorociței, Priam
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
s-o așeze-n slava/ Esențelor (III, p. 244). În concepția influențată de platonism a lui Dan Botta, iubirea desăvârșită se împlinește în eternitate, adică în moartea văzută ca o trecere în lumea de dincolo a esențelor și arhetipurilor. În pofida reticențelor corului înspăimântat de ideea că ar putea primi drept stăpână un spectru infernal (III, p. 248), Admetos o imploră la început pe Persephoneea să îi înapoieze făptura iubită, chiar și sub formă de umbră : Dă-mi măcar tiparul/ Uman al
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a le surprinde prin revenirea neanunțată la domiciliu (I 57) ; necinstirea Lucreției de către Sextus sub amenințarea că o va ucide și îi va lăsa alături trupul dezbrăcat al unui sclav ca și cum cei doi ar fi avut relații adulterine (I 58) ; reticențele romanilor față de consulul Collatinus din pricina legăturii sale de sânge cu familia Tarquinilor (II 2) ; inițiativa lui Brutus de a împărți către plebe bunurile regale pentru ca astfel toți să fie părtași la jaf (II 5) ; conjurația tinerilor adunați în jurul fraților Vitellii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cruțat intenționat cu ocazia înfruntării dintre romani și soldații din Gabii : eu nu-mi greșesc ținta (II, p. 44). Relatarea stârnește admirația lui Aquileus (mă întreb care din voi, regele sau tu, sunteți mai geniali - II, p. 45), dar și reticența lui Collatinus față de cel socotit prea primejdios (II, p. 46). În timp ce închină în cinstea Lucreției, Sextus își dezvăluie natura demonică de neînfrânat : am un demon în mine și, când acesta vrea să-și facă mendrele, nu-l pot opri, oricât
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]