1,275 matches
-
fost unite într-un singur oraș, care a devenit mai apoi "land" ale Germaniei reunificate, alături de celelalte teritorii ale fostei Germanii Răsăritene. Berlinul de Vest și cel de Est au încetat să existe din punct de vedere oficial. În momentul reunificării Germaniei, Berlinul de Est era compus din următoarele cartiere: După reunificare, guvernul Germaniei a cheltuit sume mari de bani pentru reintegrarea celor două jumătăți ale orașului și pentru aducerea infrastructurii și serviciilor din fosta capitală est-germană la standardele existente în
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]
-
land" ale Germaniei reunificate, alături de celelalte teritorii ale fostei Germanii Răsăritene. Berlinul de Vest și cel de Est au încetat să existe din punct de vedere oficial. În momentul reunificării Germaniei, Berlinul de Est era compus din următoarele cartiere: După reunificare, guvernul Germaniei a cheltuit sume mari de bani pentru reintegrarea celor două jumătăți ale orașului și pentru aducerea infrastructurii și serviciilor din fosta capitală est-germană la standardele existente în vestul Berlinului. În ciuda acestui fapt, diferențele dintre cele două jumătăți sunt
Berlinul de Est () [Corola-website/Science/304676_a_306005]
-
toate lucrurile ușoare și pure sunt eliberate și se ridică, iar toate elementele grele și grosolane se cufundă. Astfel apar cerul și pământul. Stând în picioare, cu tălpile pe pământ și cu capul în cer, Pan Ku împiedica apropierea și reunificarea acestor două spații. Cu fiecare zi care trecea, pământul se îngroșa cu trei metri, pe măsură ce materia se depunea. În același timp și Pan Ku se înălța cu trei metri. Timp de optsprezece mii de ani, Pan Ku a continuat să
Pan ku () [Corola-website/Science/303905_a_305234]
-
națiuni inferioare. După al Doilea Război Mondial a urmat Drama Germaniei învinse, umilită, ocupată militar, separată în două state pe criterii ideologice de marii victorioși și finalul așteptat cu răbdare, peste patru decenii, prăbușirea regimului comunist din .D. Germană și reunificarea pașnică (1990). Se pare că germanii de astăzi au învățat din tristele lecții ale istoriei și încearcă sentimentul toleranței, cooperării, aducându-și o contribuție importantă la anevoiosul proces de construcție a Europei unite și integrate în Mileniul III. Nostalgicii imperiali
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
vizite s-a dovedit deosebit de interesant (Berlin - Potsdam - Halle - Leipzig - Dresda - Freiburg - Weimar), oferind posibilitatea cunoașterii unor monumente istorice, muzee, teatre, universități, cluburi studențești, complexe sportive, de a purta discuții cu tineri germani despre prezent și mai ales despre viitor, reunificarea statală. Umiliți, dezmembrați teritorial, ocupați militar, culpabilizați de întreaga catastrofă a celui de-al Doilea Război Mondial, experiment pentru totalitarismul comunist în partea estică, dominată de tancurile sovietice, poporul german a găsit extraordinara rezervă morală să admită existența celor două
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
admită existența celor două state germane și a odiosului Zid al Berlinului, așteptând cu încredere înlăturarea acestui coșmar și revitalizarea Germaniei reunite. La vremea aceea, regimul est-german al lui Erich Honeker părea de nezdruncinat ca și regimul Ceaușescu din România. Reunificarea pașnică a Germaniei a demonstrat că un popor, legat prin limbă, tradiții, istorie nu poate trăi separat pe criterii politice. Am revenit de mai multe ori în Germania pe trasee mai vechi și mai noi, urmărind, în special, aspectul cultural
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Treilea Reich. Martorul capitulării necondiționate a Germaniei (8-9 mai 1945), Berlinul a fost condus de patru mari puteri (Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Uniunea Sovietică) până în 1990. Sectorul sovietic a fost izolat de restul orașului prin construirea dramatică a Zidului Berlinului. După reunificare (1990), Berlinul și-a recăpătat locul de capitală federală. Începem periplu berlinez de la monumentala Poarta Brandenburg (1791), cu celebra Quadrigă mânată de zeița Victoria, pe sub care au trecut armatele franceze (1806), au mărșăluit prusacii lui Wilhelm (1871), social-democrații lui Karl
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite. Această listă reprezintă denumirile țărilor date de ONU. Ele pot fi diferite de cele generate de utilizatorii în Wikipedia." RFG și RDG s-au integrat în ONU în aceeași zi, la 18 septembrie 1973. Reunificarea Germaniei a provocat dispariția RDG și RFG fără a afecta statutul de membru a Germaniei. Republică Chină a fost membru fondator al Națiunilor Unile în 1945. în 1949, la finele războiului civil chinez, guvernul Republicii Chină se refugia în Taiwan
Lista statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite () [Corola-website/Science/304302_a_305631]
-
are o față umană", dar și că poate fi competitiv economic cu oricine. Cu toate acestea, cetățenii est-germani nu au încetat nici o clipă să dorească libertățile politice, economice și prosperitatea din Vest. Sovieticii au propus, în 1952, prin Nota Stalin, reunificarea Germaniei și dezagajarea superputerilor în Europa Centrală, dar Anglia, Franța și SUA au respins oferta (pe care o considerau lipsită de sinceritate). Aliații occidentali au început să dea tot mai multă libertate oficialilor germani și au aprobat înființarea nucleului unui
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
criminal de război condamnat. Un alt ofițer implicat în masacrul din Limousin-ul francez, anume locotenentul Heinz Barth, condamnat în Republica Democrată Germană la închisore pe viață pentru implicarea lui directă în masacru, va fi eliberat de autoritățile Republicii Federale după reunificare, acordându-i-se chiar de către stat și o pensie de "victimă de război". În condițiile în care doar atât au reușit să obțină victimele unei țări puternice și aliate Germaniei Federale, precum este Franța, în termeni de pedepsire a criminalilor
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
Berlinului. Deputații aleși în administrația orășenească din zona de ocupație sovietică au fost obligați să renunțe la mandatele lor, iar în locul autoadministrației locale au fost numite organe de conducere de tip comunist în Berlinul Răsăritean. Din acest moment, până în momentul reunificării, aliații occidentali au exercitat în mod neîntrerupt controlul deplin asupra administrației din sectoarele lor de ocupație prin intermediul Kommandaturii Aliate. Dat fiind statutul special al orașului, autoritățile militare au recunoscut dreptul Senatului și Camerei Reprezentanților Berlinului Occidental (organele de autoconducere alese
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
Germaniei de Est să devină membre ale ONU, în septembrie 1973. Cele două Germanii au făcut schimb de reprezentanți permanenți în 1974, iar liderul est-german Erich Honecker a făcut, în 1987, o vizită oficială în Germania Occidentală. Planuri internaționale pentru reunificarea Germaniei au fost făcute în chiar primii ani de după proclamarea celor două state germane, dar fără folos. În luna martie 1952, guvernul sovietic a propus un plan pentru organizarea de alegeri pentru un parlament al unei Germanii unite, neutre, așa cum
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
propus un plan pentru organizarea de alegeri pentru un parlament al unei Germanii unite, neutre, așa cum avea să se facă în Austria. Guvernele aliaților occidentali au refuzat oferta sovietică, în același timp, continuând integrarea Germaniei Occidentale în structurile euro-atlantice. Problema reunificării a fost, din nou, pusă în timpul Conferinței miniștrilor de externe din Berlin (ianuarie - februarie 1954), dar puterile occidentale au refuzat să transforme Germania într-un stat neutru. După aderarea RFG la NATO, în 9 mai 1955, inițiativele de reunificare au
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
Problema reunificării a fost, din nou, pusă în timpul Conferinței miniștrilor de externe din Berlin (ianuarie - februarie 1954), dar puterile occidentale au refuzat să transforme Germania într-un stat neutru. După aderarea RFG la NATO, în 9 mai 1955, inițiativele de reunificare au fost abandonate de ambele părți. În vara anului 1989, schimbările rapide care aveau loc în RDG aveau să ducă, în cele din urmă, la reunificarea Germaniei. Un număr tot mai mare de est-germani a emigrat în RFG via Ungaria
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
un stat neutru. După aderarea RFG la NATO, în 9 mai 1955, inițiativele de reunificare au fost abandonate de ambele părți. În vara anului 1989, schimbările rapide care aveau loc în RDG aveau să ducă, în cele din urmă, la reunificarea Germaniei. Un număr tot mai mare de est-germani a emigrat în RFG via Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta au hotărât să nu încerce să oprească valul de refugiați. Mii de est-germani au încercat să ajungă în vest, ocupând un loc
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
ale Berlinului, iar autoritățile est-germane au început, la 12 noiembrie, demontarea Zidului. La 28 noiembrie, cancelarul vest-german Helmut Kohl a schițat un plan în 10 puncte pentru unirea pașnică a celor două Germanii, bazat pe alegerile libere din est și reunificarea celor două economii. În decembrie, parlamentul est-german ("Volkskammer)" a eliminat monopolul politic al SED, iar întreg Politburo al comuniștilor, în frunte cu Krenz, a demisionat. SED și-a schimbat numele în Partidul Socialismului Democratic (PDS), iar apariția și dezvoltarea a
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
dădea liber procesului de unificare al celor două state germane. Uniunea politică a devenit oficială pe 3 octombrie 1990, prin utilizarea (nu fără critici) a articolului 23 al Legii fundamentale a Germaniei Federale cu privire la cele 5 landuri răsăritene. De fapt, reunificarea a însemnat anexarea Germaniei Răsăritene de către Germania de Vest pentru că era cea mai directă și legală formă de unire. Noua țară a păstrat numele Bundesrepublik Deutschland, utilizând ca monedă națională "Deutsche Mark" (încă de la 1 iulie 1990), iar sistemul legal
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
debutat editorial cu romanul "Codrii" (partea I - 1954, partea a II-a - 1957, în traducere rusă în 1958) - care prezintă evenimentele istorice prin care a trecut meleagul natal: viața grea a poporului moldovean în trecut, lupta sa pentru eliberare și reunificarea cu statul sovietic. Un alt roman binecunoscut este "Podurile" (1966, în traducere rusă în 1968) care narează evenimentele petrecute în viața satului moldovenesc în primele luni de după cel de-al doilea război mondial. Acest roman este de un realism dens
Ion C. Ciobanu () [Corola-website/Science/312571_a_313900]
-
dintre marile eșecuri ale politicii externe americane. Prin "", în sens mai larg, se înțelege cel de-al doilea război din Indochina (1955-30 aprilie 1975) iar, în sens mai restrâns, intervenția americană (între 1965-1973). În principiu, războiul a fost purtat pentru reunificarea Vietnamului despărțit, temporar, de înfrângerea decisivă din 1954 a armatei coloniale franceze. În acest conflict, cele două mari puteri comuniste concurau și una cu cealaltă și pentru influența în Asia de sud-est, iar SUA încerca să împiedice răspândirea comunismului în țările fragile
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
vezi forțele speciale americane echipate cu AK-47 capturate, deoarece M16 american, care a înlocuit M14, deși era considerată mult mai precisă și mai ușoară decât arma sovietică AK-47, avea dezavantajul că era predispusă la blocare. La 2 iulie 1976 prin reunificarea Vietnamului de Sud cu Vietnamul de Nord a fost creată Republica Socialistă Vietnam. Capitala sudului, orașul Saigon a fost redenumit Ho Și Min, astfel exprimându-și respectul față de fostul președinte al Vietnamului de Nord. După unificarea păcii însă nu s-
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
Problema reunificării Germaniei a fost un test decesiv al noului raport de forțe și al faptului că războiul rece se sfârșise. La 8 februarie 1990 secretarul de stat american James Baker a vizitat Moscova; acolo a propus negocieri pentru unificarea Germaniei în
Tratatul reglementărilor finale cu privire la Germania () [Corola-website/Science/312245_a_313574]
-
a vizitat Moscova; acolo a propus negocieri pentru unificarea Germaniei în formula „doi plus patru”, adică cele două Germanii RDG și RFG, precum și Statele Unite, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franța. La 12 septembrie s-a semnat la Moscova tratatul care consfințea reunificarea pe cale pașnică a Germaniei. Ceremonia oficială s-a desfășurat la 3 octombrie la Berlin. La 31 martie 1991 Tratatul de la Varșovia a fost dizolvat oficial. După primele (și singurele) alegeri libere din RDG de la 18 martie 1990, negocierile între RDG
Tratatul reglementărilor finale cu privire la Germania () [Corola-website/Science/312245_a_313574]
-
greva generală a fost prost coordonată, iar tulburările au fost potolite de trupele guvernamentale. a speriat clasa medie italiană și a demonstrat că problemele unificării țării erau altele decât cele care apăreau în cazul unei națiuni tinere. Întregul proces de reunificare (Risorgimento) nu a reușit să distrugă inegalitățile dintre nordul industrializat și sudul agrar - nevoile celor două regiuni nu puteau fi sadisfăcute simultan de politicile liberale ale lui Giolitti. După evenimentele din 1914, editorialele lui Benito Mussolini din ziarul politic "Avânți
Săptămâna Roșie () [Corola-website/Science/311721_a_313050]
-
tensiunile dintre Polonia și Germania au atins punctul culminant, guvernul Danzigului s-a implicat în persecuții deschise împotriva locuitorilor polonezi, (Gdańszczanie), printre care expulzarea studenților de etnie poloneză ai Universității Tehnice din Danzig. Guvernul nazist din Danzig a votat pentru reunificarea cu Germania pe 2 septembrie 1939, la o zi după invadarea Poloniei. Deși această hotărâre era ilegală din punctul de vedere al constituției orașului, Germania a incorportat oficial Danzigul în nou formatul "Reichsgau" Danzig-Westpreussen. Polonezii din oficiul poștal polonez, înarmați
Orașul Liber Danzig () [Corola-website/Science/311128_a_312457]
-
de război germani au lucrat la refacerea sitului istoric din pădurea Compiègne. Placa memorială a fost recuperată și la locul semnării armistițiului a fost plasat o copie a vagonului distrus de SS. Monumentul Alsaciei și Lorenei a fost reconstruit. După reunificarea Germaniei, unii dintre veteranii germani, care fuseseră martori la distrugerea vagonului original la Crawinkel, au paritcipat la săpături care au scos la iveală unele rămășițe ale sus-numitului vagon. Aceste resturi au fost returnate Franței în 1992. Pe 5 mai 1994
Armistițiul de la Compiègne (1940) () [Corola-website/Science/311864_a_313193]