2,383 matches
-
sectorul lui, ar avea inima să tragă asupra lor și, în general, să tragă într-un om, fie el un spion veritabil? Cel mai rău dușman încă îți este un frate uman... Colonelul anunțase că va veni să-și petreacă revelionul la popotă. Obligat să decline invitația șefului de gară, locotenentul hotărî să-i facă o vizită cu o zi înainte. În aceeași dimineață, îl trimisese la gară pe Ion cu cutia de la bunică-sa, conținând sticle de șampanie și micile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
binevoitoare (prea indulgentă?) dezarma chiar și sufletele cele mai necăjite. Cutia de la tine, până să vină ceasul, am pus-o la loc secret. Îți mulțumesc cu anticipație, Filip. "Vin în seara asta la voi, Constantin, pentru că sunt obligat să fac revelionul pe zonă. O să stau foarte puțin, nu vreau să vă deranjez în ajun de sărbătoare..." Să ne deranjezi, ce idee! Dar dacă nu poți veni mâine seară, vino atunci în ziua de Crăciun. Din păcate, în ziua de Crăciun, locotenentul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu o bucurie rea în ochi. E scris că cei din urmă vor fi cei dintâi." "Bine, dacă ești la catehizare, te lăsăm." Vameșul își umplu paharul, pe care-l ridică sub nasul învățătorului: "Trăiască femeia germană!" În seara de revelion, înainte de a pleca, locotenentul își făcu o scurtă apariție în salon. Madam Segal era singură: "Nastia a ieșit." Un început de furtună de zăpadă mătura Bugazul: Pe o vreme ca asta!" "Ei da, Nastia s-a dus în locul meu să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se tot mira că el ajungea mereu după plecarea lui Moș Crăciun, se străduia să-i povestească vizita acestuia cu toate amănuntele. Își aduseră aminte cu nostalgie de vremurile trecute și discutară îngrijorate despre cele ce aveau să vină. De revelion, familia a fost invitată de inginerul de la păduri și ape și de soția lui, o pereche germană, cu doi gemeni de patru ani. Erau acolo și Sofia cu părinții ei. Cele două fetițe și cei doi gemeni fură așezați la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
orașului. În fața lui se adună madrilenii, pe 31 decembrie, la bătaia gongului de la miezul nopții, pentru a întâmpina Anul Nou, cu focuri de artificii, râuri de șampanie și explozii de confetti, cum am văzut la televizor, când se face turul revelionului pe glob. În fața aceleiași clădiri este instalat un indicator: așa-zisul Kilometru Zero - punctul simbolic de la care se măsoară distanțele tuturor drumurilor din Spania, tot de aici începându-se numărarea străzilor orașului. Descoperim în Puerta del Sol mai multe magazine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tăcere asemenea evenimente. Apăruse un precedent, și după câțiva ani altul, și mai spectaculos, când sistemul s-a ruinat. La Editura Hyperion, aveam o colegă, muzicolog, de origine poloneză, doamna Iulia Tzibulski. La sfârșit de an, 1987 sau 1988, în preajma revelionului, organizaserăm o serată de muzică și dans „în colectiv” la mansarda clădirii de 13 etaje, unde își avea sediul legendara noastră instituție - o sală mai puțin folosită, pe care tocmai o reamenajaserăm într-un loc intim de agrement și relaxare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
legate de Sărbătoarea Primăverii la etniile minoritare Sărbătoarea Primăverii este celebrată împreună de toate cele 56 de etnii naționale din țară. Multe dintre acestea au un specific propriu de petrecere a acesteia. Etnia li (majoritatea în provincia sudică Hainan): de Revelion, toți membrii familiei se reunesc în jurul unei mese încărcate cu mâncăruri delicioase și cântă împreună cântece specifice de Anul Nou. În prima sau a doua zi din Noul An, bărbații merg împreună la vânătoare. Etnia yi (majoritatea în provincia sud-vestică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bogat și prosper. Un alt element distinctiv e interpretarea de cântece de primăvară dedicate începutului Noului An. Etnia man (majoritatea în cele trei provincii nord-estice chineze, Beijing și în Hebei) celebrează de două ori Sărbătoarea Primăverii prima dată în ajunul Revelionului și a doua oară în prima zi a Anului Nou. De obicei, sărbătoarea prilejuiește organizarea de curse de cai și de cămile la care participă întreaga comunitate. La cei din etnia dong (majoritatea în provincia Guizhou din sud-vestul Chinei) este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Guizhou din sud-vestul Chinei) este obiceiul să se meargă la pescuit, iar peștii sunt gătiți la dejun, ca simbol al norocului în Noul An. Etnia zhuang (majoritatea în regiunea autonomă Guangxi-Zhuang din sud-vestul Chinei): de obicei prepară în ziua de Revelion mâncăruri pentru Anul Nou, ceea ce simbolizează de asemenea noroc și prosperitate în Noul An. Etnia qiang (majoritatea în pronvincia Sichuan din sud-vestul Chinei): în cursul perioadei sărbătorilor, fiecare familie gătește carne de oaie și de vită ca jertfă în memoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Se auzi un sunet care semăna cu o clefăială, apoi fu beznă... Ultimul tablou Johnny & Jimmy Eu cred că te grăbești. Nici nu mă mir. Dacă ar fi după tine, am sta în așteptare, nu am trece la fapte până la revelion, o cafea, două cafele, un trabuc, două trabucuri, schițe peste schițe, poate chiar un meci la televizor, pentru relaxare, mâinile sub ceafă, cartofi prăjiți, alea, alea... De ce ne-am grăbi? Viața e lungă. Și vrei s-o trăiești în joc
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
încă se mai simțea un iz de cafea venind dinspre bucătărie. Doamna Ionescu se dădu jos din pat și se îndreptă alene spre bucătărie. încă nu se obișnuise cu noul apartament în care se mutaseră de curând, cu puțin înainte de revelion, și mirosul de zugrăveală proaspătă și de mobilă nouă o delecta irezistibil. Totul îi plăcea în acest apartament în care se putea învârti în voie, fără să se plictisească. îi plăceau la fel de mult și împrejuri mile, parcul cu alei circulare
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu totul surprinzător, care îi aducea aminte vag Clarei de cineva din trecut, fără să știe însă de cine anume. Domnul Neacșu mergea la operă singur și asculta mult Wagner. Soția lui râdea de el și declarase în noaptea de revelion că mai degrabă se uită la un meci de fotbal la televizor, ronțăind semințe, decât să amorțească incomod pe un scaun la operă și să se plictisească de moarte. Nu zic nu, mai vezi niște toalete, coafuri, mai auzi niște
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
termină spectacolul! Clara observase o trecătoare umbră de pândă și surescitare pe obrazul proaspăt ras al domnului Neacșu. Dar poate că i se păruse. Poate că văzuse pe obrazul lui ceea ce arăta, neîndoios, și obrazul ei în acea noapte de revelion: urmele șampaniei franțuzești. Izbucnise în râs și declarase că preferă să ronțăie semințe cu ei în fața televizorului, la un meci de fotbal ca lumea. Pe urmă schimbase subiectul. Totuși, din acea nu prea îndepărtată noapte, ceva nedefinit se strecurase între
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Zilele următoare, am trăit ca într-un film de groază psihoza teroriștilor ascunși pe blocuri, am strigat „ole-ole-ole Ceaușescu nu mai e“ și ne-am bucurat ca la meci. Am cunoscut, copil cum eram, euforia libertății și primul program de Revelion fără discursul lui Ceaușescu de la miezul nopții. Am trăit de mic cu promisiunea unei lumi imaginare. Trăiam, în sătucul nostru de pe lângă Sibiu, două-trei familii de români pe o stradă locuită de sași. De Crăciun, de pildă, ai mei primeau punga
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Își petrecu sărbătorile, ca de fiecare dată, cu mama și Bica, în fața bradului gătit și a bucatelor de pe masă, împărțindu-și cadourile și singurătatea. Luana era sătulă de acel Crăciun sărbătorit în tăcere doar în prezența celor două, de noaptea Revelionului an de an irosită la lumina seacă a becului din sufragerie, de lipsa veșnică a musafirilor veseli și puși pe șotii. Bica le antrena la rugăciune, făcea rozariul și le povestea viața sfinților, în vreme ce Luana, pitită în cochilia sufletului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
atingerile pur întâmplătoare ale mâinilor, discuțiile simple și sporadice, numai în prezența celorlalți, n-au fost suficiente pentru a închega ceva, orice, între ei. Se apropiau sărbătorile de iarnă și Luana își dori să le petreacă așa cum visase întotdeauna. Organiză Revelionul la ea acasă și invită câțiva colegi să-i fie alături la trecerea în noul an. Rosti, invitatul de onoare, urma să-i fie partener. Luana nu-și mai găsi liniștea de emoție, copleșită, încă, de gustul buzelor lui. Sanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de dojană la adresa odraslelor și sarsanale burdușite pentru capetele "încoronate" ale facultăților. Studenții au fost reduși la tăcere. Totuși, răzmerița lor a avut și câteva urmări bune. S-a dat drumul la curentul electric, li s-au oferit excursii de revelion, în diferite stațiuni montane. Luana și Ștefan s-au bucurat de una din acestea. Muntele era plin de zăpadă, camerele încălzite. Ștefan adora să schieze. S-a chinuit două zile s-o învețe să se țină pe tălpile de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Mai ales în Voci pe oglinda apei (1981) se întâlnesc personaje memorabile, scriitorul efectuând sondaje psihologice profunde și apelând la fixarea firească a expresiei, gesturilor și în genere a comportamentului moral al oamenilor (Străinul, Pădure verde, pădure..., În seara de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
primului serial TV românesc, Aventurile echipajului Val Vârtej. În 1964 se transferă la Televiziune, devenind redactor-șef adjunct și redactor-șef la emisiunile de varietăți și teatru. Scrie scenarii de film, din 1970 răspunde de partea umoristică a programelor de revelion, contribuind cu numeroase scheciuri, monoloage, cuplete (unele în colaborare). Dintre scenariile TV - cum sunt Primul pas (1978) sau Mama (1988) -, unele vor fi tipărite în colecția Institutului de Cercetări Etnologice, ca piese de teatru pentru amatori. După 1989 compune, pe lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
orientată tematic, de asemenea, spre viața din școală. Dincolo de nori (1981) e, de asemenea, o comedie lirică, totul petrecându-se într-o stațiune montană, în Bucegi. Un cuplu se destramă, pentru ca meteorologul Petre să își găsească, chiar în noaptea de revelion, o nouă pereche, refăcând într-o altă dimensiune cuplul mitic Adam și Eva. Rămas-bun, tinerețe! (1983) (unde „Tinerețea” este și organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist), o dramă cu trei personaje idealiste (Magda, Andrei și Marius), folosește procedeul retrospectivei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
15. * Realizări ale primului an al cincinalului 1986-1990 (V. Gherghel). * Seară de muzică și poezie (A. Luca și Stela Dobriban). * Cântăm Republica - audiție muzicală (Stela Dobriban). * Clubul "Univers muzical". Muzică ușoară românească (R. Cozma). * Repetiție pentru Plugușorul tineretului. * Pregătire pentru Revelionul tineretului. * Cântece de iarnă de pretutindeni (Dobriban). S.B.: Nu mai apare Huminic. D.T.: Huminic a plecat la Constanța, dacă nu mă înșel. S.B.: Și atunci a venit Romeo Cozma. D.T.: Profesor la Conservator, avea public tot timpul, avea studenți. Bună
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Acțiuni în cinstea zilei de 30 decembrie. 2) În domeniul activității cultural-artistice: * Sub genericul "Clubul de vacanță" se desfășurau: prezentări de carte, expoziții, filme, seri de poezie, discoteci etc. * Sărbătorirea pomului de iarnă pentru copiii studenților români și străini. * Organizarea Revelionului studenților români și străini. 3. În domeniul activității sportive și turistice: Activități sportive. Trimiterea în tabere a celor mai buni stundenți. 4) În domeniul social-gospodăresc: * Păstrarea în bune condițiuni a căminelor și cantinelor. * Autogospodărirea acolo unde rămân studenți în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
discoteca Ring. Studenții veneau de acasă cu băutură și plaja era plină nonstop. Noi, cei din conducere, stăteam la Hotel Forum și noaptea mergeam la Club, la Nicușor Năstase. Iarna, CU Iași avea în organizare tabăra de la Slănic Moldova, unde revelioanele studențești și "Serbările iernii" erau atracții maxime, cu formații, interpreți, chefuri. Cenzura spectacolelor era ca și inexistentă. S.B.: Dacă în cazul taberelor nu erau nemulțumiri de la partid, vedem că erau în cel al ciclurilor turistice. Cât ați fost lider, cine
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cât ați fost student, ați prins aceste cluburi? D.T.: Nu, numai Casa Studenților, unde am avut și prima întâlnire la venirea mea în Iași. S.B.: În ședința secretariatului Comitetului județean de partid din 24 decembrie 197910, s-a stabilit realizarea "Revelionului tineretului și studenților", organizat în cantina "Tudor Vladimirescu". Secția de propagandă urma să verifice repertoriul formațiilor artistice care urmau să evolueze, urmărind "asigurarea unui conținut decent și eliminarea manifestărilor religioase". În toate unitățile de învățământ urmau să funcționeze "Cluburile de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de cultură va asigura repertorii pentru urături cu caracter laic, care să prezinte succesele obținute de poporul nostru în construcția socialistă, dragostea și atașamentul față de partid și popor" (răspundea Andy Andrieș). D.T.: Atunci, nu. S.B.: Ați participat vreodată la vreun revelion al studenților în cantină? D.T.: Ei, cum nu, le organizam chiar când am devenit președinte. S.B.: Erau studenți din Iași pentru că ceilalți plecau acasă, nu? D.T.: Nu, rămâneau și cei din afara Iașului. La studenți socializarea era foarte bună. Se umpleau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]