2,551 matches
-
rațional] în efortul de a asigura cel mai mare bine pentru cel mai mare num]r de oameni, viața și libertatea fiind ambele bunuri nenegociabile. Astfel, aceast] etap] nu are resursele de a rezolva conflictele care se ivesc din revendic]rile dintre viat] și libertate. Raționamentul moral al Etapei 4 nu are mai mult succes, deoarece, conform Etapei 4, binele și r]ul sunt ceea ce legea spun c] sunt; iar legea poate s] recunoasc] sau nu importantă oric]rei vieți. Raționamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
folosim în construirea acestora. În acest articol voi examina unele dintre aceste întreb]ri. M] voi ocupa mai mult de întreb]ri legate de teoria moral], si mai putin de întreb]ri de teorie moral]. Un motiv pentru care întreb]rile legate de teoria moral] au fost relativ neglijate este faptul c], pan] de curând, se pare c] a existat un acord larg r]spândit cu privire la natură teoriilor morale și posibilitatea de acceptare a diferitelor practici metodologice. Teoriile morale au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tr]s]tur] a concepției dominante așa cum am descris-o, putem asocia concepția dominant] cu filosoful secolului al XIX-lea, Henry Sidgwick, si cu filosofi contemporani precum Richard Brandt, Derek Parfit, John Rawls și Judith Jarvis Thomson. 2. Antiteoreticienii Contest]rile concepției dominante au devenit din ce in ce mai evidente. O surs] a acestora este sensibilitatea feminist] care a început s] apar] în filosofia anilor ’70. O alt] surs] este larg r]spânditul scepticism cu privire la autoritate, caracteristic anilor ’60. Filosofii ale c]ror opinii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din ce in ce mai popular] este derivaționismul. Filosofi precum Brandt sau Gauthier urm]resc s] dezvolte o teorie moral] derivat] din ceea ce ei consider] a fi atitudini cu un grad sporit de fundamentare privind raționalitatea. Ei fac acest lucru deoarece cred c] întreb]rile privind raționalitatea sunt mai clare decât cele despre moral] sau deoarece cred c] raționalitatea are fort] motivațional], iar morală nu. Deși Brandt și Gauthier sunt derivaționiști, ei nu sunt și fundaționaliști. Ei nu pretind c] acele credințe din care decurg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reflexive, ele trebuie inevitabil s] statorniceasc] „morală de bun simț” - acea colecție negativ] de prejudec]ți morale, deprinderi, judec]ți și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile fundaționaliste încep cu începutul, s-a considerat c] numai ele sunt în situația de a pune la îndoial] acele prejudec]ți și de a promova progresul moral. Deși ar putea fi ceva important aici, ar fi foarte dificil s] afirm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi foarte dificil s] afirm]m exact ce. Chiar dac] suntem coerentiști și credem c] acele credințe ale noastre, morale și reflexive, sunt privilegiate, nu este clar cum ar trebui s] aplan]m conflictul dintre acele credințe și deliber]rile unei teorii morale. Corpul credințelor noastre poate fi privilegiat, dar din această nu rezult] c] fiecare credinț] este privilegiat] sau c] acele credințe care sunt privilegiate sunt privilegiate în mod egal. Astfel nu rezult] (de exemplu) c] utilitarismul ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea de ce aceast] interpretare este problematic], voi concluziona cu o scurt] discuție despre rolul exemplelor în filosofia moral]. iv. Rolul exemplelor În filosofia moral], exemplele sunt folosite pentru mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ediții). Singer, P.: „Sidgwick and reflective equilibrium”, Monist, 58 (1974), 490-517. Wilkes, K.V.: Real People: Personal Identity Without Thought Experiment (Oxford:Clarendon Press, 1988), Cap. I. Partea a șaptea Dezbateri și critici 43 Ideea unei etici feministe Jean Grimshaw Întreb]rile legate de gen nu au reprezentat obiectul de studiu al filosofiei morale a acestui secol decât într-o mic] m]sur]. Dar ideea conform c]reia virtutea este într-un fel diferențiat] pe genuri, iar standardele și criteriile moralei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contextul fundamental pentru o mare parte din gândirea etic] feminist], dateaz] din secolul al XVIII-lea. În societ]țile industrializate, acest secol a fost martorul apariției interesului pentru chestiunile feminit]ții și ale conștiinței feminine, foarte strâns legate de schimb]rile ap]rute în situația social] a femeilor. Din ce in ce mai mult, pentru femeile din clasa mijlocie, c]minul nu mai reprezenta și locul de munc]. Singura cale spre sigurant] (într-un fel) pentru femeie era c]snicia, de care era complet dependent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situația ca având nevoie de mediere prin intermediul sistemelor logice și legale, Amy, sugereaz] Gilligan, susține o mediere prin intermediul comunic]rii. Este limpede c] înțelegerea moralei la Kohlberg se bazeaz] pe tradiția care deriv] de la Kant și se întâlnește în lucr]rile unor filosofi contemporani că John Rawls și R.M. Hâre. În aceast] tradiție, accentul se pune într-adev]r pe reguli și principii, si Gilligan nu este nicidecum singurul critic care sugereaz] c] o asemenea înțelegere a moralei ar reprezenta în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la locul de munc] și ale propriilor nevoi de activitate în afara c]minului, și nevoile sau cerințele copiilor sau ale p]rinților în vârst], a c]ror îngrijire nu poate fi compatibil] cu cerințele de la locul de munc].) Dac] preocup]rile și priorit]țile etice provin din diferite forme ale vieții sociale, atunci cele care au fost generate de un sistem social în care femeile au fost atât de des subordonate b]rbaților trebuie s] fie suspecte. Probabil c] nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie v]zute (așa cum se întâmpl] în unele forme ale gândirii feministe) că preg]tite s] adopte în mod „natural” diferite priorit]ți morale sau sociale ale b]rbaților. Pan] acum, deoarece exist] (sau ar putea exista) diferențe în preocup]rile etice feministe, acestea pot s] apar] și vor fi generate cu greu de schimb]ri în relațiile sociale și în stilurile de viat]; și avem motive s] presupunem c] procesul va antrena conflicte. Dar avem și motive s] credem c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
generate cu greu de schimb]ri în relațiile sociale și în stilurile de viat]; și avem motive s] presupunem c] procesul va antrena conflicte. Dar avem și motive s] credem c] într-o lume în care activit]țile și preocup]rile care au fost considerate în mod tradițional feminine cap]ț] o valoare și un statut egal, priorit]țile morale și sociale ar fi foarte diferite de cele ale lumii în care tr]im acum. Referințe: Daly, M.: Gyn/Ecology: The
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sugereaz] c] aceste credințe morale își au r]d]cinile atât în sfera biologiei, cât și în mediul cultural. iv. Contractul biologic Presupunând c] scenariul empiric prezentat anterior este corect, trebuie s] g]sim implicațiile acestuia. Luând în considerare aștept]rile în ceea ce privește omul că ființ] social], discuția a fost abordat] într-o anumit] m]sur]. Întrebarea care se pune nu mai este: „Ce ar trebui s] facem?”, ci: „Ce credem c] ar trebui s] facem?” (mulțumit] laturii noastre biologice). Ținând cont
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca baseball-ul sau crichetul. Totuși, contrar opiniei unor pasionați, la fel cum baseball-ul și crichetul nu ne spun nimic despre lumea real], în sensul de „lume exterioar] jocului”, etică se înscrie în aceeași tendinț]. Din acest motiv, întreb]rile: „Ce ar trebui s] facem?” și: „Ce credem (ca grup) c] ar trebui s] facem?” sunt strâns legate. Ideea exprimat] aici indic] o form] de „scepticism etic” (vezi capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). Este important s] subliniem faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar aparent aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ridic] pretenții asupra naturii lumii sau, dac] preferați, este o doctrin] metafizic]. În întâmpinarea scopurilor noastre vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi cauzale atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare. Sau, pentru a explica lucrurile mai clar: toate st]rile universului sunt rezultatul unor condiții anterioare suficiente și sunt, la rândul lor, suficiente pentru st]rile ulterioare ale universului. Astfel, dac] cineva (Dumnezeu sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vom conveni asupra faptului c] doctrina determinismului afirm] c] starea întregului univers la orice moment dat este legat] prin legi cauzale atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare. Sau, pentru a explica lucrurile mai clar: toate st]rile universului sunt rezultatul unor condiții anterioare suficiente și sunt, la rândul lor, suficiente pentru st]rile ulterioare ale universului. Astfel, dac] cineva (Dumnezeu sau poate un om de științ] cu capacit]ți extraordinare) ar deține o cunoaștere perfect] despre starea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este legat] prin legi cauzale atât de st]rile anterioare, cât și de cele ulterioare. Sau, pentru a explica lucrurile mai clar: toate st]rile universului sunt rezultatul unor condiții anterioare suficiente și sunt, la rândul lor, suficiente pentru st]rile ulterioare ale universului. Astfel, dac] cineva (Dumnezeu sau poate un om de științ] cu capacit]ți extraordinare) ar deține o cunoaștere perfect] despre starea întregului univers la un moment dat și despre legile cauzale care guverneaz] procesele acestuia din urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moment dat este incoerent] și voi presupune, de dragul argumentației, c] o putem înțelege în mod coerent. Dac] vom considera aceast] descriere ca fiind acceptabil] din punct de vedere logic, printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor. Ceea ce cred mulți oameni este c], dac] determinismul este adev]rât, aceasta ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moment dinaintea nașterii mele, determin] orice afirmație adev]rât] despre comportamentul meu. Dar în mod sigur aș fi putut s] m] abțin de la a m] comportă în aceste moduri numai dac] aș fi putut falsifică legile naturii sau modifică st]rile universului care erau adev]rate înaintea nașterii mele. Din moment ce nu as fi putut s] fac nici unul dintre aceste lucruri, nici o analiz] ipotetic] a capacit]ților mele nu ar putea fi conceput] în așa fel încât s] arate c] aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o lume determinist] va exista o explicație determinist] pentru prezența unui factor prohibitiv în orice situație particular] (gândiți-v], de exemplu, la sugestia posthipnotic] menționat] mai sus). Dar aceasta nu face decât s] confirme faptul c] nu toate st]rile de lucruri determinate sunt incompatibile cu libertatea noastr] de a acționa așa cum alegem sau dorim. Numai unele dintre acestea sunt. (Este demn de menționat totuși c], deși, așa cum am v]zut, compatibiliștii care adopt] aceast] a doua strategie resping abordarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lipsei exprese de grij] fâț] de propria ei voinț]. Aceasta este o idee atr]g]toare deoarece sugereaz] (mai ales în privința celor al c]ror comportament este considerat obligatoriu într-un anumit mod) c] ceea ce obstrucționeaz] liberatatea lor sunt deregl]rile în capacitatea oamenilor de a judeca rațional, măi degrab] decât vreo structur] determinist] pe care ar avea-o lumea. Cu toate acestea ea a fost criticat] pe baza faptului c], nefiind preocupat] de etologia volițiunilor de ordin secundar ale oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celor dobândite de c]tre agent printr-o evaluare reflexiv] a dorințelor ei (Young, 1986). Aceasta ar reinstaura controlul efectiv al agentului asupra propriului s]u comportament, si, în egal] m]sur], ar readuce în discuție problemă dac], atunci când evalu]rile reflexive sunt determinate, pot fi ele însele privite în mod corect că aflându-se sub controlul agentului. Compatibiliștii consider] c] regresul care se întrevede aici poate fi oprit; incompatibiliștii, așa cum am v]zut înainte, neag] acest lucru. Exprimat altfel, compatibiliștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de incertitudine, o parte a cetățenilor participă la alegeri, își desemnează reprezentanții și așteaptă anumite beneficii. Principalele abordări vizând explicarea moti vațiilor ce determină participarea indivizilor la vot, în condițiile incapaci tății utilizării unor calcule raționale care să determine costu rile și beneficiile participării, iau în calcul o serie de stimulente individuale ale votanților. Participarea la vot poate fi motivată de stimulente precum dorința de menținere a sistemului democratic, constrângerile de ordin moral (obligația de a participa/etica votantului) și social
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]