3,374 matches
-
poezie, ca să folosesc un palindrom „dus-întors" îndrăgit de rebusiști și nu numai. Când zice, de pildă: „Consum în orice seară câte un stol de rime", ori „Retragem vești în numerele prime/ Intrând pe uși închise deodată/ Grăbiți să prindem ultimele rime" (Din sărăcia mea) - poetul își exprimă această încredere în poezia ontologică, trăiește poemul nu ca sentiment, nu ca mod de existență - ci pur și simplu ca viață; „a trăi pentru a trăi" este a fi poezie pentru poezie, o gratuitate
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
a trăi" este a fi poezie pentru poezie, o gratuitate intențională ce devine, pe măsură ce se consumă, inconștientă de sine. George Tei nu elogiază "cuvântul", nici nu pare a-l căuta - ci „litera"; ca și în exemplul de mai sus, unde rimele sunt numere: dacă numărul (fie prim, fie secund sau terț) este unitate cu rost, este cuvântul pentru matematică - atunci cifra este articulație minimă, așa cum litera este articulație minimă a rimei, a cuvântului: „litera e sfântă", cum zice poetul - fără a
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
ci „litera"; ca și în exemplul de mai sus, unde rimele sunt numere: dacă numărul (fie prim, fie secund sau terț) este unitate cu rost, este cuvântul pentru matematică - atunci cifra este articulație minimă, așa cum litera este articulație minimă a rimei, a cuvântului: „litera e sfântă", cum zice poetul - fără a intra în contradicție cu sfințenia cuvântului dar căutând dincoace de acesta poezia. Aceste acrostihuri ale lui george tei propun, și ele, litera ca început, ca atom. nu în fața paginii goale
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
și a cifrelor. Încă o dată: această artă poetică sui generis, pe care o dezvoltă George Tei în volumul „Marsupiul îngerilor" înseamnă atomizarea cuvântului, mișcare browniană a literelor dirijată de nume proprii, adică lăsare a poemului în voia muzelor și a rimelor. Este un dadaism controlat de un subconștient treaz, dacă se poate spune așa, adică o dezordine principială - din care, prin nu se știe ce hazard, iese ordine în final. A miza pe haos - pentru a crea forme: iată paradoxul teoretic
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
ca un zid Chiar dacă unii aplaudă, cel căzut e atât de rece În urmă rămân doar amintirile și-apoi marele vid Și doar o lumină acolo în răsărit, unde sufletul o să plece. Memento mori... E moartea...atât de personală...fără rimă Atât de așteptată în rostiri de acatist Simt adierea vântului, sublimă Și nu sunt trist și nu sunt trist... Referință Bibliografică: Cum se moare? / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2260, Anul VII, 09 martie 2017. Drepturi de
CUM SE MOARE? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358788_a_360117]
-
știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de șarpe. Amețiți că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum și s-au descotorisit de el. L-au aruncat în brațele poporului. Poporul s-a strâns că la oaste. O oaste
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
meu nescris, clipele de nesomn și vis, sperând că-ntr-o zi cu soare drag dorul mi-l va aduce-n prag. Dragostea eu mi-aș striga, căci mi-o știe numai Luna. Dar mi-e teamă c-aș strica rimele ce-mi vin întruna. Aș țese acorduri dulci pe Lună, ce-ar încerca și ele să-i spună melodii de tăceri și lumină, speranțe dragi în noaptea senină. Aș vrea să-i spun azi “mi-e dor”, să scriu cu
FRÂNTURI DE GÂNDURI de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358938_a_360267]
-
și de minte întrebarea(Gânduri pentru fiul meu Octavian).Ideile se simt commode încorsetate în chinga versului clasic care despuiate de fenomenal și cultivând imaginea hieratică a contururilor, eul liric e suspendat de rețeaua imaginii închingată în versul clasic cu rimă încrucișată.Dar,uneori,anihilat de aspectul sticlos al metaforei: Se va găsi,cânva,un camp/Să-ți conturez din zare chipul/Și să-ți aduc merindea,tâmp/ Eu...risipită cum nisipul...( Se va găsi...). Vedeniile poetei sunt forme ale revelației
CLAUDIA VOICULESCU-SUDUL TÂRZIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358955_a_360284]
-
brațele tale, / dintre hublouri / cât rotulele de la semafoare, / dintre pupilele tale, lacome, / vultur-leoaică asiro-babiloniană, / ce-mi lingi stelele / din constelația jugularei, / din galaxia buricului ... ?” Un alt grupaj semnificativ este intitulat, în consonanță: “Elegiile elementului Apă”. Un soi de pastel în rimă albă este poemul “Ploaie de sacâz, de chihlimbar ... ” în care poetul jinduiește cântecul de acasă: “ar fi trebuit s-aud / și mierla de Banat, cântând edenic, / în cireșul înflorit / de lângă marele nuc al blocurilor / de roșie cărămidă comunistă și de
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
și mă șănțuiește”; “inefabilă fragranță subcerească -“; “minunos croită” (apa); “mirunoasele-oglinzi”; “eu, încosmitul”, “ce se-nzoriază”; “împloură nouă ceruri”; “a (se) peșteriza” (titlul unui poem, sintagmă proprie); ș.a., inventând timpuri și moduri ale verbului, din participii și gerunzii, ori adverbe necunoscute, de dragul rimei, sau epitetizând în exces. Autorul alege să folosească rime întâmplătoare, uneori asonanțe poetice, într-o poezie modernistă, care “sună din coadă” și sună destul de bine, însă nu folosește nici o regulă de teorie a versificației. Poemele au însă, un ritm interior
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
mirunoasele-oglinzi”; “eu, încosmitul”, “ce se-nzoriază”; “împloură nouă ceruri”; “a (se) peșteriza” (titlul unui poem, sintagmă proprie); ș.a., inventând timpuri și moduri ale verbului, din participii și gerunzii, ori adverbe necunoscute, de dragul rimei, sau epitetizând în exces. Autorul alege să folosească rime întâmplătoare, uneori asonanțe poetice, într-o poezie modernistă, care “sună din coadă” și sună destul de bine, însă nu folosește nici o regulă de teorie a versificației. Poemele au însă, un ritm interior și o dinamică proprie. Un poem aparte, straniu și
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CONCERT DE TOAMNĂ Autor: Aurel Lucian Chira Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine! Acum și rimele mă dor... Nu știu de-mi va fi rău sau bine. Ciorile-mi cânt-o simfonie, Zburând pe cerul înorat. Înger mereu la datorie, Vine să-mi spună cât mi-e dat. Am colindat prin astă lume, Atât cât Mi-
CONCERT DE TOAMNĂ de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358992_a_360321]
-
mintea mea tot crește, colorată, o idee Care-n inimă-nflorește, înălțându-se spre soare Și dorind ca să apară-n poezii nemuritoare. Totu-i colorat în juru-mi și-ntomnată e natura, Dar în mintea mea și-n suflet început-a aventura; Rimele se mișcă-n cercuri de aramă și de aur, Iară toamna îmi transmite sunetele unui graur. Dragă toamnă aurie, dă-mi puțin din a ta forță, Ca să mă aprind ca tine în a versului meu torță! Pseudonim - Bonnie Mihali Referință
O IDEE COLORATĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358989_a_360318]
-
o poezie a dragostei pentru ființa iubită, pentru natură, pentru oameni și mai ales pentru Dumnezeu. În prima parte a volumului parcurgem poeme de dragoste scrise în tinerețe; o tinerețe frumoasă, înfloritoare plinăde frământările vârstei și de speranță.Versurile au rime simple fiind ușor de parcurs și de înțeles, curg firesc, asemeni unui izvor cristalin și dau sentimentul liniștitor al înțelegerii superioare a lucrurilor. Multe dintre ele sunt autobiografice și ne ajută pe noi, cititorii să deslușim sufletul sensibil și înflăcărat
VA RECOMAND UN POET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359273_a_360602]
-
presărate cu apropouri de gâlceavă sexoasă (vârsta însăși se îndrepta spre „nemaputirința antonpanescă!”) și căreia îi promitea marea cu sarea și accesul la „hartan”, de n-o mai fi de(în) „bulan” (de s-o-ajunge-ntr-un an, promitea el inspirat în două-trei rime „fleșcăite”!), o plevușcă aparent fără însemnătate dar care hărțuia, pe principiul că...ceva tot va rămânea! Pentru a convinge că lupta „nu fu zadarnică” și că-și merită cu prisosință altitudinea la care aspiră, pe cei influenți din toate mediile
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
din hârtie scumpă destinată albumelor de artă, dar mai ales alături de Eminescu, Goga, Blaga, Bacovia, Nichita, Păunescu, Vieru... nu pot decât să mă simt un bun român pe care Bunul Dumnezeu l-a hărăzit cu meșteșugul Cuvântului cu ritm și rimă, având misiunea sacră de a mă alătura celor care apără Poezia și Țara și Limba Românească în demnitatea, măreția și frumusețea lor divină, dintotdeauna pentru totdeauna. Mulțumesc, Cu respect și camaraderie de breaslă, Romeo Tarhon Referință Bibliografică: Limba Română este
PRIMA EDIŢIE A UNEI COLECŢII DE PATRIMONIU A SCRIITORILOR ROMÂNIEI MARI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360308_a_361637]
-
Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Ostile rime îmi vin mereu în minte Durere întoarsă pe dos în mănușa pierdută-n pridvor, Negație ce nu neagă nimic pe lume, Acceptare botezată astăzi fără nume. E vremea să privim oglinda oglindită-n alta După ce ieșim din cuvinte minicinoase, Atunci
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
tace poezia și muza nu mai vine pe aleia. Mai dă-ne , Doamne, bucuria când ne contemplăm iarăși femeia. ABATERE DE LA FIRESC Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie, secetă și duh, Pasăre
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
ai înrămat? - Unele da, altele mai stau prinse pe câte un cadru din lemn. - Ar fi o provocare. Eu până acum am scris doar poezia trăirilor mele interioare. Nu mi-am ales o tematică. Nu sunt o profesionistă în arta rimei. Nu știu dacă m-aș descurca să fac poezie după un peisaj. - Ești talentată și ai să te descurci. - Crezi? Nu Roby, mi-e teamă de ridicol. Dacă nu am să reușesc? - Dacă nu încerci, nu ai cum să afli
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a unor toposuri, dar și cadența, ritmul, rima. Stilistic, observăm prezența simbolurilor multisemnificative, a imaginilor artistice neconvenționale. Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și de semnificație, prin elemente ale viziunii artistice. Cu tonul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
dos. De aceea, constituie sursa unei mari poezii satirice. Este de ajuns doar ca mânia să fie dezinteresată, așa cum trebuie să fie și entuziasmul. Isaia, Juvenal, Dante, Victor Hugo sunt corifei ai poeziei mâniei. MDP: Ce reprezintă revista AG PE RIME pentru cititorul și scriitoru de umor și pentru dumneavoastră, desigur? Pe unde o situați în galeria revistelor de profil? Al. Fl.Ț. Vă rog să mă iertați, dar din păcate, nu am citit nici-un număr din această revistă. Nu mi-
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
M-am recomandat țanțoș: poet George Filip” - Ce anume v-a determinat să scrieți? - Niciodată nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
Ce anume v-a determinat să scrieți? - Niciodată nu mi-am propus să scriu. M-am pomenit scriind și gata. Știu doar că de foarte fraged, jonglam cu cuvintele și le înhămam la rime de ocazie. Cand nu-mi ieșea rimă, inventăm cuvinte: „onica-donica trei salcele, acri, macri palmacele.” Niciodată n-am știut că eram sau că voi fi poet. Scriam mereu pe la scoala, ba chiar mi-am făcut un caiet special. Taica mi-a dibuit caietul, l-a pus pe
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
Pentru peticele de timp liber, nu programez niciodată, nimic. Îmi trăiesc clipă cu maximum de intensitate. N-am timp să obosesc, prietenii și multele probleme cotidiene nu-mi dau timp pentru timpul liber. Scriu ! - Ce hobby-uri aveți? - Îmi plac rimele. - În final, v-aș ruga să le adresați un mesaj cititorilor noștri. - Citirorilor noștri, adică ai revistei si-ai mei, le urez tinerețe fără bătrânețe. Și dacă nu sunt cuminți, le voi spune fluvii de versuri, să vadă și ei
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
deschide, arătîndu-și fără să vrea emoțiile, săritoare în nerăbdarea de a rezolva cazul, având certitudinea și mulțumirea faptului împlinit. „Himerele de Pharos”..., încă de la primele cuvinte, te prind în joc și curios, continui să avansezi la altă poezie, nu cauți rime, ci doar idei, care te apasă și-ți lasă un gust de parfum ce nu poți să-l identifici. Indiferent de subiect, iubire, sclipiri de inteligență, strigătul singurătății noastre, te prinde, ca într-un dans neștiut încă din debutul cărții
ALTE SFERE SAU DESPRE POEZIA SCRISĂ DE LUMINIŢA CRISTINA PETCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360617_a_361946]