1,654 matches
-
el suferința că i se paralizează astfel mișcările lui libere: trăsăturile lui inocente se crispează de revoltă și neputință. Și el încă nu știe nimic, dar mai târziu va fi silit să afle, începînd din școală, trecând prin căsătorie, prin robia zilnică a luptei pentru existență, că totul îl înlănțuie, ierarhia socială, nedreptățile oricărei orânduiri, imperfecte de la natură, legile desvoltării economice, condițiile de existență ale țării sale în relație cu alte țări, care adesea dau naștere la războaie, unde e trimis
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă n-o să ajung și eu tot un profesor pe undeva, un mic cinic supus în intimitate unei zgripțuroaice, care, fără să-mi știe bine trecutul, mi-ar pune copiii în brațe și m-ar înlănțui să-i împărtășesc soarta, robia gineceului. Nu individul de la orășenesc cu regia și isteria lui plină de imaginație provocase dezastrul. El nici nu ne cunoștea! De ce ne ura? Poți urî ceea ce nu cunoști? Da, poți urî o categorie de oameni, in abstracto, datorită unor acumulări
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proprietăți elementele bântuite, flotante, ale unei țări căzute în dezordine deplină prin invaziunea tătarilor și turcilor, el a adus orânduială unde era caos. Alt înțeles nu poate avea glebae adscriptio, legarea de pământ. Sub fanarioți acest raport a degenerat în robie. Cu atât mai rău, dar istoria noastră nu cunoaște român rob și nu putem admite ca epoca fanarioților să facă parte din istoria statului și dreptului public în România. Domnii aceștia nu erau aleși de boieri, armată și popor, nația
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de la străini prin concesia Strousberg, tot în timp de cădere se cumpără stăpânirea politică în țară, dîndu-se 60 la sută pe hârtii ce nu făceau decât 20 la sută. "Romînul" zice: Așadar pentru acești pretinși boiari a mă răscumpăra din robie (Strousberg). este mai rău decât a plăti mereu ca rob? E robie Stroussberg? Asta voiam s-o știm și noi din gura "Romînului". Actul de robie a fost convenit de d. Brătianu cu călcarea Constituției, fără votul Corpurilor legiuitoare și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stăpânirea politică în țară, dîndu-se 60 la sută pe hârtii ce nu făceau decât 20 la sută. "Romînul" zice: Așadar pentru acești pretinși boiari a mă răscumpăra din robie (Strousberg). este mai rău decât a plăti mereu ca rob? E robie Stroussberg? Asta voiam s-o știm și noi din gura "Romînului". Actul de robie a fost convenit de d. Brătianu cu călcarea Constituției, fără votul Corpurilor legiuitoare și pus în lucrare în contra unui vot formal al Senatului. "Romînul", înciudat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
20 la sută. "Romînul" zice: Așadar pentru acești pretinși boiari a mă răscumpăra din robie (Strousberg). este mai rău decât a plăti mereu ca rob? E robie Stroussberg? Asta voiam s-o știm și noi din gura "Romînului". Actul de robie a fost convenit de d. Brătianu cu călcarea Constituției, fără votul Corpurilor legiuitoare și pus în lucrare în contra unui vot formal al Senatului. "Romînul", înciudat de adevărurile aspre ce le spunem partidului său, are naivitatea de a da dreptei conservatoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestui sistem. D-nii de la " Romînul" ne spun că poporul sub sistemul vechi era robit, sărac, la discreția oricui. Noi o negăm aceasta; dar în sfârșit să admitem că așa ar fi fost. Să vedem ce lumini revarsă statistica asupra acelei robii. Locuitori erau în țară: La 1844............. 3 și jum [ătate ] milioane; La 1854............. 4 milioane; La 1859............. 4 și jum [ătate ] milioane. {EminescuOpXII 151} La 1859 mureau 57 la sută de născuți; la 1878 mor 101, 7/10 la sută
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1878 mor 101, 7/10 la sută de născuți. Iată dar un popor robit care sporea repede sub reacțiunea împilătoare, și care scade repede, sub domnia unei înfiorătoare mortalități, dar sub regimul îngăduitor al libertății. Ciudată pare a fi fost robia neamului românesc. Care să fie însă cauza acestei scăderi? Noi credem că următoarea. Boierii erau puțini, erau avuți, nu costau aproape nimic din munca publică, dovadă ridicolele bugete ale domniilor naționale. Liberali și patrioți de meserie, cari trăiesc de la țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
istorică se pune alături cu considerațiunile ce le facem asupra manifestului principelui Bulgariei. E evident că n-are a face. Bulgaria nu are, nu poate avea aristocrație, precum n-o poate avea Serbia. După bătălia din Câmpul Mierlei, într-o robie de cinci sute de ani aproape sub domnia egalizatoare a unei rase străine, care ea însăși n-are aristocrație și care totdeuna a fost domnită de despotismul obicinuit în statele Orientului asiatic, bulgarii și sârbii n-au putut păstra o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rosetti decât din pură întîmplare. Ar fi fi fost în orice caz mai bine dacă amândoi aceștia se nășteau tot acolo unde se născuseră și părinții dumnealor. Imigrațiunea de peste Dunăre a avut ca rău moștenit defectele contractate sub o lungă robie: lingușirea sclavului și obrăznicia parvenitului, cinismul și malonestitatea. Toate astea se pot constata oarecum caz cu caz în țara noastră. Ce obraznic era "Romînul" în opoziție față cu pionul Prusiei și cu agentul d-lui de Bismarck, ce basețe și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este absolută, ci atârnă de la mediul în care se exercită. Când un popor încape de ex. sub dominațiunea străină, învins prin superioritatea numerică, elementele sale viguroase și statornice vor rămânea jos, iar cele cari se vor adapta mediului nou al robiei, lingușitorii, mincinoșii, viclenii, se vor ridica. Astfel grija cea dendîi a fanarioților a fost de-a desființa armata noastră, corp cu corp, pentru a nimici mediul în care calitățile rasei române și puterea ei de viață se putea exercita. La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spre a mulțămi pe public și a și izbutit, dovadă desele aplauze ce a primit. în piesa Moțul din Ardeal a fost cât se poate de bine. În cîntecul: Vântul țipă, ploaia plânge, Inimioara 'n min' se frânge Că-n robia ungurească Piere-o viță romînească! torente de aplauze au salutat pe d. Lugoșianu. Pe joi, precum am anunțat de ieri, sperăm a-l mai auzi și nu ne îndoim că publicul va căuta să încurageze pe tânărul actor care nutrește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un monopol austriac, mai târziu și importul. Pe lângă aceasta se vor înființa iarăși sute de posturi improductive pentru brațele ce rămân neocupate și se va stabili încet - încet pe de-o parte atotputernicia claselor de mijlocitori, pe de altă parte robia și mizeria claselor producătoare. Vârtejul negrei specule care domină România în toate, departe de-a fi descurajat, se încurajează prin toate actele pretinse politice și, orice se face, în interesul ei se face. Nu putem dori decât ceea ce e cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
învinge chiar în contra opiniei publice și un exemplu mare ne va da în această privire Germania. "Împăratul, zice o foaie germană, e prea bătrân pentru a duce la capăt marea reformă. Dar precum unul din predecesorii săi a testat desființarea robiei, astfel discursul său de tron e un testament care dispune dezrobirea claselor muncitoare". La robia crescândă a poporului românesc sub elemente parazite nu gândește nimenea. [11 noiembrie 1881] ["AM SPUS DIN CAPUL LOCULUI... "] Am spus din capul locului că nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Germania. "Împăratul, zice o foaie germană, e prea bătrân pentru a duce la capăt marea reformă. Dar precum unul din predecesorii săi a testat desființarea robiei, astfel discursul său de tron e un testament care dispune dezrobirea claselor muncitoare". La robia crescândă a poporului românesc sub elemente parazite nu gândește nimenea. [11 noiembrie 1881] ["AM SPUS DIN CAPUL LOCULUI... "] Am spus din capul locului că nu punem temei pe mâncărimea de limbă a ilustrului Guță Panu, care se traduce zilnic prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
factorii ecuațiunii sociale, ci devin cu totul alții, Avem a calcula astăzi cu factori cari înainte, în vechea noastră organizație, lipseau cu totul, avem pe străin cu puterea strivitoare a capitalului bănesc față cu românul care amenință a cădea în robia celui dendîi, a deveni o simplă unealtă pentru fructificarea capitalului lui. Când se vorbește de posidenți și proletari nu este indiferent, din punct de vedere național și istoric, cine e posident, cine proletar. În evul nostru mediu se știa atât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inspiră pe Toni Morrison să scrie Beloved, povestea bazată pe cazul adevărat al lui Margaret Garner. Garner era o sclavă ce fugise de pe plantație, și preferase să își omoare copilul mai degrabă decât să îl lase să se întoarcă în robie. Morrison face o încercare memorabilă de a porni de la o asemenea faptă și de a construi o poveste combinând dimensiunea realistă cu magia, suficient de credibilă pentru a merita compasiunea și simpatia cititorului față de mama criminală. Dimensiunea magică este o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și În subcapitolul anterior, subliniem și aici că Dumnezeu a făcut trupul, nu boala ; El a creat sufletul, nu păcatul. Sufletul omului Însă, ieșind din starea lui creaturală și Înrăutățindu‑se, s‑a Îmbolnăvit grav18. Sărăcia și bogăția, libertatea și robia și altele asemenea au pătruns târziu Între oameni, odată cu răutatea, ca niște boli obștești născocite de neascultarea și răutatea omului 19. Deci, originea sufe‑ rințelor noastre este În noi Înșine. Nu Dumnezeu, ci omul este responsabil de apariția durerii. Unii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a chinurilor atroce Martirii, privind Înspăimântătoarele ordalii ce aveau să urmeze, nu se grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata și veșnica viață. Și‑au Îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei Înșiși : „Noi În teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”150. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viața veșnică, pe care cred că au descoperit‑o. „Și câți dintre creștinii noștri de azi nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sa de purtat. Cruce mică sau mare, ușoară sau grea, noi suntem datori să o purtăm cu dreptate pentru păcatele noastre (Luca 23, 41), În timp ce Mântuitorul Hristos a purtat‑o nevinovat, din iubire jertfelnică pentru noi, ca să ne scape din robia păcatului și a morții. Creștinul cu sufletul ardent pentru Hristos și Evanghelia Sa este convins În mod absolut că Dumnezeu Îi este nu doar Creator, ci și Mântuitor și Proniator, că El Îi trimite sau Îngăduie crucea ca pe o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o tradiție a sfârșitului de secol XIX, patriotică, mistic-eroică, compasivă. După 1989, când revine la literatură după aproape jumătate de secol, V. publică Încântare (1994) și Răzvrătitul (1995), alcătuind ciclul romanesc Marea călătorie, romanul istoric Docan (I-II, 1995-1997) și Robii destinului (1998), basmele adunate în Împărăția luminii (1994) și placheta Poezii (1997), dar nu depășește stadiul vechilor preocupări, reușind doar să atragă din nou atenția prin efortul de a însufleți prin scrisul său viața culturală a unei zone de provincie
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
una precară. Uneori, este pusă sub semnul Întrebării chiar apartenența la Europa, În numele inadecvării românilor la criteriile care definesc specificul civilizației europene, așa după cum o face Timotei Cipariu XE "Cipariu" , În 1845, atunci când se referă la persistența nefirească a instituției robiei În Țara Românească: Numai la ei mai domnește sclavismul În Europa, de se poate socoti parte Europei țara În care omul e dobitoc șadică poate fi vândut ca animaleleț. Cu toate acestea, importanța pe care o avea definirea „Europei” sub
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]