1,258 matches
-
păcatelor și ne Îmbracă În haina cea nouă a virtuților creștine, În haina luminoasă a harului dumnezeiesc. Din starea de păcat și de osândă, ea ne trece În starea de har mântuitor, ne deschide calea spre desăvârșire, ne sporește evlavia, rodește curăția sufletului, pacea cugetului, Îndreptarea vieții spre câștigarea fericirii veșnice.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
și ne Îmbracă În haina cea noua a virtuților creștine, În haina luminoasa a harului dumnezeiesc ; din starea de păcat și de osândă, ea ne trece În starea de har mântuitor. Ea ne deschide calea spre desavârșire, ne sporește evlavia, rodește curația sufletului, pacea cugetului, Îndreptarea vieții spre câștigarea fericirii vremelnice și veșnice. Spovedania devine expresie a efortului omului pentru a se Întâlni cu Dumnezeu și forma cea mai concretă a iubirii pe care omul o simte față de Dumnezeu. Această stare
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
răposați ai noștri când auzim la Sfânta Liturghie de jertfa lui Hristos, când auzim chemarea Lui la Împărtășirea de El, când ne Împărtășim de El În starea de jertfă, Înseamnă că rămânem nesimțitori la pilda Lui și nu vrem să rodească În noi deplin puterea Lui de jertfă din iubire. Dragostea lui Hristos față de noi e o dragoste Îndreptată spre alții. Deci trebuie să o trăim și noi ca dragoste față de alții. Dar aceasta Înseamnă și voință ca să aibă și ei
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
omul disperat, cel ce va transforma pînă la urmă, dacă vrea să facă din viața sa ceva fecund, pătimirea ca atare în destin. Pentru omul cioranian astfel conceput, exista doar etica sacrificiului și voluptatea pătimirii 150; suferința, înțeleasă dostoievskian, va rodi astfel în forul interior al omului, în acord cu vorbele Sfintei Tereza: "A suferi sau a muri". Utopie și luciditate Credem că filosoful Cioran a trăit mica tragedie a compromisului pe care spiritualul (în oastea căruia se angajase voluntar încă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de mușchi de talie mare, germinarea realizându-se cu succes. În acest stadiu apare o diversitate a biocenozei prin apariția și a altor specii de mușchi și chiar de mici arbuști cum ar fi afinul, care din lipsă de lumină rodește sporadic. De la stadiul 1 până la stadiul 3 pot trece și 20 de ani. Stadiul 4: Pe trunchiurile aflate într-un stadiu relativ avansat de descompunere, pe circa 50% din suprafață sunt deja instalați puieții, care au căpătat vigoare în creștere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și Tatăl vostru din ceruri să vă ierte vouă greșalele voastre”. Primul pas al legăturii omului cu Dumnezeu este credința curată, întreținută de rugăciune - cea mai bună și curată mireasmă adusă înaintea tronului ceresc. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre omenești. Rugăciunea este un dialog al sufletului cu Dumnezeu, după cuvintele lui Moise: „Iată, eu care sunt pământ și cenușă am început a vorbi cu Domnul.” Este mijlocul prin care pornesc
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viață tuturor roadelor inimii creștine. Credința este mare și puternică atunci când este îmbrăcată în haina smereniei. Mântuitorul Iisus Hristos dorește ca în viața noastră, și mai ales la rugăciune, să așezăm în sufletul nostru cele trei virtuți principale: iubirea, care rodește milă, bunătate și răbdare; smerenia care te apropie de om și Dumnezeu și credința, care te înalță și te leagă de Dumnezeu, îndreptându-te pe calea mântuirii. Așadar, o rugăciune scurtă și smerită, ce cheamă numele lui Iisus: „Doamne, Iisuse
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cea bună, ci este și ea însăși o faptă bună”, spune un înțelept. Peste toate acestea, rugăciunea este mobilul acțiunii, cauza eficientă a faptelor bune. Putem spune, că este fapta latentă, posibilă, în așteptare. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre. Rugăciunea, pentru noi, creștinii, este o datorie, o trebuință sufletească și o bucurie atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Pentru a-l deprinde, pentru a-l învăța pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
aruncare și răsărire în inimă, lui Hristos.” Un aspect important pentru noi este acela de a ști dacă rugăciunea va avea un efect benefic în planul relațiilor sociale, mai ales în societatea noastră secularizată. Rugăciunea și porunca iubirii de Dumnezeu rodesc iubirea aproapelui. Cu aceeași iubire și rugăciune cu care cuprindem pe Dumnezeu să cuprindem și pe aproapele. Dumnezeu și aproapele sunt realități fără de care creștinii nu se pot mântui. De aceea, spunem că iubirea creștină nu poate fi deplină decât
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Blaga, o lepădare totală de sine a intelectului, tocmai acest aspect făcând din apariția dogmelor un fapt deosebit de important în istoria formelor de gândire. Această nouă formă de ideație a prins repede în perioada următoare. Spațiul în care ea a rodit cel mai bine a fost cel al creștinismului, aflat în plină constituire a unei doctrine 64. Pe baza ei se vor construi dogmele care formează baza teologiei creștine. Clement Alexandrinul și Origene vor formula dogma Trinității: "Dumnezeu e o ființă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vestește dar nu strălucește; o pură năzuință de prefacere, de străluminare a ascunsului și de transfigurare în lumina aurului stelar. Dificilă încercare de răzbatere, "târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir", "ascunsele comori" ajung în cele din urmă să rodească în zarea ființării depline: "și peste mări de umbră și liniște, aruncă/ Efluviile unor neprihănite zori". Imaginea care încheagă această trudnică ieșire din ascundere este mai întâi o formă neclară a adâncului, tulburea întrepătrundere a umbrei cu lumina: Spre sânul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
frumosului nevăzut. Răspunsul semnifică și se dă vederii, iar ceea ce se vede se arată în zămislirea sa originară, a frumosului întrupat în lumea sensibilă. "Sămânța încă grea de sine/ Cade-n trist pământ interior", "Nemuritoarea merindă intră-n lut"5, rodind în carnea albă a sufletului, acolo unde tot ce prinde a încolți ridică întreaga fire spre înaltul ce-i este hărăzit. Însămânțarea e transfigurarea, act de creație ce dă viață, pune în mișcare materia inertă, căci sămânța ce cade în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
afară în limpezimi petale/ Să lege rod tainic, bob de poezie"58. Frumusețea ce respiră în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se descoperă ca limpezime. Ceea ce e astfel limpezit este un mediu de creștere, intermediul translucid al posibilului care rodește în trupul poetal al rostirii 59. Imagine care nu spune și arată originea, nu pune în vedere așa cum s-ar pune un obiect învăluit în lumină. Imaginea este lumina; prin ea "inima vede ca la-nceputuri", "prin cazna lăuntricelor zboruri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Oceanul Pacific. În mijlocul acestor munți se află deșertul Gobi, denumit în limba chineză Șamo (Mare de Nisip), deosebit de cele ale Africii și Arabiei, pentru că, în afară de umezeala lăsată de zăpezile căzute iarna, fiind plin de ape izvorâte din munții care-l înconjoară, rodește întinse terenuri de pășunat. Partea de răsărit a Mongoliei, care era locuită de un popor tunguz, denumit și giurgii sau giurii, s-a numit mai apoi Mangiuria. Partea de apus a Mongoliei hrănea câteva triburi turcice, dintre care cel mai
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mulți copii. S-a stins și parohul Ambrozie Bogdanfi, iubit și respectat de către întreaga comunitate, el care a muncit cu har în via Domnului, spre binele tuturor. Dar a lăsat ceva în urmă, de care se bucură prezentul dar va rodi și în viitor: o biserică adevărată, casă a Domnului, poartă spre cer. La parohia din Brăila a fost numit paroh părintele Ludovic Kis O. S. Fr., care a fost preot militar în Ungaria, până în 1870. Următorul paroh a fost Ignatie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că există; fără de ei ne-am prăbuși. Ei sunt LUMINA LUMII. Ei înving întunericul și prefac viața într-o aventură de eliberare fericită. Paradisul se află ascuns înlăuntrul fiecăruia dintre noi. Trebuie doar o rază de lumină, ca sămânța să rodească. Cel care a fost PREOTUL IOAN BALTHEISER s-a născut la 7 septembrie 1912, la Cumpăna (jud. Argeș). Tatăl: FRIEDRICH (fost funcționar forestier). Mama: ELENA, născută Rațca (căsătoriți pe 24.04.1907). Au avut împreună șase copii (patru băieți și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ne devină egale"101. De fapt, chiar dacă este mai puțin spectaculoasă ca în perioada "anilor nebuni", mișcarea de liberalizare a moravurilor continuă pe parcursul anilor '30. Impulsul inițial fusese imprimat. Anii '20 au sădit germenii libertății, care vor crește și vor rodi în deceniile următoare. De la candoare la indecență: Anaïs Nin Itinerarul parcurs de Anaïs Nin, celebră datorită Jurnalului său și a experiențelor sale sexuale cu iz de pucioasă, este din acest punct de vedere exemplar. Căci tânăra femeie sosește la Paris
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
când se Întâmplă, au loc mari acumulări pe parcursul a două-trei generații, și abia atunci o familie sau, mai exact, un ,,neam” (În Înțelesul originar al termenului) pot ivi pe ,,cel Înzestrat”. În cazul familiei Tăcu, lucrurile stau altfel: arborele a rodit din plin poeți (C.D. Zeletin, Sergiu Adam), oameni de știință (George Emil Palade), demnitari (Costică Filipescu), muzicieni și pictori (Radu Postăvaru, Gheorghe Spiridon, Nicolae Ciochina, Nicolae Brăescu). Iar dacă C.D. Zeletin are, În primul rând, faima traducătorului, poezia a Înflorit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cuprindere culturală. Cea mai ilustră spiță domnitoare zămislită din humusul depresiunii Huși, stăpână proprietară peste geografia locului până hăt departe în codrii Tigheciului din Basarabia, a fost cea a Cantemireștilor. Seva etnică de interferență și seva pământului s-au nuntit rodind mintea cea mai luminată a culturii românești de la întâlnirea veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea: Dimitrie Cantemir. I se recunoaște lui Dimitrie Cantemir meritul de a fi arhetipul culturii românești, cea a sintezei dintre Orient și Occident. Dacă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai mult ca la munte, fiecare gospodar colonist își putea mări în voie numărul animalelor domestice. În 1927 însă, apare primul an secetos din cei obișnuiți regiunilor noastre de stepă și silvostepă. Cu toată munca depusă, ogoarele n-au mai rodit ca-n celelalte dăți, viile au rămas pe jumătate sterpe, iar livezile au început să se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor și pâraelor de munte, dogorâte de căldura verii și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o apă mă oglindesc și-ascult pământul cum rodește în Sfânta Țară Mumă.” Emilian Marcu 807. „Când se lasă seara mă înapoiez acasă și intru în camera mea de lucru, în prag lepăd de pe mine haina de toate zilele, că-i plină de noroi și de lut, îmi pun
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
apele foarte sănătoase și ele, izvorul din apropiere este mare, iar izvoarele mici au apă din belșug, merele sunt mari, mulțimea de pruni nemăsurată, prunele, mari și dulci, nucile, și ele mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de două ori substantivul „belșug”, și în plus, apare o dată și adjectivul „nemăsurată”. Adjectivele
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
înmărmuresc prin erudiția și bunul lor gust, apoi își continuă existența lor cenușie, fără proteste, fără a se plânge, fără a lăsa în urmă UN NUME. Cum îl cheamă pe omul acesta? Cum se cheamă copacul acesta? Acesta, cel ce rodește în iarnă, cum se numește el? Copăceii din curtea Goliei își leagănă grijulii fructul în ger. Privesc întrebători spre Crucea cea mare din vârful turlei, iar Ea le răspunde cu glas de mamă: „Răbdare, răbdare răbdare.” Și copăceii așteaptă, așteaptă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pentru ucigașii săi. Peste numai câteva zile a urmat Saul, chiar Saul, cel mai feroce exponent al Sinagogii persecutoare, care va fi transformat de harul lui Dumnezeu în Apostolul neamurilor. E imposibil să-l învingi pe Domnul. Sângele martirului a rodit la maxim. Istoria primului martir se va repeta în istorie și de-a lungul veacurilor. Conflictul dintre Biserică și puterile satanice întrupate în curentele lumii, va fi aproape continuu; dar acestea, nu vor putea rezista în fața puterii minunate a Domnului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
În Testamentul lui Petru Cel Mare, țarul Rusiei (1672-1725) este scris: “Eu am găsit Rusia ca un pârâiaș și o las ca un râu mare, iar moștenitorii mei o vor face și mai mare, întinsă, hotărâtă de a face să rodească Europa cea stârpită“. Devenită marea putere europeană în urma victoriei țarului Petru I la Poltava (1709) asupra lui Carol al XII-lea al Suediei, Rusia nu a încetat niciodată să urmărească obiectivul expansiunii sale spre Vest și Sud-Vest țintind, în mod
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]