66,509 matches
-
a Floricăi Dimitrescu, de 15 ani citesc lunar "Magazine littéraire". De cînd serviciul cultural de la Ambasada Franței ne-a sistat abonamentele la presa literară din hexagon, revista asta plus ce îmi mai cumpăr de la noi sau primesc prin bunăvoința unor români parizieni (Mircea Iorgulescu și Alexandru Niculescu) mă ajută să fiu la curent și să pot informa la rîndul meu despre actualitatea editorială franceză. Sigur, există Internetul și îl folosesc, dar nu-i același lucru. Plăcerea cu care citești pe îndelete
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
și apărută la Ed. Rivage sub titlul comercial Autobiografie erotică. Obiceiul de a schimba titlurile de cărți și filme din rațiuni de marketing nu mi se pare corect. De fapt, aflăm din recenzie, romanul se intitulează în original The Romanian. Românul despre care e vorba se numește Romulus ("comme dans un fantasme", scrie recenzentul!) și e un băiat care se prostituează. Acțiunea se petrece în exotica, pentru intelectualul new-yorkez, Românie - "o altă lume" și povestirea, amestecînd mitul și realitatea, îmbrățișează, dacă
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
a ambiționat și a dus lupte grele sub stindardul dorinței de se elibera de stigmatul ucigaș al nulității. Și așa, din eșec în eșec, relativ cam pe toate planurile, pe la vârsta adolescenței, a început să "compună" și el, ca orice român "născut poet", scrieri, de regulă versuri, adică un gen literar unde, sub oblăduirea câtorva metafore - unele prăpăstioase și jignitoare pentru lingvistică - își putea dezlănțui sentimentele sub forma unor... suspine elucubrante... Bineînțeles, și pentru asigurarea unei platoșe cât de cât salvatoare
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
Mircea Mihăieș După cum bine se știe, noi, românii, nu prea excelăm la capitolul onoare. Datul după corcoduș, întorsul ca la Ploiești, făcutul pe niznaiul, obrazul gros, ascunderea capului între urechi sunt câteva din armele noastre favorite, acolo unde puțină fermitate ar rezolva problemele. "Nu te lega dacă nu
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
orice prostănac cu ifose, orice escroc bun de gură ajunge să facă în România carieră, fără să-i spună cineva câteva vorbe de la obraz. Aici prosperă mai ales nesimțiții, deșuchiații, ticăloșii, bestiile și căzăturile morale. Există o incredibilă fascinație a românului față de nulități, farsori și otrepe. La orice competiție, în orice concurs pentru un post public, în nouă din zece cazuri câștigă incompetentul, slugarnicul și licheaua. Juna generație a deprins într-o clipită dincotro bate vântul și se comportă în consecință
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
vezi inși care, la douăzeci de ani, se comportă de parc-ar avea în spate decenii de mizerie bolșevică, îți cam vine să lași, a lehamite, totul baltă și să-ți vezi de propriile-ți interese. Adică să devii un român ca la carte: obedient, tremurător, mereu cu musca pe căciulă. Gașca ivită din pulpana lui Iliescu a speculat cu brio aceste caracteristici. Ultimii patru ani au arătat de ce suntem în stare în materie de rea-credință, încăpățânare prostească, lipsă de inspirație
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
momente bine alese, îl vedem pe câte unul din împilatori în cătușe, tresărim uluiți, de parcă nu inconștiența noastră i-ar fi trimis în parlament, în guvern sau pe la primării. Atrocitățile există doar la televizor. În viața de fiecare zi, orice român e un înger. Or, într-o lume îngerească n-ai de ce să te revolți. E responsabil Păunescu pentru moartea unor tineri la Ploiești? O fi, dar ăsta nu e un motiv să nu-l votăm pentru parlament. Nu mai ține
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
omul nu posedă angajament, prin urmare e virginitatea însăși! Andrei Pleșu, urmat îndeaproape de Mircea Dinescu, și-au dat demisia dintr-o instituție care devenise principalul bazin de spălare a cadavrelor Securității. Din punctul de vedere al onoarei suferinde a Românilor, am trăit o zi luminoasă. Din punctul de vedere al puținului pe care CNSAS-ul îl putea face, e o zi de doliu. E drept, prin plecarea lor se vede limpede în ce măsură chioreala din România e trans-partinică. Dacă până și
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
nu la iveală mari ticăloșii e irelevant. Ca într-un blestem, ea a devenit ceea ce voia dintotdeauna Năstase să fie: o instituție a unui grup de neputincioși, plătiți pentru "a linge dosare". Foarte bine! Dacă așa vor fi mai fericiți românii, nu ne opunem. Dar asta nu înseamnă că, sub ochii noștri, nu se dezvoltă o nouă poliție politică. E vorba de oameni care deși nu sunt securiști (iar unii probabil n-au fost), se comportă într-un stil care-i
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
discordie și gesturi neospitaliere. Neliniștitoare neconcordanțe înainte de alegeri! Ce să mai vorbim despre statul canadian, bietul, gazda acestei vizite, care iese cam șifonat nediplomatic din toată afacerea, stat care a primit generos în sînul său și a acordat cetățenia atîtor români neisprăviți, ratați, zațul societății noastre minunate, care au fugit de atîta bine mîncînd pămîntul... Lăsînd drumul liber spre înalta societate. Chenzină literară Este o rubrică mai nouă în "22". Adică, juma' de cronică. Sau o cronică la înălțimea importantei reviste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
să te aștepți. Când te lasă suferința, partea proastă a celei bune este că nu mai știi. Politic, cele bune ale comunismului se confundă cu reușitele luptei de clasă, stârpirea elitelor românești, ținerea în jug a douăzeci de milioane de români. Și verso: ochiurile plasei nu au fost destul de dese, plasa însăși n-a fost confecționată din cea mai aleasă cânepă, din năvod s-au strecurat dușmani de clasă, pleavă burghezo-moșierească, uium chiaburesc. Ei, urmașii lor, își dau cu părerea. Regimul
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
Amatorismul nu mai era plăcere pură, așa cum ar fi tentat inocentul să creadă, ci obligație de serviciu, sarcină de partid și chiar predeterminare metafizică. Dacă într-un moment imemorial de narcisim, de ineficiență și de lene cineva a spus că românul s-a născut poet, propaganda naționalist-comunistă, atît de simțitoare la provocările abisale (vezi, pentru edificare, și delirurile tracomane), și-a pus în cap să o și dovedească. Și a optat pentru nuanța că românul s-a născut poet amator. În
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
de lene cineva a spus că românul s-a născut poet, propaganda naționalist-comunistă, atît de simțitoare la provocările abisale (vezi, pentru edificare, și delirurile tracomane), și-a pus în cap să o și dovedească. Și a optat pentru nuanța că românul s-a născut poet amator. În subsidiar, pentru că în principal s-a născut strungar, frezor, metalurgist, operator chimist etc. Iar cu cît erau mai viguroase componenta proletară și integrarea socială ale unui oarecare personaj, cu atît mai hotărît îi creșteau
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
Primesc o invitație care mă anunță că la orele 17 în prezența a trei autori este happy our. - Asta este tot? - Da, este tot. - Pe întreaga durată a Tîrgului? - Da, fiindcă ideea a fost de a-i "aduna" pe toți românii plecați din țară care vin la Frankfurt, într-o singură zi. - Unde este Asociația Editorilor din România? Mi se spune că nu au dorit să vină la Frankfurt. Simt că sunt pe cale să-mi pierd calmul, renunț la dialogul cu
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
de promovare socială, ba chiar temeiul unor excomunicări (prin manualele de literatură atît de abuziv de subiective). Și mi s-a explicat, mai tîrziu, că în cutare nefericită provincine încă nerestituită României, a fi postmodern înseamnă a fi un bun român sau a te demarca de clasa ignarilor postmoscoviți. Bravo acestui cuvînt-valiză, dacă rezistă la asemenea striviri ! Și, de fapt, nici nu am ce să-i reproșez și nici nu cred că el ar fi prea contagios pentru acei dintre noi
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
mai importante apariții românești din ultimele luni pe piată editorială din Italia: a doua ediție a traducerii lui Salvatore Quasimodo din opera lui Tudor Arghezi, o selecție de poezie Mircea Cărtărescu în traducerea lui Bruno Mazzoni, a treia ediție a românului Chira Chiralina de Panait Istrati apărută la Feltrinelli, cartea despre Machiavelli a profesorului Gheorghe Lencan Stoica. Și din cealaltă perspectiva - românească - se constată apariția, atât la noi cât și în Italia, a unor consistente lucrări și studii semnate sau îngrijite
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
oferi lectorilor italieni nu o dezbatere sau o polemică asupra corectitudinii și relevantei anumitor teorii istoriografice, ci o perspectivă asupra României contemporane prin înțelegerea trecutului sau. Această a fost gândită că o succesiune a celor mai importante etape din istoria românilor, de la "moștenirea Antichității" (capitol scris de Alexandru Vulpe) la perioada postbelică și cea "de tranziție" (autor: Florin Constantiniu). În ordine, cititorul italian ia cunoștință despre romanitatea orientala în mileniul marilor migrații (capitol elaborat de Stelian Brezeanu), apoi de constituirea Principatelor
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
cu Centrul Interuniversitar de Studii asupra Europei Central-Orientale (CISUECO) din cadrul Universității "La Sapienza" din Romă. Scopul științific al manifestării și, în consecință, al apariției acestui volum a fost confruntarea de idei și abordări între istorici români și italieni privind raporturile românilor cu Sfanțul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidențiate atât aspectele doctrinare și istorice ale acestor raporturi, dar și cele culturale în general (artistice, literare, imagologice). Acestea din urmă sunt analizate și comentate, printre altele, în studiile
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
rândul Alianței D. A. le cade de minune. Nici că-și puteau dori un cadou mai frumos: un adversar de temut eliminat fără ca ei să miște un deget. Numai că dezechilibrul astfel produs poate naște reacții neașteptate. Popor sentimental și emoțional, românii au mai înclinat balanța simpatiilor în favoarea candidatului aparent fără șanse. Ultima oară s-a petrecut acest lucru în 1995, când a murit Corneliu Coposu. În acel moment, pedeseriștii s-au frânt din șale, ca și cum ar fi călcat pe-un obiect
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
Stolojan. Sigur, majoritatea votanților acestora se vor orienta spre Băsescu. Dar o parte dintre ei s-ar putea să continue să-l caute pe Marele Retras. Nu toată lumea din România e fascinată de modelul demagogiei comunistoide Năstase-Iliescu, după cum nu toți românii care-i detestă pe aceștia sunt gata să voteze ultra-relaxarea binișor populistă a lui Băsescu. Stolojan impresiona prin sobrietate, pragmatism și decizie, calități care, de regulă, îi rămân străine politicianului român. El părea un fel de fundamentalist luminat într-o
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
Iordan Datcu După o sută de ani de la încheierea ediției princeps, lucrarea lui Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, I-X (1895-1903), începe să fie reeditată, într-o ediție anastatică, semnată de Mugur Vasiliu, cu o prefață de Nicolae Constantinescu, la Editura Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II (2003
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
fragment semnificativ cu diverse note informative semnate "Bucureșteanu" sau nesemnate. Adevărul este că notele informative ale personajului din Orgolii aveau mai mult umor, dar nici cele ale Bucureșteanului nu sînt de lepădat. De exemplu: " Dr. Buzura continuă să afirme că românii sînt cu toții niște lași. Cei mai combativi și revoltați dintre ei, se îmblînzesc repede atunci cînd li se încredințează un post gras' ș...ț Dr. Buzura a declarat că el nu se teme de închisoare, deoarece în închisoare nu poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
Tudorel Urian Cum sunt românii? Iată o întrebare la care îți poate răspunde fără probleme parlamentarul în costum Armani, abia coborât din Mercedes, și cerșetorul ce străjuiește intrarea magazinului de pîine. Securistul în cămașă care, cu sticla în mînă, urlă la chefuri din toți bojocii
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
fiecare lună își justifică mica ciupeală prin schimbarea acelorași clanțe de la spațiile comune. Baronul local, și aurolacul, suporterul echipei naționale de fotbal cu tricolorul pictat pe față, și cei care nu visează decât obținerea statutului de cetățean al Quebec-ului. Câți români, atâtea Românii, toate autentice. De la cea care a stat pavăză creștinătății în vreme ce în Occident se construiau catedrale, la cea aflată în centrul unui complot internațional (orchestrat, firește, de unguri prin intermediul atît de dezinhibatelor și rafinatele lor conaționale), menit să o
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
își justifică mica ciupeală prin schimbarea acelorași clanțe de la spațiile comune. Baronul local, și aurolacul, suporterul echipei naționale de fotbal cu tricolorul pictat pe față, și cei care nu visează decât obținerea statutului de cetățean al Quebec-ului. Câți români, atâtea Românii, toate autentice. De la cea care a stat pavăză creștinătății în vreme ce în Occident se construiau catedrale, la cea aflată în centrul unui complot internațional (orchestrat, firește, de unguri prin intermediul atît de dezinhibatelor și rafinatele lor conaționale), menit să o țină departe
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]