1,470 matches
-
Steluța”, o piesă nelipsită din repertoriul tarafurilor de lăutari. Ascultînd-o într-o cîrciumă de provincie, Dimitrie Anghel, în schița omonimă, a scris: „Nicicînd durere mai adevărată nu m-a înduioșat și nu mi-a adus lacrimi în ochi fără de voie”. Romanța pe versurile lui Alecsandri sau „Cuibul părăsit” de Eug. Ceaicovschi copleșea „sufletele sentimentale”, la fel ca „Santiago” pe ale celor cu nostalgia altor orizonturi geografice. Bacovia cînta, apoi, valsuri, probabil „Rêve d’amour” de Th. Bonheur, „Dichterliebe” și „Les fruits
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
analiza atentă a lumii materiale, ceea ce va deveni evident va fi că ea nu este în nici un caz rațională și ordonată - fără să aibă vreo importanță cât de rigide vor fi convențiile, fie ele sociale, științifice, intelectuale, religioase ori estetice (romanța istorică este un exemplu al ultimei categorii), sau oricare combinație a lor. Literații naturaliști descoperă în calitatea aleatorie a lumii fenomenologice tema capriciului subiectului. Hamlin Garland, spre exemplu, încearcă să-și teoretizeze în Crumbling Idols propria literatură și să impună
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este alcătuită din patru, șase, sau opt versuri care conțin tema de bază. Fiecare vers e comentat Într-o strofă specială de aceeași mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea inversată a versurilor. Mihai Eminescu, „Glossa”) Romanța are un aspect erotic, sentimental, duios, melancolic Este dedicat celebrării faptelor istorice vetejești, sau conțin exclamații ori chemări. Imnul este un cântec de preamărire a divinității, conține cuvinte de importanță națională și are un caracter solemn. GENUL EPIC Genul epic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Liricii i se adaugă proza memorialistică (Seară de vară în cartierul Latin, 1912), eseuri, aforisme, studii, monografii literare dedicate lui Kivi, Musset, Goethe, traduceri, recenzii, discursuri. Multe din textele sale lirice au fost puse pe muzică, devenind în felul acesta romanțe, marșuri, cântece de dragoste sau patriotice 175. Pentru a reveni la problematica legată de Kanteletar, trebuie remarcat efortul de traducător din literatura finlandeză, depus de Ion Stăvăruș. Acesta, împreună cu profesorul emerit Lauri Lindgren traduce culegerea lui Elias Lönnrot. Varianta în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mii de piese muzicale de toate genurile, pe care le ascultă în timpul nenumăratelor sale călătorii. Printre aceste piese dragi, foarte des reascultate, se regăsesc toate șlagărele românești din anii ’50 și până în ’63; muzică populară; de café concert; muzică simfonică; romanțe, începând cu cele interbelice (acelea pe versuri de Eminescu fiind o preferință absolută) etc. Vorbeam mai sus și de muzica difuzată la radio în România copilăriei și adolescenței lui Moshe. Și ea are un loc proeminent în fonoteca sa inepuizabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fi viața-mi, ca și cum n ar fi fost./ Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?” Să răspundem noi: este Arheul, un principiu intim al existenței, un El veșnic prezent în șirul indivizilor. De aceea, în cunoscuta (ca romanță !) Pe lângă plopii fără soț nu trebuie să vedem un amorez 45 zgribulit plimbându-se pe la poarta Cleopatrei Poenaru, cum fabulau biografii, ci doar o verigă dintr-un lanț infinit, prin care, la un moment oarecare, se cristalizează potențialul de fericire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fi viața-mi, ca și cum n ar fi fost./ Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?” Să răspundem noi: este Arheul, un principiu intim al existenței, un El veșnic prezent în șirul indivizilor. De aceea, în cunoscuta (ca romanță !) Pe lângă plopii fără soț nu trebuie să vedem un amorez 45 zgribulit plimbându-se pe la poarta Cleopatrei Poenaru, cum fabulau biografii, ci doar o verigă dintr-un lanț infinit, prin care, la un moment oarecare, se cristalizează potențialul de fericire
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
eminescian, ajuns să inspire operații subtile de sabotaj, precum în palpitantul „Dosar M“ din 1885, despre experimentele ironice realizate de către inteligentul Caragiale, autor cu un perfect auz al tuturor disonanțelor encomiastice, al ipocriziei cuprinse în tămâiere, al imposturii epigonilor eminescieni. Romanța eminesciană este și ea excelent analizată ca text „subversiv“, care amenință coerența transparentă a genului, „falsificându-l“ prin note de neașteptată profunzime și de o prospețime care nu mai e romanțioasă. Criticul face o utilă discuție a topicii textelor din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
soare al lui Eminescu, în care cea mai deșteaptă scena ni-l prezintă aruncând pe fereastră cărțile lui Negoițescu, Vianu, Călinescu...), cu nepăsarea lui aparte, dură, bărbătească, arătându-ne iar și iar o secvență în care-l întreabă ca-n romanțe, pe președintele suspendat al României: "Îți pare rău?" (Constănțeni amândoi, au păscut pesemne oile împreună, ce contează ce a urmat în destinul fiecăruia?) Iar acesta, îi răspundea "Tare, tare rău". Tot ca-n romanțe, decât că omul acesta are o
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în care-l întreabă ca-n romanțe, pe președintele suspendat al României: "Îți pare rău?" (Constănțeni amândoi, au păscut pesemne oile împreună, ce contează ce a urmat în destinul fiecăruia?) Iar acesta, îi răspundea "Tare, tare rău". Tot ca-n romanțe, decât că omul acesta are o asemenea autenticitate, încât da, ți se rupea sufletul. Și nu de el, de tine. Un domn Nistorescu, fost strălucit reporter, incapabil să schițeze cea mai mică ipoteză, debordând de ura? Unde mai găsesc eu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
post-universitare, îl cunoșteam deja pe John Cole din zilele de studiilor de licență la Michigan, și acesta m-a invitat să particip la un proiect pe care îl organiza în România. Războiul Rece i-a dat o anumită aură de romanță acelei idei, iar războiul din Vietnam care avea loc la vremea aceea m-a făcut să caut să înțeleg alte modele de organizare a societății. Așadar, la Massachusetts am început prin a lua cursuri despre socialism si istorie est-europeană, printre
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
versuri de un sentiment profund și de o formă fericită. P. Mihăescu este un poet plăcut. Cont. Mille, fericitul romancier din Dinu Milian, autorul unor Letopisiți, are în Versuri o melancolie cu totul eminesciană. Ion Minulescu, născut în 1881, poetul Romanțelor pentru mai târziu și al Casei cu geamurile portocalii, are un talent viguros care a păstrat ceva din frecventarea lui Macedonski. Este șeful școlii simboliste. Gh. din Moldova are o ironie acerbă și caustică. Sora sa, Cornelia din Moldova, este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fac bucuria să cânte, doina să suspine, care "sfâșie de durere" ori imită cântecul păsărilor trecându-și pe buze trestiile umplute cu apă ale naiului. Gloria muzicii românești este G. Enescu. Mai trebuie amintiți Ed. Caudella, autor de opere, operete, romanțe, fantezii; C.D. Dimitrescu, violoncelist și compozitor, Floridor, compozitor de romanțe și operete, M. Polizu-Micșunești, autor de romanțe în stilul popular românesc, Ștefănescu, Scărlătescu, D-ra Solacoglu, și D-na de Nouvina, cântăreață. Arta populară Însă arta populară românească se manifestă cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
durere" ori imită cântecul păsărilor trecându-și pe buze trestiile umplute cu apă ale naiului. Gloria muzicii românești este G. Enescu. Mai trebuie amintiți Ed. Caudella, autor de opere, operete, romanțe, fantezii; C.D. Dimitrescu, violoncelist și compozitor, Floridor, compozitor de romanțe și operete, M. Polizu-Micșunești, autor de romanțe în stilul popular românesc, Ștefănescu, Scărlătescu, D-ra Solacoglu, și D-na de Nouvina, cântăreață. Arta populară Însă arta populară românească se manifestă cu mai multă grație, originalitate și veselie în mica industrie rurală
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe buze trestiile umplute cu apă ale naiului. Gloria muzicii românești este G. Enescu. Mai trebuie amintiți Ed. Caudella, autor de opere, operete, romanțe, fantezii; C.D. Dimitrescu, violoncelist și compozitor, Floridor, compozitor de romanțe și operete, M. Polizu-Micșunești, autor de romanțe în stilul popular românesc, Ștefănescu, Scărlătescu, D-ra Solacoglu, și D-na de Nouvina, cântăreață. Arta populară Însă arta populară românească se manifestă cu mai multă grație, originalitate și veselie în mica industrie rurală: țesături, dantelă, broderie, împletituri, ceramică, unelte din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Dedic aceste 12 Romanțe și cântece de dor, în care mi-am pus tot sufletul pe „tavă”, celor care mă veți avea în amintire ... ca un umil trecător ce sunt prin lumea asta mare. Vă respect și vă iubesc OAMENI BUNI. Creatoarea Rodica Teșu
Roman?? ? ?Roman?a Crizantemelor? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84083_a_85408]
-
în care mi-am pus tot sufletul pe „tavă”, celor care mă veți avea în amintire ... ca un umil trecător ce sunt prin lumea asta mare. Vă respect și vă iubesc OAMENI BUNI. Creatoarea Rodica Teșu Iași - 2007 - Romanță 1) - „Romanța Crizantemelor” Versuri: Rodica Teșu Muzică: Rodica Teșu Iubiri, voi trecătoarelor iubiri Ca și Crizantemele-nfloriți Și-apoi vă ofiliți Și-apoi vă ofiliți Trec ani și parcă-namintirea lor Mai rămân petale ce nu mor Rămân și-mi amintesc Că tot
Roman?? ? ?Roman?a Crizantemelor? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84083_a_85408]
-
Am crezut că leșin! Eu, de colo, parșivă: "Ce-ai spus?" Tot pe tine te iu besc!" Am avut o legătură dintotdeauna, pentru totdeauna. — Ce-i plăcea să-i cântați? — A, să mă așez la pian și să-i cânt romanțe! — Dar la Operă îi plăcea să vă vadă? — Bineînțeles! Am partituri întregi pe care mi le cumpăra și mi le dedica. Noi, artistic, ne-am apreciat mereu. Viața în doi nu e ușoară. Trebuie să fii foarte maleabil și să
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
programul meu și vedem după aceea..." Am bisat apoi opt arii de operă! Giorgio Gualerzi era în sală. După ce am terminat recitalul cu maestrul Antonio Beltrami, lumea tot mai voia. M-am așezat în locul lui la pian și am cântat romanțe. După ce le-am terminat și pe astea, pentru că nu se dădeau duși, am trecut la niște cântece țigănești, unde am și fluierat... "Vedeți, asta e o premieră pentru Scala, pentru că, de obicei, se fluieră dinspre sală spre scenă, nu invers
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
stătea în culise și nu mai prididea să îmi spună I love you, Vaiorica, when you sing O mio Fernando! Ani de zile am fost acolo, stăteam toți la același hotel, mergeam împreună la un restaurant italian, Nico’s, cântam romanțe. Într-o noapte, după ce am mâncat, eu m-am dus să mă culc, dar băieții din trupă au luat și au însemnat absolut totul din meniul de breakfast în cameră, au pus să li se facă toți pantofii, să li
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
n-am reușit să dau. Am fost, în schimb, cu „șeful“ la o serbare școlară în clădirea liceului maghiar de alături, într-o sală pe la etajul doi, cu scenă și cortină (albastră) adevărate, unde țin minte că s-a cântat romanța lâncedă și siropos melancolică Santa Lucia de Tosti. Spre deosebire de Strada Călugărițelor, în Kogălniceanu toți copiii eram români și cineva chiar ne-a strecurat în suflet un dram de șovinism, învățându-ne să strigăm în cor „ungur bungur țap în cur
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
romantiques op. 55 Clementi, Aldo (n. 1925) Pianist și compozitor italian - Tre piccoli pezzi "Omaggio a Bartok" (1950) Cras, Jean(1879 -1932) Organist și compozitor francez - Âmes d'enfants (1918) Czerny, Carl (1791 - 1857) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Două romanțe pentru pian la trei mâini op. 111Allegro affectuoso op. 137 Damase, Jean -Michel (n. 1928) Pianist și compozitor francez - 3 Piese (1977) Dandelot, Georges (1895 -1975) Compozitor și pedagog francez - 6 Chants populaire brétons Daniel -Lesur, Jean -Yves, (1908 2002
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cetăți medievale din Siret, etc10. 39. August Karnet (1870-?), compozitor german, dirijor al corului sucevean Ciprian Porumbescu, profesor la Liceul de fete și la Liceul "Ștefan cel Mare", autor de operete și de muzică vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Laura lui Petrarca, și mă întreb ce-au înțeles ei din acea lungă și laborioasă fenomenologie a Muzei, mai ales că aveai febră. Nu că n-ar fi putut înțelege, dar ce i-ar fi putut interesa pe ei o romanță de la începutul Renașterii italiene?"864. Timpul alocat lumilor devine tot mai mic. Planurile temporale se succed cu tot mai multă repeziciune. În opoziție, lumea în care există el și Laura este o lume încremenită, în afara timpului și a istoriei, în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca nimeni altul libertatea presei - Thomas Jefferson. (Jurnalul Național, 17 decembrie 2004) Turturică, mută-ți cuibu’ și te du... Trustul Ringier i-a făcut cadou de Crăciun redactorului-șef al Evenimentului zilei un CD cu „varianta tipizată” a unei cunoscute romanțe plus un bilet de tren până la Bacău. Cum se cuvine la casele mari, perna din camera de hotel poartă pe ea în fiecare seară o trufă de ciocolată amăruie Lindt. Pe noptieră - o ediție completă Bacovia, tipărită pe foiță de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]