3,927 matches
-
lipsească de la cursuri și merge la ultimul său colocviu cu studenții. Datorită efortului fizic boala s-a agravat și moare în 8 iunie 1938. A fost îngropat la cimitirul Bellu. Anunțul profesorului a rămas în afișier „Examenul oral de fil. romanică pentru candidații care au să se înscrie la licență, se va ținea vineri,10 iunie,de la 57. Ov. Densusianu” Încercarea de a descifra complexa personalitate a lui Ovid Densusianu are 7 de învins semnificația pe care el însuși s-a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ora când începea să se aprindă lămpile eu gaz aerian iată portretul pe care îl face Dinu Pillat. Își începe cursurile universitare din 1897 ca suplinitor și le continuă ca titular din 1901 până la moartea sa la catedra de filologie romanică a Universității din București. Primul curs are un vechi generic „Istoria limbii și literaturii române”. În anii 18981899 se ocupă de perioada veche a istoriei literare până la 1780. În 1900 își intitulează cursul „Istoria literaturii române contemporane” întrerupt la Cârlova
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
este prologul operei sale de istorie literară. Această lecție și cursul din 1901: Poezia română în secolul al XlX lea imprimă o concepție nouă și o direcție nouă în istoriografia românească de până atunci. Ca profesor la catedra de filologie romanică, după 1901 noul titular nu va ține numai cursuri de lingvistică. Până la intrarea în primul război mondial, Ovid Densusianu, în câte o oră pe săptămână de cele mai multe ori lunea, vorbește auditorilor despre însemnătatea pa care a avut-o simbolismul în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și perioada de tranziție spre deplina maturitate în activitatea sa și etapa a III-a: 1915-1938 etapa deplinei maturități. În prima sa etapă se afirmă în primul rând ca profesor și filolog, istoric literar cu lucrări ca Aliterațiunea în limbile romanice (Iași 1895), Rotacismul în dialectul istrian (Revista Critică Literară 1897, p. 15-20, 33-40)’ La Prisee de Cordres de Sebille (Paris, 1896), Urme vechi de limbă în toponimia românească, (București, 1898), Histoire de langue roumaine (Tome I, Les origines ", Paris, 1901
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
critic și istoric literar, poet, dialectolog, etnolog și folclorist cu volume și studii ca Graiul nostru, Texte din toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București., 1907, V, p. 18-41) Păstoritul la popoarele romanice însemnătatea lui lingvistică și etnografică („Vieața nouă” VIII, 1912 ) Limanuri albe (1913) concepe volumul al II lea al Istoriei limbii române. În perioada deplinei maturități Ovid Densusianu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ca Graiul nostru, Texte din toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București., 1907, V, p. 18-41) Păstoritul la popoarele romanice însemnătatea lui lingvistică și etnografică („Vieața nouă” VIII, 1912 ) Limanuri albe (1913) concepe volumul al II lea al Istoriei limbii române. În perioada deplinei maturități Ovid Densusianu publică cea mai importantă parte a operei sale. Dă la iveală volume de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
influenței grecești și a „majoratului”, prin trecerea la faza modernă. În filologie, Densusianu include și paleografia, gramatica istorică, istoria 10 culturii vechi arhivistică, până la cercetarea estetică a fenomenelor lingvistice. La 21 de ani trimite la Paris studiul Aliterațiunea în limbile romanice tratând evoluția limbii la modul ei specific de dezvoltare, cuvintele având o oarecare stabilitate și forță, conservatoare. Densusianu spune că aliterațiunea este un proces filologic prin care se dă formă estetică, energie și viață atâtor cuvinte și expresiuni. Ovid Densusianu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
al XIII-lea. Toate raporturile fonetice limba clasică, vulgară și limba română, între slavă și română, sunt demonstrate și verificate științificește. În aceste demonstrații și verificări Ovid Densusianu se folosește de vastele lui cunoștințe de limbi clasice (greaca și latina), romanice și germanice: engleza, daneza, germana. Cunoaște și limbile slave și familiarizat cu maghiara, turca și graiurile iranice „este credem, savantul, cu cele mai întinse cunoștințe lingvistice din partea de răsărit a Europei” din vremea sa. Cu Histoire de la langue roumaine, lucrare
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
reușește să publice al II-lea volum Le seizieme siecle după mulți ani. Nu reușește să publice în continuare istoria limbii române pentru secolele următoare cum intenționa. În privința lexicografiei el este atras chiar de unele probleme de istorie a vocabularului romanic și în special a celui românesc. Densusianu este cel care corelează vorbirea de factorii reali colaborând astfel la semnificația practică a etimologiilor. Această problemă îl preocupă încă din 1898 când publică Urme vechi de limbă în toponimia românească, lămurind în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
numeroase etimologii, în reviste ale vremii 2 și redactează în colaborare cu prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al Academiei la 1904 ca un
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al Academiei la 1904 ca un sistem fluctuant, de aceea, recomandă când are prilejul, moderația, dar nu compromisul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea de Litere din București catedra de Dialectologie și folclor romanic, catedră ce va fi ocupată până 1938 de I.A.Candrea, iar din 1943 de Tache Papahagi care alătură cercetările folclorice la cele de grai. Importanța reciprocă pe care o care cercetarea împreună a folclorului și filologiei reiese din însuși
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
inaugurează și nouă direcție în folclor. Primul manifest al acestei școli moderne este și studiul de deschidere, a cursului universitar: Folclorul, cum trebuie înțeles. Cu prilejul respectiv, Densusianu schițează istoricul interesului pentru folclor la noi. Încă din Cursul de filologie romanică aduce obiecții felului in care era publicat materialul folcloric; Din grămada mare de material adunat e o parte inutilă. Aceasta se vede mai ales la cele trei volume adunate de D-na Voronca din Bucovina. Sunt poezii, doine nu-s
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
aducă adevărat spirit critic în cercetările lui'' Al treilea principiu ce trebuie să-1 respecte folcloristul este necesitatea evaluărilor comparative (comparația cu folclorul străin) Indicațiile metodologice sunt repetate de Ovid Densusianu și la începutul și sfârșitul cursului Aspecte ale poeziei populare romanice (1925 1926). Densusianu este un precursor al ideii valorificării „faptului viu" din folclor, el cerea arhivei vii în care „să se afle icoana sufletească a fiecărui popor, după 25 localități și timpuri." El e inițiatorul înregistrării directe a folclorului, care
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
tocmai pentru a sublinia mai bine originalitatea expresiei poetice a folclorului lată cum știe 26 Densusianu să ofere chiar și modele de realizare în practică a metodei principiilor și concepției sale cu privire la folclor. În cursul universitar Aspecte ale poeziei populare romanice, ilustrează teza că „datorită, altor condițiuni de viață și altor însușiri sufletești naționale, aceleași motive capătă întruchipări noi. Atunci când a citit colecțiile străine, franceze și italiene dar și grecești, Densusianu a constatat că toate popoarele vorbesc în cântecele lor despre
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
poezia noastră populară Această lucrare este o operă de estetică a liricii populare românești, rod al unei meditații profunde asupra creației folclorice . Interesul pentru creația păstorească se manifestă la Densusianu pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
păstorească se manifestă la Densusianu pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
populară aromână o apropie de lirica provensală și italiană. În Evoluția estetică a limbii române schițează și deosebirea rea dintre ritmul trohaic și ritmul iambic, primul fiind preferat în versurile populare. Optează pentru integrarea poeziei noastre populare în familia folclorului romanic deoarece consideră că particularitățile stilistice devin probante pentru latinitatea folclorului românesc. Capitolul IV Densusianu creator de școală În istoria științei și culturii românești, în cuprinsul lucrărilor lui Ovid Densusisau se găsesc soluții pe care le oferă diferitelor probleme abordate, apar
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
invocând ideea de repetiție, de cerc al vieții, de roată în cadran. 3.6. Eminescu și alte literaturi Eminescu și literatura rusă Structurile generale ale celor două limbi, română și rusă, prezintă mai multe deosebiri decât asemănări: una aparține limbilor romanice, cealaltă celor slave; una are caracter predominant analitic, cealaltă sintetic. Dar această depărtare nu împiedică un demers foarte bine coordonat în abordarea comparativă a poemelor ce vin din spații lingvistice atât de diferite. "Un text unic și unitar, privit în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Eliade, Ediția a II-a, traduceri de Corina POPESCU și Dan PETRESCU, Iași: Polirom. o Insula lui Euthanasius. DEL CONTE Rosa [1961] (1990) Eminescu sau despre Absolut, Ediție îngrijită, traducere și prefață de Marian PAPAHAGI, Cluj: Editura Dacia, Colecția "Bibliotheca Romanica" (Mihai Eminescu o dell'Assoluto, Modena: STEM). o abisul; o cercul. DUMI-TRESCU BUȘU-LENGA Zoe (1976](2000, 2012) Mihai Eminescu. Creație și cultură, ediția a doua, revăzută și adăugită, București: Editura Doina (prima ediție, Mihai Eminescu cultură și creație, București: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Istoria limbii române literare... E.M.: Pe Gheorghe Ivănescu nu l-ați prins. E.S.: Nu, nu, nu mai era la Iași, era pe atunci la Timișoara sau la Craiova... Auzisem însă despre el. În rest, ne plăcea mult cursul de lingvistică romanică al profesorului Ștefan Cuciureanu, care era și ceea ce se numește un profesor simpatic. Era și italienist, ne plimba și prin cultura italiană, dar dincolo de știința lui de carte extraordinară, era un personaj original. La partea de lingvistică am apreciat cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
or Paradoxes of the Heart, al cărei autor, Nöel Carroll, nu sesizează, atunci când discută despre "paradoxul groazei", că are în vedere teroarea à la Ann Radcliffe sau că noțiunea sa de "art-horror" subîntinde estetica terifiantului gotic și post-gotic). În limbile romanice și în engleză (care, ca rezultat al invaziei normande din secolul al XI-lea, a fost romanizată considerabil), s-a păstrat dubletul latin terror/horror. Ultimul termen a fost substituit, în română, cu unul de origine slavă, groază (provenit din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acordate anual de către statul român, copiilor și tinerilor din Republica Moldova, activi și în facultățile transfrontaliere de la Iași, Galați, la sfârșitul anilor 1990 începutul anilor 2000. Consecințe ample a produs decizia istorico- culturală, cu noi temeiuri și pentru celelalte nouă popoare romanice (2), de adoptare în anul 1991 a Limbii române ca limbă de stat a Republicii Moldova, schimbată ulterior în "limba moldovenească" cu alfabet chirilic sau latin. A apărut atunci încă un motiv pentru cele trei milioane de oameni ai acestei mici
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
trecut, uneori, prin agitațiile produse de afirmarea independenței Republicii Moldova, iar în cadrul ei, a provinciei găgăuze și a unei alte republici separată de cea dintâi, în Transnistria, teritoriu apartenent Republicii Moldova, recunoscută de comunitatea internațională ca stat autonom, cu limbă și cultură romanică în varianta "română". Instituțiile politice și culturale internaționale apărute după al Doilea Război Mondial navighează printre victorii și eșecuri pentru menținerea echilibrelor domeniilor pentru care au fost create. Ele preiau părți din funcțiile statelor și le îndeplinesc, condiționate de conjuncturi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a fost copleșit de forțele profanului, a-religiosului și a-teismului agresiv, cu care s-a însoțit nu doar comunismul, ci și modernitatea, până în contemporaneitatea recentă, regândită de unii filosofi ca "postmodernitate". Limba aromână sau macedoromâna face parte din limbile romanice răsăritene, alături de română (sau dialectul daco-român), meglenoromână și istroromână. În vreme ce unii lingviști o consideră dialect al limbii române, alții, după anul 1990, susțin tot mai insistent că ea este limbă de sine stătătoare. Politic, aromânii s-au implicat în organizarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]