1,483 matches
-
acestea, pretins livrate (fragmentar și alternat) ca atare, de fapt atent „lucrate”, cu obținerea aparenței de expresivitate involuntară. Și aici se abordează decomplexat sordidul existenței zilnice, fervoarea erotismului neinhibat, anecdoticul, frustrările și inflamările jubilatorii ale cotidianului, reveria și sentimentalitatea (toate rostite în chip violent), iar în ultimă analiză, deși bine ascunse sub carapacea de vitalism agresiv ori de platitudine căutată, marile chestionări existențiale, „partea poetului”. SCRIERI: Din confesiunile distinsei doamne M., București, 2001; Pagini, Iași, 2002; Fisuri, Constanța, 2003. Repere bibliografice
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
mai mult decât indulgenți, ba chiar nuanțau interpretările, probabil și În funcție de cerința ideologică a momentului, față de Casa Regală nu se arăta nici cea mai mică clemență interpretativă. În legătură cu aceasta recenzorul era chiar nemilos. El itera faptul că, „În șase alocuțiuni rostite ca președinte al Academiei, M. Kogălniceanu aduce elogii și preamărire familiei regale ca purtătoare a românismului, a culturii, artei și tradițiilor noastre. Considerăm neindicată publicarea acestor texte” , conchidea autorul notei. Așadar, familia regală nu trebuia să apară sub nici o formă
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
negației până la un nivel extrem, care a debordat, În zilele noastre, În relativismul postmodern. Astăzi, pentru prima dată În istorie, furia contestării pare să-și fi pierdut rațiunea inițială, datorită sentimentului că toate afirmațiile și contestările posibile au fost deja rostite. Nu mai avem Împotriva cui să ne revoltăm, deoarece spiritul critic al părinților noștri a erodat deja Încrederea În orice formă de autoritate și tradiție. În acest fel, s-a stins ultima generație veritabilă din istorie, iar omenirea s-a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de reacție (se alcătuiesc două echipe: una cu denumirea de „crabi”, alta de „creveți” așezate față în față sau spate în spate, de o parte și de alta a unei linii trasate pe sol. Componenții echipei care își vor auzi rostit numele trebuie să alerge și să prindă componenții celeilalte echipe într-un anumit spațiu, distanță, aleasă în funcție de nivelul de pregătire. Se va încerca ca adversarii să fie cât de cât de valori apropiate pentru a da șanse de obținere a
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
toată lumea), ci este reproiectat simbolic asupra astrului Însuși (nu scapă dă nori și dă furtună). Narațiunile populare oferă și modalitatea prin care s-ar putea interveni În ordinea sorții. Sim. FI. Marian consemnează, În monografia consacrată nașterii, că soarta, odată rostită și scrisă Într-o carte numită Cartea Sorții, rămâne veșnică, neschimbată, nimene În lume, afară de unicul Dumnezeu..., nu e În stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Hulubii sunt dragostea! d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au În centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este Întrupat Într un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită clar: Eu ți-am ieșit Înainte să te faci om și eu am să-ți dau minte cum n-a avut nimeni, viață de răsviață neamului dtale! Căpiță se căsătorește după o serie de Încercări cu fata lui Holeră-Împărat. O
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bunăoară, al Bisericii împărați Constantin și Elena din Constanța (arh. D. Ionescu Berechet, 1935), unde calcarul, textura zidirii și turnul unic de clopotniță amintesc mai degrabă despre geamiile orașului. In fine, mai există un motiv, pe care îl vom găsi rostit explicit abia în anii de regim autoritar (1938-1944), mai cu seamă când integritatea teritorială a țării întregite va fi fost violentată și va fi început "războiul sfânt" de recuperare a Basarabiei. Astfel, între ingredientele identității urbane locale din Transilvania și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
și Îndrumarea copiilor cu deficiențe senzoriale de a se exprima prin intermediul artei, poate deveni un sprijin real in viață, putând avea un rol pozitiv În formarea lor umană și de ce nu, poate chiar În formarea profesională. Cântecul neauzit al șoaptelor rostite prof. Faighel Cezara Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și Întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese În umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a lăsat acel moment la dispoziție În care să-i pot mulțumi Îndeajuns domunului profesor. Soarta a hotărât altceva. Poate că a trebuit să se oprească!... Poate așa mi-a fost dat să deslușesc, după ani, cântecul neauzit al șoaptelor rostite!
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sens spațial), locutorului și interlocutorului, În care se desfășoară orice act de comunicare. Înțelegerea / interpretarea unui enunț <footnote id = "2"> <footnote> este un proces care se desfășoară, cu necesitate, În prezent. El are la bază două surse de informații: fraza rostită și contextul, prezent și/sau prezentificat, În care acest fapt s-a produs. Informația prezentă În structura lingvistică a propoziției este filtrată prin context și tot ea este cea care aduce trecutul În fața proceselor raționale prezente. Contextul ne ajută să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să le-nvețe; Tot ce-a fost ori o să fie În prezent le-avem pe toate. (Mihai Eminescu, Glosă) De ce trebuie studiat contextul? Pentru că fără a utiliza datele contextuale comunicarea ar fi imposibilă. Comunicarea implică, pe lângă un ce (fraza / propoziția rostită), un cine (locutorul), un cui (interlocutorul), un când (momentul enunțului), un unde (locul enunțului) care se Însumează Într-un de ce (obiectivul, scopul urmărit de locutor prin actul de vorbire); toate aceste variabile configurează un sistem unic, irepetabil, care are ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lingvistică Își capătă semnificația din circumstanțele În care ea a fost produsă <ref id = "8">Dilley 1999, p. 4 </ref>. În Webster’s Encyclopedic Unabridged English Dictionary of the English Language găsim următoarea definiție: 1) “părțile unei aserțiuni scrise sau rostite care preced sau urmează unui cuvânt sau fragment și care influențează, de regulă, semnificația sau efectele acestuia, 2) setul de circumstanțe sau fapte care constituie fundalul pe care se desfășoară un anumit eveniment, situație etc.” - (traducerea mea). În limba română
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În cazul interpretului? Iată câteva dintre motivele posibile: pentru a identifica referenții la care locutorul face trimitere prin secvența lingvistică produsă (În limbaj comun, pentru a Înțelege situația din lumea reală la care enunțul trimite); pentru a dezambiguiza semnificația frazei rostite; pentru a Încerca să găsească, dincolo de semnificația frazei, intenția pe care a avut-o locutorul atunci când a produs-o; În structura contextului interpretului ar putea fi incluse următoarele componente principale ( În teoria pertinenței, ele sunt de fapt sursele din care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
faptul că și el, AN, face parte din masa nedefinită, comună a celor care nu au tăria să spună/recunoască ... . AN nu este suficient de abil să anuleze capcana Întinsă prin presupoziția Noi avem o problemă la sfârșitul primei fraze rostite, și să contraatace, eventual, prin enunțuri ca Poate tu ai o problemă, nu noi. Tu cu siguranță ai mai multe probleme, nu numai una. Tu ai o problemă, eu nu. Tu ai o mare problemă - flota. Toată lumea știe asta, nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de locutor. Semnele non verbale pe care aceștia le puteau observa erau: expresia feței, dinamica schimbării direcției privirii și expresia ochilor, poziția corpului și gesturile care o Însoțeau. Interpretarea izolată a oricărui semn dintre cele menționate, În conexiune cu fraza rostită, nu asigura recuperarea “integrală” a stării de spirit a locutorului, a mesajului real privind gravitatea situației (așa cum o aprecia el). Doar faptul că, În timp ce rostea fraza, s-a ridicat În picioare nu completa/modifica decisiv semnificația literală. Nici gestul prin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
situații de comunicare: „Cuvintele, ori de câte ori nu pot fi Însoțite direct de gesturi și completate de acestea, sunt ... un mijloc de comunicare cu totul imperfect”; limbajul gestual are o precizie mult mai mare „decât cea atinsă de vreun sistem de simboluri rostite sau scrise, cu excepția limbajelor matematicii, științei și muzicii” <ref id=”57”> Ibid., p. 15 referință </ref> (traducerea mea). 3.4. Contextul situației O perspectivă foarte apropiată de cea a lui Ogden și Richards, pe care putem să o folosim În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
situation). Problema de fond, În toate aceste teorii, pare a fi legată de ambiguitatea semnelor verbale, de dificultatea identificării referenților. De cele mai multe ori, trimiterea la referenți se face indirect. Putem spune că, indiferent de scopul urmărit de locutor prin cuvintele rostite, acestea au ca funcție de bază numirea unor lucruri, stări de lucruri, sentimente, atitudini ș.a. Exemplul de mai sus poate fi privit dintro perspectivă nouă din punct de vedere interpretativ. Prin el, locutorul nu dorește doar să se refere la un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un enunț (utterance). Enunțarea este o acțiune prin care se comit trei tipuri de acte: locuționar (actul de a enunța o propoziție cu un anumit sens și cu un anumit referent), ilocuționar (efectuarea unei afirmații, promisiuni, oferte etc. prin propoziția rostită) și perlocuționar (producerea unor efecte asupra gândurilor, sentimentelor, intențiilor sau acțiunilor interlocutorului prin enunțarea acelei propoziții, efecte care depind de circumstanțele enunțării) <ref id=”67”> Levinson 1983, p. 236 referință </ref>. Referitor la actul de limbaj, Austin afirmă că ceea ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acesta Îi este adresat lui, fapt ce se poate constata doar dacă el, interpretul, se află Într-o relație directă cu indicii care sunt produși. Indicele cel mai complex dintr-un set de indici care vehiculează intenția emițătorului, este fraza rostită (componenta lingvistică a enunțului). Dacă indicii para și non verbali, vehiculează o semnificație, aparent ușor de interpretat, lipsită, de regulă, de ambiguitate, nu același lucru se Întâmplă În cazul frazei. Aceasta este alcătuită la rândul ei dintr-un ansamblu de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dispoziție, sau un ordin, dracu’ să-l ia... Că cine are de achitat <fonciire>și n-o s-o achite mîine, o să le ia din casă. Moromete are de interpretat două enunțuri (de fapt, unul singur cu o pauză Între propozițiile rostite) cât se poate de explicite (pentru a nu rata, cumva, efectele contextuale maxime, Bălosu a produs un enunț foarte explicit nelăsându-i lui Moromete multe posibilități de mișcare În interpretare). În această fază a schimbului verbal, cel mai pertinent enunț-replică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
analizat foarte bine ce ne-a spus supervizorul si am realizat ca părerile ei erau foarte pertinente, ideile ei coincideau foarte mult cu ideile noastre, atunci când vorbea parca îmi auzeam gândurile, eu nu mi le puteam exprima dar le auzeam rostite de ea, copilul nostru era aproape in același stadiu ca la începutul terapiei, cu unele mici îmbunătățiri. Am hotărât imediat sa continuam terapia alături de ea si practic viata copilului nostru s-a schimbat. Gândindu-mă acum in urma îmi amintesc
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Vasiliu, 1990:29). Coeziunea este, așadar, legătura sau conexiunea gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive, de aceea mai este numită și „conectivitate secvențială” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Ideea e că putem avea un șir de propoziții rostite (sau scrise) împreună, dar care nu constituie o secvență discursivă deoarece nu e coezivă, nu prezintă conectivitate secvențială. Să luăm, spre exemplu, șirul de propoziții: „Copiii se joacă. Pământul se învârte în jurul soarelui. Alina este psiholog. Curentul electric s-a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
forță, stil), are darul de a personaliza actul de comunicare și de a implica afectiv atât emițătorii-profesori, cât și receptoriielevi. Un profesor bun trebuie să fie și un excelent „actor” care să exploateze la maximum ”haloul„ de semnificații ale cuvântului rostit. Prin pronunțare ele trebuie să miște, să emoționeze și să capteze întreaga ființă a elevului. Tonul vocii - dacă vorbim pe un ton calm avem mai multe șanse de a obține un comportament dorit din partea elevului, decât dacă îi vorbim pe
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
transferul prin intermediul discuțiilor directe - comunicarea verbală și paraverbală și transferul prin limbajul corpului - comunicarea nonverbală. Aceste forme de comunicare au expresivitatea proprie prin formă și conținut. Mesajul, la transmiterea ideilor, datelor și informațiilor, se exprimă printr-un complex de cuvinte rostite, imagini sau gesturi ce pot fi înțelese de ambele părți participante. Comunicare este eficace dacă la primirea mesajului receptorul nu conferă mesajului altă semnificație decât cea transmisă de emițător. Transmiterea mesajului se va face fără o prezentare sofisticată și abstractizată
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
lui Dumnezeu a fost scris, dar există și un Cuvânt al lui Dum‑ nezeu care nu a fost scris și aici putem vorbi despre imagine ca limbaj al Bibliei. ‑ Cuvântul lui Dumnezeu reprezintă scrieri care sunt evenimente sau cu‑ vinte rostite și apoi scrise. Ce ne relatează Biblia? Apelurile lui Dumnezeu pe de o parte, și răspunsul omului pe de altă parte: Dumnezeu s‑a revelat unui popor, poporul lui Israel. Religia a făcut din el un popor aparte pentru că nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]