1,818 matches
-
de (5.156) adică: (5.167) Relațiile (5.166), (5.167) au valabilitate pentru orice număr de faze m1 în stator și m2 în rotor. 80 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar 5.4.3.2 Raportarea rotorului bobinat la stator Din motive tehnologice la rotorul bobinat nu se utilizează crestături înclinate, ceea ce înseamnă că: kir=1. În ultimul timp rotorul bobinat este trifazat, adică m2=3. Mai există și motoare asincrone cu rotor bobinat bifazat la care
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
166), (5.167) au valabilitate pentru orice număr de faze m1 în stator și m2 în rotor. 80 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar 5.4.3.2 Raportarea rotorului bobinat la stator Din motive tehnologice la rotorul bobinat nu se utilizează crestături înclinate, ceea ce înseamnă că: kir=1. În ultimul timp rotorul bobinat este trifazat, adică m2=3. Mai există și motoare asincrone cu rotor bobinat bifazat la care m2=2. În cazul rotorului bobinat trifazat relațiile
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în rotor. 80 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar 5.4.3.2 Raportarea rotorului bobinat la stator Din motive tehnologice la rotorul bobinat nu se utilizează crestături înclinate, ceea ce înseamnă că: kir=1. În ultimul timp rotorul bobinat este trifazat, adică m2=3. Mai există și motoare asincrone cu rotor bobinat bifazat la care m2=2. În cazul rotorului bobinat trifazat relațiile de raportare la înfășurarea statorică sunt deduse din aceleași considerente ca la § 5.4.3
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
4.3.2 Raportarea rotorului bobinat la stator Din motive tehnologice la rotorul bobinat nu se utilizează crestături înclinate, ceea ce înseamnă că: kir=1. În ultimul timp rotorul bobinat este trifazat, adică m2=3. Mai există și motoare asincrone cu rotor bobinat bifazat la care m2=2. În cazul rotorului bobinat trifazat relațiile de raportare la înfășurarea statorică sunt deduse din aceleași considerente ca la § 5.4.3.1. Din densitățile liniare de curent se obține: (5.168) Din egalitatea pierderilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
motive tehnologice la rotorul bobinat nu se utilizează crestături înclinate, ceea ce înseamnă că: kir=1. În ultimul timp rotorul bobinat este trifazat, adică m2=3. Mai există și motoare asincrone cu rotor bobinat bifazat la care m2=2. În cazul rotorului bobinat trifazat relațiile de raportare la înfășurarea statorică sunt deduse din aceleași considerente ca la § 5.4.3.1. Din densitățile liniare de curent se obține: (5.168) Din egalitatea pierderilor Joule în înfășurări, rezultă:(5.169) Din egalitatea energiilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de motor al mașinii de inducție este caracterizat prin faptul că statorul, cu înfășurare trifazată, absoarbe de la sursă o putere activă pe care o transformă în putere mecanică, furnizată pe la arbore, unei mașini de lucru. În ceea ce privește alunecarea, în situația când rotorul este imobil, n=0, rezultă . După conectarea statorului la rețeaua trifazată de frecvență f1, câmpul inductor statoric învârtitor cu turație n1, induce tensiuni în rotor. Apar curenți induși (se consideră circuitul rotoric închis) care interacționează cu câmpul inductor. Asupra rotorului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în putere mecanică, furnizată pe la arbore, unei mașini de lucru. În ceea ce privește alunecarea, în situația când rotorul este imobil, n=0, rezultă . După conectarea statorului la rețeaua trifazată de frecvență f1, câmpul inductor statoric învârtitor cu turație n1, induce tensiuni în rotor. Apar curenți induși (se consideră circuitul rotoric închis) care interacționează cu câmpul inductor. Asupra rotorului, se manifestă un cuplu având tendința rotirii sale cu turația n în sensul câmpului. În timp, turația va crește, alunecarea ajungând la o valoare de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorul este imobil, n=0, rezultă . După conectarea statorului la rețeaua trifazată de frecvență f1, câmpul inductor statoric învârtitor cu turație n1, induce tensiuni în rotor. Apar curenți induși (se consideră circuitul rotoric închis) care interacționează cu câmpul inductor. Asupra rotorului, se manifestă un cuplu având tendința rotirii sale cu turația n în sensul câmpului. În timp, turația va crește, alunecarea ajungând la o valoare de câteva procente, dictată de sarcina mecanică la arbore. Valoarea acestei alunecări este apropiată de 0
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
va crește, alunecarea ajungând la o valoare de câteva procente, dictată de sarcina mecanică la arbore. Valoarea acestei alunecări este apropiată de 0 dacă mașina funcționează în gol. Regimul de motor corespunde așadar, domeniului de alunecări de la s=0 (când rotorul se rotește la sincronism, adică n=n1) la s=1 (când rotorul este blocat-calat, situație ce caracterizează pornirea, n=0). Regimurile de funcționare ale mașinii asincrone, în funcție de valoarea alunecării, sunt prezentate în tabelul 5.1. Regim Generator Motor Frână Valorile
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sarcina mecanică la arbore. Valoarea acestei alunecări este apropiată de 0 dacă mașina funcționează în gol. Regimul de motor corespunde așadar, domeniului de alunecări de la s=0 (când rotorul se rotește la sincronism, adică n=n1) la s=1 (când rotorul este blocat-calat, situație ce caracterizează pornirea, n=0). Regimurile de funcționare ale mașinii asincrone, în funcție de valoarea alunecării, sunt prezentate în tabelul 5.1. Regim Generator Motor Frână Valorile nominale ale alunecării depind de tipul de construcție, mai ales a rotorului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorul este blocat-calat, situație ce caracterizează pornirea, n=0). Regimurile de funcționare ale mașinii asincrone, în funcție de valoarea alunecării, sunt prezentate în tabelul 5.1. Regim Generator Motor Frână Valorile nominale ale alunecării depind de tipul de construcție, mai ales a rotorului (bobinat, cu colivie din bare rotunde fără refularea curentului, cu bare înalte etc. ) de numărul de perechi de poli, de puterea nominală etc. 82 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar De exemplu, la motoarele de construcție închisă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
inducție) trifazată în regim simetric staționar De exemplu, la motoarele de construcție închisă cu colivie normală produse de BBC, valorile alunecării nominale sunt prezentate în tabelul 5.2. Pornirea motoarelor asincrone este un proces tranzitoriu care se petrece atunci când viteza rotorului crește de la valoarea 0 până la o valoare apropiată de sincronism (sau valoarea nominală). În ceea ce privește alunecarea, aceasta variază de la 1 până în apropierea lui 0. În timpul pornirii, mărimile de natură electrică, magnetică și mecanică au anumite variații în timp, expresiile lor analitice
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cuplului de pornire și de valoarea curentului absorbit de la sursă pe timpul pornirii. De cele mai multe ori se impune condiția ca pe timpul pornirii cuplul electromagnetic al mașinii să fie cât mai mare, oricum mai mare decât cuplul rezistent, fiind astfel posibilă accelerarea rotorului și a părții mobile a mașinii de lucru. Sunt situații în practică unde se cere ca pe timpul pornirii cuplul să se mențină la valori apropiate sau chiar egale cu cuplul maxim pe care îl furnizează motorul (la unele compresoare, mori
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de pornire, Np II 11 se poate deduce și prin metoda grafică dacă se dispune de diagrama cercului. În figura 5.22 acesta se determină ca raport al segmentelor: ONOA1 . Motorul asincron cu colivie prezintă unele avantaje în raport cu motorul cu rotorul bobinat, anume: construcție mai robustă, preț mai mic (mai ales la puteri unitare reduse), funcționare mai sigură (fiabilitate crescută). În ceea ce privește caracteristicile de pornire, motorul cu rotorul în colivie este inferior, în mod deosebit datorită faptului că are cuplu redus, pentru
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
raport al segmentelor: ONOA1 . Motorul asincron cu colivie prezintă unele avantaje în raport cu motorul cu rotorul bobinat, anume: construcție mai robustă, preț mai mic (mai ales la puteri unitare reduse), funcționare mai sigură (fiabilitate crescută). În ceea ce privește caracteristicile de pornire, motorul cu rotorul în colivie este inferior, în mod deosebit datorită faptului că are cuplu redus, pentru un anumit curent absorbit de la rețea; în schimb la pornirea motorului cu rotor bobinat este necesar un reostat suplimentar, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, o investiție
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unitare reduse), funcționare mai sigură (fiabilitate crescută). În ceea ce privește caracteristicile de pornire, motorul cu rotorul în colivie este inferior, în mod deosebit datorită faptului că are cuplu redus, pentru un anumit curent absorbit de la rețea; în schimb la pornirea motorului cu rotor bobinat este necesar un reostat suplimentar, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, o investiție însemnată. Dacă puterea rețelei este mare comparativ cu a motorului pornit, șocul de curent la pornire nu este resimțit de consumatorii învecinați, iar motorul cu rotor în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu rotor bobinat este necesar un reostat suplimentar, ceea ce înseamnă, de cele mai multe ori, o investiție însemnată. Dacă puterea rețelei este mare comparativ cu a motorului pornit, șocul de curent la pornire nu este resimțit de consumatorii învecinați, iar motorul cu rotor în colivie pornește fără a fi necesară vreo instalație suplimentară. Când rețeaua impune o limită a curentului de pornire, atunci se diminuează tensiunea corespunzătoare aplicată statorului, cu consecința micșorării și a cuplului de pornire. Pentru porniri în sarcină mare se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
5.174) unde Zsc este impedanța de scurtcircuit pe fază, iar U1N este tensiunea de linie nominală. Se consideră motorul cu înfășurare statorică conectată în stea. În ceea ce privește cuplurile de pornire și curenții de pornire, aceste mărimi depind esențial de tipul rotorului. În figura 5.26 c) se prezintă caracteristicile cuplurilor de pornire relative M/MN pentru două tipuri de rotoare: cu colivie din conductoare rotunde - curba a și cu colivie dublă - curba b. Pe abscisă s-a luat viteza relativă n
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
motorul cu înfășurare statorică conectată în stea. În ceea ce privește cuplurile de pornire și curenții de pornire, aceste mărimi depind esențial de tipul rotorului. În figura 5.26 c) se prezintă caracteristicile cuplurilor de pornire relative M/MN pentru două tipuri de rotoare: cu colivie din conductoare rotunde - curba a și cu colivie dublă - curba b. Pe abscisă s-a luat viteza relativă n/n1. Pentru motorul cu rotor având colivie dublă, cuplul de pornire este de valoare ridicată apropiată de cea critică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
c) se prezintă caracteristicile cuplurilor de pornire relative M/MN pentru două tipuri de rotoare: cu colivie din conductoare rotunde - curba a și cu colivie dublă - curba b. Pe abscisă s-a luat viteza relativă n/n1. Pentru motorul cu rotor având colivie dublă, cuplul de pornire este de valoare ridicată apropiată de cea critică. În legătură cu curenții de pornire aceștia sunt de 4 I1N la rotorul cu colivie dublă și de 6,2 I1N la rotorul cu colivie din conductoare rotunde
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dublă - curba b. Pe abscisă s-a luat viteza relativă n/n1. Pentru motorul cu rotor având colivie dublă, cuplul de pornire este de valoare ridicată apropiată de cea critică. În legătură cu curenții de pornire aceștia sunt de 4 I1N la rotorul cu colivie dublă și de 6,2 I1N la rotorul cu colivie din conductoare rotunde. Variațiile acestor curenți de la n=0 la 1nn sunt date prin curbele c, respectiv d. Pornirea directă a motoarelor asincrone conduce la curenți mari prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
n/n1. Pentru motorul cu rotor având colivie dublă, cuplul de pornire este de valoare ridicată apropiată de cea critică. În legătură cu curenții de pornire aceștia sunt de 4 I1N la rotorul cu colivie dublă și de 6,2 I1N la rotorul cu colivie din conductoare rotunde. Variațiile acestor curenți de la n=0 la 1nn sunt date prin curbele c, respectiv d. Pornirea directă a motoarelor asincrone conduce la curenți mari prin înfășurări, care provoacă supraîncălziri ale acestora. Dacă a) frecvența pornirilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorică; se pleacă de la relația (5.175), unde Mr=0, și se calculează prin integrare în timp, ținând seama de (5.71'): (5.179) Așadar, la pornirea mașinii, pentru variația vitezei de la 0 la sincronism pierderile prin efect Joule în rotor sunt egale cu energia cinetică a rotorului antrenat. Se pot determina pierderile Joule în înfășurarea statorică dacă se acceptă aproximația:(5.180) Pierderile totale de energie prin efect Joule, în mașină, pe timpul pornirii de la viteză nulă la sincronism se determină
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unde Mr=0, și se calculează prin integrare în timp, ținând seama de (5.71'): (5.179) Așadar, la pornirea mașinii, pentru variația vitezei de la 0 la sincronism pierderile prin efect Joule în rotor sunt egale cu energia cinetică a rotorului antrenat. Se pot determina pierderile Joule în înfășurarea statorică dacă se acceptă aproximația:(5.180) Pierderile totale de energie prin efect Joule, în mașină, pe timpul pornirii de la viteză nulă la sincronism se determină astfel: (5.181) Această relație arată faptul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tensiunea aplicată motorului devine: (5.187) adică egală cu valoarea nominală, în general. Această comutare este însoțită de un șoc de curent, neimportant ca mărime și de o creștere a cuplului la valoarea sa nominală. Urmează o nouă accelerare a rotorului și după încetarea regimului tranzitoriu pornirea este terminată. Dacă se utilizează separatoare, în poziția S pe schemă, se poate folosi AT la pornirea altor motoare. Deoarece investiția în AT, întrerupătoare, separatoare etc. În unele aplicații se poate adopta pornirea numai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]