1,753 matches
-
fertilizare echilibrată ca și toate măsurile agrotehnice ce asigură condiții optime pentru plante, sunt indicate pentru prevenirea atacului acestui agent patogen. 1.1.11. Rugina neagră a cerealelor Puccinia graminis Boala cunoscută sub numele de rugină liniară, rugina paiului sau rugina neagră, este răspândită în toate țările cultivatoare de grâu și a produs pagube însemnate. Sunt cunoscuți în istoria agriculturii țării noastre anii 1932, 1940 și 1955, când au fost distruse suprafețe mari de grâu, de pe care nu s-au recoltat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de grâu și a produs pagube însemnate. Sunt cunoscuți în istoria agriculturii țării noastre anii 1932, 1940 și 1955, când au fost distruse suprafețe mari de grâu, de pe care nu s-au recoltat nici măcar paiele. Simptome. Apariția simptomelor produse de rugina neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noastre anii 1932, 1940 și 1955, când au fost distruse suprafețe mari de grâu, de pe care nu s-au recoltat nici măcar paiele. Simptome. Apariția simptomelor produse de rugina neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și 1955, când au fost distruse suprafețe mari de grâu, de pe care nu s-au recoltat nici măcar paiele. Simptome. Apariția simptomelor produse de rugina neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
suprafețe mari de grâu, de pe care nu s-au recoltat nici măcar paiele. Simptome. Apariția simptomelor produse de rugina neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Apariția simptomelor produse de rugina neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
neagră are loc foarte târziu, către sfârșitul perioadei de vegetație. În ordine, ruginile apar astfel: toamna rugina brună și galbenă, primăvara devreme rugina brună care iernează la noi ca miceliu de rezistență în frunze, apoi rugina galbenă și mai târziu rugina neagră. Pe tulpini, pe tecile frunzelor și uneori chiar pe ariste, apar crăpături în care se observă la început un praf roșcat, apoi un praf negru (fig. 9). Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau sub
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de maturație. În primăvară, după ce au rezistat la temperaturi scăzute (chiar -25șC), germinează la temperaturi cuprinse între 5-34șC. Temperaturile mai mari de 35șC și atmosfera uscată le distrug facultatea germinativă. Prevenire și combatere. Măsurile ce se pot lua împotriva acestei rugini se referă la distrugerea plantelor gazdă intermediare și la evitarea atacului ciupercii pe grâu prin cultivarea de soiuri rezistente sau soiuri precoce, care datorită maturizării rapide, nu mai pot fi infectate de sporii apăruți pe plantele gazdă intermediare. În țara
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
noastră au fost identificate 12 rase fiziologice (din cele 300 existente în lume) ale ciupercii, dintre care rasa 34 este cea mai răspândită, urmată de rase 21 și 14. Soiurile Turda 81, Fundulea 29 și Ulpia sunt rezistente la această rugină. La combaterea acestei ciuperci trebuie să se țină cont de faptul că deși ea apare pe mai multe specii de plante, are 6 f. sp.: 1-f.sp. secalis; 2 f.sp. tritici; 3f.sp. avenae; 4-f.sp. airae (pe păiuș
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce a fost atacată de mălură se recomandă tratarea semințelor cu: Panoctine 35 LS-2 l/t săm.; Orius ST 25 WS-1,5 kg/t săm.; Vitavax 200 PUS-2 kg/t săm., produse care previn și apariția fusariozelor. 1.2.10. Rugina brună-pitică Puccinia hordei Boala deși este destul de răspândită nu produce pagube mari, prezentând deci o importanță mică. Simptome. Pe frunzele atacate, ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice și neregulat răspândite pe frunză. Spre sfârșitul perioadei de vegetație pe fața inferioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate, ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice și neregulat răspândite pe frunză. Spre sfârșitul perioadei de vegetație pe fața inferioară a frunzelor, se deschid și lagărele de spori, de 0,5 0,8 mm lungime (în mod asemănător ca la rugina brună a grâului). Transmitere-răspândire. Ciuperca infectează în primăvară orzul prin sporii aduși de vânt de pe Ornithogallum (bălușcă) apoi se răspândește prin sporii de vară în tot cursul vegetației. Sporii de rezistență ce apar înainte de recoltare rămân până în primăvara următoare când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Principala metodă de combatere constă în distrugerea plantelor gazdă intermediare. Limitarea atacului se poate realiza și prin cultivarea de soiuri rezistente însă soiurile Productiv, Miraj și Precoce ce sunt cultivate pe scară largă la noi, sunt sensibile la această rugină. 1.2.11. Arsura frunzelorRhynchosporium secalis Boala este relativ recent apărută, odată cu extinderea culturii orzului. Ea a fost semnalată în zonele nordice, dar s-a răspândit în Muntenia și Oltenia producând chiar pagube mari în anii 1977, 1978, 1980 când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
soiuri cu perioadă scurtă de înflorire, pentru ca să nu existe o perioadă mare în care să se poată realiza infecțiile. Soiurile nou introduse în cultură Apart, Marlo, Rapid și Suceava sunt rezistente în ceea ce privește scuturarea semințelor și căderea plantelor. 1.3.2. Rugina brună Puccinia dispersa Boala apare anual în toate culturile de secară pentru sămânță sau secara masă verde, dar nu produce pagube însemnate. În anii deosebit de favorabili pentru evoluția ciupercii au fost înregistrate pagube de 8 % din producție. Simptome. Boala apare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gazda intermediară, deci sporii de rezistență nu infectează în fiecare an gazdele intermediare. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente și distrugerea gazdelor intermediare datorită cărora pot apărea în natură noi rase fiziologice mai virulente. 1.3.3. Rugina galbenă Puccinia striiformis . f.sp. secalis Boala este întâlnită mai rar pe secară. Ea a fost descrisă la grâu. 1.3.4. Rugina neagră Puccinia graminis . f.sp. secalis Boala apare numai în zonele mai reci și mai umede ale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distrugerea gazdelor intermediare datorită cărora pot apărea în natură noi rase fiziologice mai virulente. 1.3.3. Rugina galbenă Puccinia striiformis . f.sp. secalis Boala este întâlnită mai rar pe secară. Ea a fost descrisă la grâu. 1.3.4. Rugina neagră Puccinia graminis . f.sp. secalis Boala apare numai în zonele mai reci și mai umede ale țării, unde secara ajunge târziu la maturitate. Simptomele, răspândirea și combaterea au fost descrise la rugina neagră a grâului. Agenții patogeni ce se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fost descrisă la grâu. 1.3.4. Rugina neagră Puccinia graminis . f.sp. secalis Boala apare numai în zonele mai reci și mai umede ale țării, unde secara ajunge târziu la maturitate. Simptomele, răspândirea și combaterea au fost descrise la rugina neagră a grâului. Agenții patogeni ce se transmit prin semințe se combat cu: Protilin Al 81 PUS-3 kg/t, Tirametox 625 SC-3,75 l/t sau Tirametox 90 PTS-3 kg/t. 1.4. BOLILE OVĂZULUI Bacterioze 1.4.1. Arsura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultivarea soiurilor rezistente (Florina, Mureș, Someșan) și tratarea preventivă a semințelor cu fungicide sistemice: Raxil-2,5 kg/t; Baytan F PUS-2 kg/t; Prelude SP-2 kg/t; Vincit P 2 kg/t sau Benit universal-2 kg/t. 1.4.3. Rugina coronată Puccinia coronata var. avenae Boala are o largă arie de răspândire în toate țările cultivatoare de ovăz însă pierderile sunt de regulă nesemnificative. Simptome. Boala se observă după apariția paniculelor sau în faza de umplere a semințelor, fiind afectate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vară iar sporii de rezistență ce apar spre sfârșitul vegetației și au o formă deosebită datorită excrescențelor (ca o coroniță) și asigură rezistența ciupercii peste iarnă. Prevenire și combatere. Respectarea complexului de măsuri culturale, duce la mărirea rezistenței ovăzului la rugină iar pentru loturile semincere există obligativitatea respectării izolărilor spațiale care să limiteaze ajungerea sporilor de la gazda intermediară (verigariu) pe ovăz. Distrugerea gazdei intermediare, este cea mai sigură metodă de prevenire a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semincere există obligativitatea respectării izolărilor spațiale care să limiteaze ajungerea sporilor de la gazda intermediară (verigariu) pe ovăz. Distrugerea gazdei intermediare, este cea mai sigură metodă de prevenire a atacului la ovăz și de combatere a agentului patogen. 1.4.4. Rugina neagră Puccinia graminis, f.sp. avenae Boala produce pagube la ovăz mai mari decât la grâu pentru că în anii cu primăveri și veri umede și răcoroase, ovăzul își prelungește vegetația și sporii ce vin de pe dracilă, pot produce numeroase infecții
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mari decât la grâu pentru că în anii cu primăveri și veri umede și răcoroase, ovăzul își prelungește vegetația și sporii ce vin de pe dracilă, pot produce numeroase infecții. Ovăzul care intră în compoziția borceagului este aproape totdeauna atacat de această rugină. Simptomele, răspândirea și măsurile de combatere sunt la fel cu cele descrise la rugina neagră a grâului. 1. 5. BOLILE PORUMBULUI Viroze 1.5.1. Mozaicul european European maize mosaic virus Boala a fost descrisă în 1955 la sorg apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ovăzul își prelungește vegetația și sporii ce vin de pe dracilă, pot produce numeroase infecții. Ovăzul care intră în compoziția borceagului este aproape totdeauna atacat de această rugină. Simptomele, răspândirea și măsurile de combatere sunt la fel cu cele descrise la rugina neagră a grâului. 1. 5. BOLILE PORUMBULUI Viroze 1.5.1. Mozaicul european European maize mosaic virus Boala a fost descrisă în 1955 la sorg apoi și pe porumb în Italia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia și URSS. I. Pop o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
PU-2 kg/t săm.; Caroben 75 PTS-2,5 kg/t; Tiramet 60 PTS3 kg/t săm. Pentru tarlalele puternic atacate se recomandă recoltarea manuală, prin tăierea și scoaterea plantelor din lan, în vederea micșorării răspândirii sporilor de rezistență. 1.5.7. Rugina porumbului Puccinia sorghi Boala este puțin răspândită în țara noastră, ea fiind semnalată doar în nordul Moldovei și Transilvaniei. Simptome. Agentul patogen atacă spre sfârșitul perioadei de vegetație, când pe frunze apar pete gălbui, între nervuri, vizibile pe ambele fețe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
p. 14 z.); Captan 50 WP-0,25 % (t.p. 14 z.); Captan 80 WP-0,16 % (t.p. 14 z.); Merpan 50 WP-0,25 % (t.p. 14 z.); Merpan 80 WDG-0,15 %; Gr.K: Euparen 50 WP-0,2 %. 2.1.7. Rugina Uromyces appendiculatus Boala a fost semnalată în România de I. Constantineanu în 1920, pe fasolea cultivată în zonele umede. Ea produce pagube mai mari în culturile irigate și în cultura succesivă de fasole. Simptome. Atacul se observă primăvara timpuriu când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
t. În timpul vegetației, la avertizare se pot aplica 3 tratamente: la începutul ramificării tulpinilor, înainte de înflorit și al treilea după înflorit cu: Turdacupral 0,5 %; Dithane M 45-0,2 %; Zineb-0,3 % sau zeamă bordoleză 0,50,75 %. 2.2.5. Rugina mazării -Uromyces pisi Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și America dar nu se înregistrează pagube deosebite decât în anii cu precipitații abundente Boala este cunoscută în toate zonele cultivatoare de mazăre din Europa și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
gazde perene. Prevenire și combatere. Distrugerea insectelor este aproape singura măsură care se poate aplica în loturile semincere, la care se mai recomandă să se distrugă plantele virozate imediat ce au apărut primele simptome. Boli produse de ciuperci 2.3.2. Rugina Uromyces viciae-fabae Boala este cunoscută de foarte multă vreme în toate țările cultivatoare de bob. A fost descrisă în 1874 iar la noi în țară este semnalată din 1941 de către Tr. Săvulescu. și Olga Săvulescu. Simptome. Pe toate organele aeriene
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]